sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: blocaj

31 articole
Mediu

Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic"

Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic". Activişti pentru climă din gruparea "Letzte Generation" ("Ultima Generaţie") au blocat luni circulaţia pe mai multe străzi din Berlin pentru a protesta împotriva politicii climatice a guvernului condus de Olaf Scholz. Zeci de străzi berlineze, blocate "climatic" "Noi, Ultima Generaţie, blocăm astăzi Berlinul în 20 de locuri. Oprim oraşul pentru ca guvernul să se mişte", a declarat Raphael Thelen, un activist al mişcării, într-un videoclip postat pe Twitter. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un purtător de cuvânt al poliţiei din Berlin a afirmat că acţiuni de protest au loc în 33 de locuri din capitala Germaniei, în special pe şoseaua de centură unde activiştii, ca de obicei, s-au lipit de asfalt. Forţele de ordine încercau să îndepărteze manifestanţii, îmbrăcaţi de cele mai multe ori în veste portocalii şi care, în grupuri mici de două sau de trei persoane, stăteau aşezaţi pe drum cu picioarele încrucişate şi cu mâinile goale lipite de asfalt. "Este relativ simplu să reducă emisiile. Cei mai bogaţi 10% consumă în Germania la fel de multă energie ca 50% din cei mai săraci", a precizat Raphael Thelen. Verzii politici nu văd utilitatea blocajelor Preşedinta grupului parlamentar al Verzilor, Britta Hasselmann, şi-a exprimat îndoiala cu privire la utilitatea acţiunilor de blocare a circulaţiei în Berlin. Astfel de acţiuni "nu sunt productive", a declarat ea pentru postul public ARD, pentru a mobiliza societatea în jurul protecţiei mediului. Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Gruparea "Ultima Generaţie" a atras atenţia în ultimele luni prin numeroase acţiuni de nesupunere civică, prin blocarea unor drumuri importante sau aruncând diferite substanţe pe tablouri în muzee. Sute de proceduri judiciare sunt în curs pentru aceste acţiuni considerate tulburări ale ordinii publice.

Zeci de străzi berlineze, blocate climatic (sursa: letztegeneration.de)
Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial

Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial. În Rediu, comuna devenită antologică pentru şedinţele mai mult zgomotoase decât utile ale Consiliului Local, s-a ivit un nou subiect de controverse: traseul autostrăzii. Autostrada A8, blocată într-un ansamblu rezidențial Deşi, astă-toamnă, au avut loc dezbateri publice pentru traseul autostrăzii la nord de municipiul Iaşi, în urma cărora a fost stabilită una din cele cinci variante aflate până atunci în discuţii, subiectul a fost redeschis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online S-a întâmplat o dată cu sosirea în zonă a echipelor de cercetare a terenului, care trebuie să realizeze studiile arheologice. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Practic, potrivit hărţilor stabilite de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Autostrada Unirii ar trece pe lângă primele case de la intrarea în localitatea Horleşti, după indicatorul care marchează limita satului pentru cei care vin dinspre Breazu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alt camion blocat în Pasajul Unirii (sursa: Facebook/Cosmin Nicolae)
Eveniment

Alt camion blocat în Pasajul Unirii

Alt camion blocat în Pasajul Unirii. O autoutilitară a rămas blocată, joi, în interiorul pasajului Unirii, pe sensul dinspre bulevardul Mărăşeşti către Piaţa Universităţii, traficul rutier fiind restricţionat pe banda I de circulaţie. Alt camion blocat în Pasajul Unirii "La faţa locului au fost direcţionaţi poliţişti rutieri, pentru asigurarea măsurilor de fluenţă", informează Brigada Rutieră a Capitalei. Un utilizator de Facebook a pozat camionul blocat în pasaj. Joi în jurul prânzului se desfăşurau activităţi în vederea scoaterii autoutilitarei din Pasajul Unirii. Traficul a fost reluat puțin după ora 12.00. După al șaselea vehicul blocat (un autocar cu turiști greci) în limitatorul de înălțime montat în fața intrării în Pasajul Unirii, incident care a dus la moartea unui om, primarul Daniel Băluță a apelat la o măsură pur pompieristică: a dat ordin ca, la fiecare capăt al pasajului, să stea non-stop câte o mașină a Poliției Locale cu echipajul aferent. Citește și: FOTO Băluță a rezolvat blestemul accidentelor de la Pasajul Unirii: a pus polițiști locali să păzească fiecare capăt al pasajului, non-stop, și să vâneze camioane și autocare

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei. Ankara, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Stockholmul nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, citat de presa locală. Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei "Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm", a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el. Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică. "Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei. Turcia cere inclusiv extrădarea unor jurnaliști Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc. Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO. Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat cele două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016. Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Orbán Viktor, nou șantaj la UE (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor, nou șantaj la UE

Orbán Viktor, nou șantaj la UE. Ungaria ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit în Ucraina vecină, a declarat luni prim-ministrul Orbán Viktor, criticând aspru sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, despre care a spus că "s-au întors împotriva ei" prin creşterea preţurilor la energie, relatează Reuters. Liderul maghiar, presat de inflație Premierul maghiar, aflat într-o veche dispută cu UE asupra unora dintre politicile sale văzute la Bruxelles ca antidemocratice, a cerut încetarea luptelor pentru a pune capăt războiului şi a spus că sancţiunile împotriva Rusiei au dat o lovitură economiei Europei. Orbán, care a fost reales pentru un al patrulea mandat consecutiv în aprilie, se confruntă acum cu creşterea inflaţiei, care erodează încrederea consumatorilor, şi cu perspectiva unei recesiuni anul viitor. El a declarat în faţa Parlamentului că nu este de mirare că guvernele cad în Europa, referindu-se la alegerile de duminică din Italia în urma cărora Giorgia Meloni se pare că va conduce cel mai de dreapta guvern de după Al Doilea Război Mondial. "Europa s-a împuşcat în picior" cu sancțiunile rusești "Putem spune cu siguranţă că, în urma sancţiunilor, europenii au devenit mai săraci, în timp ce Rusia nu a căzut în genunchi", a declarat liderul de la Budapesta. "Această armă s-a declanşat împotriva ei, cu sancţiunile cu care Europa s-a împuşcat în picior", a adăugat el. "Aşteptăm un răspuns, întreaga Europă aşteaptă un răspuns de la Bruxelles despre cât de mult vom continua să facem acest lucru", a spus el, adăugând că a venit momentul să se discute sancţiunile cu Statele Unite. Orbán, al cărui guvern este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a primi miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept, a anunţat că guvernul său va lansa o "consultare naţională" pentru a-i întreba pe cetăţenii Ungariei despre sancţiuni. Șefuk guvernului maghiar s-a folosit anterior de acest instrument de campanie pentru a obţine sprijin pentru partidul său Fidesz asupra unor politici precum drepturile homosexualilor sau migraţia. Orbán Viktor, nou șantaj la UE "Sancţiunile nu au fost decise în mod democratic, ci au fost hotărâte de birocraţii de la Bruxelles şi elitele europene", a declarat el, referindu-se la referendumul pe care l-a anunţat asupra sancţiunilor impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina. "Deşi cetăţenii Europei plătesc preţul, ei nu au fost întrebaţi", a notat el, citat de DPA. Citește și: Avertisment dur al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România: Alimentarea cu energie ar putea fi blocată în plină iarnă. Consumul trebuie raționalizat "Dacă birocraţii de la Bruxelles nu ne dau aceşti bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom primi fondurile necesare din alte surse financiare", a declarat Orbán, adăugând că Ungaria a început discuţii cu UE şi "alţi parteneri internaţionali". El nu a elaborat, notează Reuters.

200 de TIR-uri blochează un oraș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

200 de TIR-uri blochează un oraș

200 de TIR-uri blochează un oraș. Ideea relocării Vămii din CUG începe să prindă contur. 200 de TIR-uri blochează un oraș Biroul vamal va demara demersurile pentru construirea unui nou sediu. Instituţia a primit un acord de principiu de la Primăria Miroslava. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Autoritatea locală s-a angajat să pună la dispoziţie un teren în apropierea şoselei ocolitoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin (sursa: CNN)
Internațional

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin. Jandarmul telecomunicaţiilor din Rusia a cerut anularea licenţei site-ului de internet al ziarului independent Novaia Gazeta, a anunţat joi redacţia sa, care şi-a suspendat activitatea în Rusia la sfârşitul lui martie, în plină represiune a criticilor conflictului din Ucraina, relatează AFP. Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin Potrivit ziarului, agenţia Roskomnadzor a depus o cerere la un tribunal pentru anularea licenţei de difuzare în calitate de media a www.novayagazeta.ru, ceea ce va duce teoretic la interzicerea publicării de conţinuturi jurnalistice. Acest site oferă acces liber şi gratuit la arhivele ziarului, reputat pentru anchetele sale privind corupţia elitelor ruseşti şi gravele încălcări ale drepturilor omului, în special în Cecenia. La sfârşitul lui martie, Novaia Gazeta, al cărei redactor şef, Dmitri Muratov, a primit în 2021 premiul Nobel pentru pace, a decis să-şi suspende publicarea online şi pe hârtie, de teama unei interdicţii. Autorităţile îi reproşează că a încălcat legea privind organizaţiile şi indivizii desemnaţi "agenţi ai străinătăţii". Media sunt constrânse să anunţe cu scrupulozitate acest statut atunci când evocă o entitate desemnată "agent al străinătăţii", sub riscul sancţiunilor. Urmează audieri Din cauza pretinselor încălcări ale acestei legi Roskomnadzor a cerut anularea licenţei de difuzare a www.novayagazeta.ru. În caz de anulare, acest site "nu va mai fi considerat o media, ci un site de internet obişnuit", a anunţat joi redacţia Novaia Gazeta, precizând că o plângere vizează şi ediţia sa tipărită. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Ne pregătim de audieri, să ne apărăm drepturile. Suntem aici şi vom rămâne. Nu ne luăm la revedere", a adăugat aceasta. Weekendul trecut, autorităţile ruse au blocat un alt site de internet lansat de Novaia Gazeta şi dedicat unei noi reviste, "Novaia Raskaz-Gazeta", publicată de redacţia sa în Rusia.

Spitalul de psihiatrie Socola, executat silit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul de psihiatrie Socola, executat silit

Spitalul de psihiatrie Socola, executat silit. Institutul de Psihiatrie Socola se află în pragul falimentului. Spitalul de psihiatrie Socola, executat silit Conturile instituției medicale au fost blocate iar cele șapte automobile din dotare au fost puse sub sechestru pentru acoperirea datoriilor față de două angajate. Spitalul s-a adresat instanței, cerând suspendarea provizorie a executării silite, stabilirea unei perioade de grație de șase luni și eșalonarea datoriei în rate, pe parcursul unui an. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Sechestrul a fost pus pentru o datorie de doar 30.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Războiul mondial al pâinii a început, spune Luigi di Maio (sursa: Facebook/Luigi di Maio)
Eveniment

Războiul mondial al pâinii a început

Războiul mondial al pâinii a început. Ministrul de externe al Italiei, Luigi di Maio, a declarat sâmbătă că "războiul mondial al pâinii a început deja" din cauza blocării cerealelor în Ucraina, care împiedică accesul la grâne a numeroase ţări vulnerabile, iar această situaţie implică "riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa", transmite EFE. Războiul mondial al pâinii a început "Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim. Riscăm (să ne confruntăm cu) instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat: toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm", a avertizat Di Maio. EFE aminteşte că, înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să ajungă la un acord de pace cât mai repede cu putinţă, care să includă şi un acord privind grânele, dar şi un acord privind încetarea focului care să permită evacuarea femeilor, a civililor şi a copiilor aflaţi sub bombele ruse în estul Ucrainei de 100 de zile", a adăugat el. 30 de milioane de tone de cereale, blocate "Sunt 30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de navele de război ruse", a subliniat Di Maio, care a explicat că "ceea ce facem este să acţionăm pentru ca Rusia să deblocheze exporturile de grâu din porturile ucrainene, pentru că riscăm chiar acum să izbucnească noi războaie în Africa". Di Maio a amintit că a avut loc o primă sesiune de dialog cu ţările mediteraneene pe tema securităţii alimentare, "toţi partenerii acţionăm concertat cu Germania, Turcia, Franţa şi multe alte ţări pentru a realiza obiectivul de a debloca toate cantităţile de grâu care trebuie să iasă din Ucraina". Condiția lui Putin: ridicarea sancțiunilor Italia s-a oferit în urmă cu câteva zile să demineze porturile Ucrainei şi să creeze "coridoare maritime" pentru transportul grâului, iar premierul Mario Draghi l-a sunat pe Putin ca să-i ceară deblocarea exporturilor de grâu dinspre Ucraina şi din porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, cum este cazul portului Mariupol, invadate de trupele ruse. Putin i-a răspuns că, dacă Occidentul ridică sancţiunile impuse Rusiei, ţara sa va putea exporta cereale. Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, a avertizat cu privire la repercusiunile pe care le are asupra securităţii alimentare războiul dintre Ucraina şi Rusia, ambele ţări, mari exportatoare de cereale.

România poate salva exportul cerealelor ucrainene (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România poate salva exportul cerealelor ucrainene

România poate salva exportul cerealelor ucrainene. G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge o blocadă rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, relatează sâmbătă DPA. România poate salva exportul cerealelor ucrainene Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a spus ea. În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Citește și: Imediat ce au câștigat Eurovision, membrii Kalush Orchestra se întorc în Ucraina, să-și apere țara. Psiuk: „Este foarte probabil că voi fi chemat să lupt” Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar "fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei", a adăugat Baerbock. Aurescu, optimist ca tot românu' Până în prezent, a spus şefa diplomaţiei germane, o fracţiune este exportată pe calea ferată, în principal prin România. Dar a apărut un "blocaj", deoarece Ucraina şi România au ecartament feroviar diferit. Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. "Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie", a declarat Baerbock după o reuniune a miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a declarat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a ignorat "blocajul": într-un tweet, a spus că a discutat cu secretarul de stat american, Antony Blinken, să intermedieze tranzitul de cereale ucrainene prin porturile Galați și Constanța. Briefly discussed w/@SecBlinken in t/margins of Berlin @NATO informal ministerial about RO?? efforts&plans to support UA??economy by facilitating its grain export/transfer via Galați&Constanța ports,& possible joint int'l action in this regard,thus contributing to?#FoodSecurity pic.twitter.com/bWJyVgxqJB— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 15, 2022 Zaharova, grobiană ca de obicei Rusia a negat orice responsabilitate în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente şi criza mondială a foametei care se profilează, într-o replică dură la acuzaţiile aduse sâmbătă de ministrul german de externe Annalena Baerbock, relatează DPA. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că preţurile la produsele alimentare din întreaga lume au crescut "din cauza sancţiunilor impuse de Occidentul colectiv, sub presiunea SUA". În plus, a spus ea, un alt motiv al crizei alimentare mondiale este reprezentat de prăbuşirea statalităţii ucrainene, pentru care Occidentul este de asemenea vinovat. "Neînţelegerea acestui lucru este un semn fie de prostie, fie de inducere în eroare în mod deliberat a publicului", a scris Zaharova pe canalul său Telegram.

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

Convoaiele anti-restricții blochează planeta (sursa: Guardian)
Internațional

Convoaiele anti-restricții blochează planeta

Convoaiele anti-restricții blochează planeta. Protestele împotriva restricţiilor sanitare care au izbucnit în Canada, unde camionagii au paralizat capitala Ottawa, se extind în mai multe ţări, relatează AFP. Mișcarea a fost iniţiată la sfârşitul lunii ianuarie de camionagii canadieni care protestau împotriva vaccinării obligatorii pentru a trece graniţa cu Statele Unite. Autointitulată "Convoiul libertăţii", mișcarea s-a transformat rapid într-un protest împotriva măsurilor sanitare generale din Canada. Pentru unii manifestanţi, a fost și împotriva guvernului lui Justin Trudeau. Convoaiele anti-restricții blochează planeta În capitala federală Ottawa, sute de camioane au blocat străzile timp de două săptămâni. După Ottawa duminică, starea de urgenţă a fost declarată vineri în toată provincia Ontario. Aceste proteste s-au extins şi în alte mari oraşe canadiene (Toronto, Winnipeg, Quebec City). Dar şi în trei zone de frontieră cu Statele Unite, cu scopul de a lovi economia. Manifestanţii au blocat Podul Ambassador, care leagă oraşul canadian Windsor de Detroit, în Statele Unite, şi care este esenţial pentru industria auto. Precum şi pentru spitalele americane, unde lucrează multe asistente medicale canadiene. Curtea Superioară din Ontario a ordonat vineri ridicarea acestei blocade. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă Printre promotorii mişcării se numără mai mulţi activişti din Partidul Maverick, precum şi din Canada Unity. Prima este o organizaţie politică marginală şi embrionară care militează pentru independenţa provinciilor vestice. Canada Unity, fondată de James Bauder, a susţinut public opiniile mişcării conspiraţioniste QAnon şi a calificat COVID-19 "cea mai mare înşelătorie politică din istorie". "Toate opţiunile sunt pe masă" pentru a pune capăt convoaielor, a declarat vineri premierul Trudeau. Mișcarea a trecut granița în SUA Statele Unite au cerut Canadei să folosească "puterile federale" pentru a elimina blocajele de la graniţa dintre cele două ţări. Casa Albă afirmă că a fost avertizată cu privire la organizarea unui "convoi al libertăţii" la Washington la începutul lunii martie. Washingtonul a dat asigurări că "ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest convoi nu perturbă comerţul sau transportul şi nu afectează activitatea guvernului federal, a forţelor de ordine şi a serviciilor de urgenţă". Convoaiele au primit sprijin din partea unor oficiali americani conservatori. Ca senatorul texan Ted Cruz, care i-a numit pe protestatari "eroi" şi "patrioţi". Sau ca fostul preşedinte Donald Trump şi miliardarul Elon Musk. În Franța au reapărut vestele galbene În Franţa, mii de manifestanţi împotriva certificatului de vaccinare, intrat în vigoare la 24 ianuarie, sau opozanţi ai guvernului, care au campat la porţile capitalei, au pornit la drum sâmbătă dimineaţă în maşini, rulote şi camionete pentru a intra în Paris. Scopul: manifestații în pofida interdicţiei din partea prefecturii de poliţie, hotărâtă să împiedice orice blocaj. Cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, susţinătorii acestei mişcări, inspirate de evenimentele din Canada, se revendică totodată drept "veste galbene". Este vorba de mobilizarea populară din 2018-2019, declanşată de o creştere a preţului benzinei care s-a transformat într-o revoltă împotriva preşedintelui Emmanuel Macron. Preşedintele francez a făcut vineri apel la "cel mai mare calm". Din Noua Zeelandă în Europa În Noua Zeelandă, protestatarii anti-vaccin au campat de marţi în faţa Parlamentului într-o "Tabără a Libertăţii". Joi, poliţia a încercat să îi disperseze, fără succes, ceea ce a dus la ciocniri violente. Peste 120 de persoane au fost arestate. Numărul demonstranţilor a crescut de la aproximativ 250 la început la aproape 1.500 vineri. În Austria, poliţia a anunţat joi interzicerea "convoaielor libertăţii", invocând un prejudiciu "inacceptabil". Contextul: câteva sute de vehicule plănuiau să se adune vineri în centrul Vienei şi într-un mare parc public. Autorităţile au anunţat joi că interzic accesul în Bruxelles a unui convoi aşteptat luni în capitala belgiană. Totul, după un apel care circula pe reţelele de socializare şi care a evocat o "convergenţă" din toată Europa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră