Eveniment
PNRR, aproape blocat la nivel european
PNRR, aproape blocat la nivel european. Mecanismul de Redresare și Reziliență, cea mai mare investiție a UE din istorie, nu funcționează la nivelul așteptărilor. Fluxul de bani către statele Uniunii Europene este în scădere.
PNRR, aproape blocat la nivel european
Până acum, din cele 723 de miliarde euro puse la dispoziție, doar 153 de miliarde au mers către statele membre.
Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel
Pe de o parte nu există solicitări: opt state nu au depus nici măcar prima cerere de plată. Pe de alta, majoritatea guvernelor se confruntă cu întârzieri în primirea banilor, din cauza criteriilor impuse.
În timpul negocierilor pentru planurile de redresare, Austria și Țările de Jos au fost cele mai vehemente voci din "Grupul Frugalilor", care au impus criterii dure pentru PNRR-uri: banii să meargă înspre proiecte și reforme noi.
Ulterior, cele două și-au încălcat chiar propriile criterii, iar în prezent Țările de Jos solicită îmblânzirea lor.
Paradoxal, România pare a fi în grupul premianților
În septembrie 2022, Ursula Von der Leyen a cerut statelor membre să accelereze fluxul de miliarde de la fondul de redresare COVID pentru a stimula economia, afirmând, în discursul ei anual privind starea Uniunii, că doar 100 de miliarde de euro au fost îndreptate către statele membre.
Nu doar că statele membre nu au dat curs îndemnului, însă fluxul de bani pare să se oprească. În prezent, suma alocată din Fondul de redresare se ridică la doar 153 de miliarde de euro. De la apelul la acțiune al lui Von der Leyen, fluxul s-a redus la jumătate.
Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse”
Opt state membre (Belgia, Germania, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia și Suedia) nu au depus nici o cerere de plată până în prezent. Unsprezece state membre (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia, Cehia, Estonia) au depus o singură cerere de plată.
Franța, Croația, Portugalia, România și Slovacia au depus câte două. Spania, Grecia și Italia, cu câte trei cereri de plată fiecare, sunt în fruntea topului, deși Italia așteaptă verdictul Comisiei cu privire la a treia cerere depusă la sfârșitul anului 2022.
Evaluarea CE, mai lungă decât s-a anunțat
Față de fondurile obișnuite ale UE, obținerea de bani din fondul de recuperare COVID funcționează diferit. În loc să depună chitanțe pentru proiectele care au fost deja realizate, statele membre trebuie să dovedească că au implementat reformele convenite în PNRR. Acest sistem de "etape și ținte" a fost solicitat de Țările de Jos.
Statele membre pot transmite Comisiei două cereri pe an. Comisia verifică dacă promisiunile din planurile naționale au fost îndeplinite. Dacă statele membre consideră că nu au implementat în mod corespunzător toate reformele promise, pot amână depunerea cererii de plată.
Conform regulilor, Comisia ar trebui să facă o evaluare în termen de două luni, adică 60 de zile. În practică, durează mai mult.
Citește și: Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. Firmele de construcții amenință cu rezilieri
Potrivit platformei olandeze de investigație Follow the Money, în 2022, Comisia a avut nevoie în medie de 103 zile pentru a efectua o plată. Anul acesta, media a crescut la 135 de zile.
România a așteptat șase luni pentru o decizie. În final, Comisia a constatat că două din cele 49 de reforme promise nu au fost încă implementate corespunzător și a dorit să suspende 53 de milioane de euro din cele 3,2 miliarde de euro solicitate de România până când ultimele două vor fi și ele realizate.
Germania nu se grăbește
Germania nu a depus nici o cerere de accesare a banilor din fondul de redresare al UE.
Inițial, guvernul federal dorea să solicite Comisiei Europene o primă tranșă de patru miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022. Inițiativa a eșuat, din cauză că PNRR-ul asumat de Germania conținea angajamente de nerealizat, precum producția unui al doilea vaccin împotriva COVID-19.
În decembrie, 2022, Germania a depus la Bruxelles un PNRR revizuit, care a fost aprobat mai întâi de Comisie și apoi – în februarie 2023 – de Consiliul statelor membre.
Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul anului că va depune prima cererea de plată "probabil în primăvara anului 2023". Nici acest termen nu a fost respectat, pentru că Ministerul de Finanțe nu a ajuns la un acord administrativ cu Comisia UE, potrivit declarației secretarului de stat Florian Toncar, făcută la sfârșitul lunii iunie. Cauzele invocate: statele federale fie nu au implementat proiectele, fie le-au implementat incomplet.
Țările de Jos, lovite la construcții
Țările de Jos se confruntă, în prezent, cu unele dintre țintele autoimpuse, după cum a scris ministrul Sigrid Kaag într-o interpelare parlamentară.
Kaag a anunțat că Țările de Jos vor cere în curând Comisiei să scadă ușor ștacheta pentru o serie de angajamente pentru a evita reducerea finanțării. Potrivit lui Kaag, Țările de Jos au promis în PNRR construirea de locuințel noi, dar "din cauza costurilor crescute de construcție și a penuriei de forță de muncă în sectorul construcțiilor, realizarea de noi locuințe nu progresează atât de repede cum era planificat".
Pe de altă parte, PNRR-ul asumat de Țările de Jos își propunea să atingă 26 de etape înainte de a solicita prima tranșă. Dintre acestea, 13 fuseseră finalizate până la 8 iulie 2022, ziua în care Țările de Jos și-a prezentat planul la Bruxelles.
În plus, una dintre reformele propuse în PNRR era Legea guvernării deschise revizuite. Aceasta intrase deja în vigoare în mai 2022, cu două luni înainte ca Țările de Jos să depună PNRR-ul.
"Morcovul" austriac
Potrivit unui document confidențial, în timpul negocierilor pentru aprobarea PNRR-urilor, delegația austriacă a susținut următorul "principiu": "Finanțarea la nivelul UE ar trebui folosită ca un morcov pentru o reformă structurală ambițioasă care altfel nu ar avea loc, menită să stimuleze economia.".
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Afaceri Europene, Austria a depus Comisiei prima cerere de plată pe 22 decembrie 2022.
Anul acesta, Austria a adăugat și un capitol "REPowerEU". După ce decizia a fost luată în Consiliul de Miniștri din 14 iulie 2023, guvernul federal austriac a transmis Comisiei Europene o cerere de revizuire a PNRR-ului. Ca urmare a acestei modificări, Austria are un total suplimentar de 210,3 milioane de euro disponibile de la UE, care vor intra în proiecte din sectorul energetic. Austria a primit până în prezent 1,15 miliarde de euro pentru implementarea PNRR-ului.
Viena, escrocherie la nivel mare
Cu toate acestea, think tank-ul austriac Momentum Institute a constatat că PNRR-ul Austriei nu conține decât într-o mică măsură idei noi, reformatoare: 51% dintre proiecte asumate prin PNRR fuseseră deja realizate, 45% erau deja incluse în programul de guvernare și doar 4% au fost cu adevărat idei noi.
În consecință, PNRR-ul Austriei a prevăzut, contrar criteriilor pe care le-a impus, mai puțini bani pentru proiecte noi, care să stimuleze economia.
Un alt semn de întrebare în ceea ce privește fondurile solicitate de Austria prin PNRR: implementarea măsurilor care ar duce la economii de 20 de milioane de tone de CO2 și reducerea emisiilor pe cap de locuitor de la 9,2 la 6 tone. Mai precis, modul în care au fost calculate aceste cifre este neclar.
Pentru comparație, Momentul Institut dă exemplul Planul Național pentru Energie și Climă (NEKP) al guvernului federal, care prevede economii de 14,2 milioane de tone, cu un volum total de investiții de 166-173 miliarde EUR în perioada 2021-2030. Proiectele asumate prin PNRR susțin că vor fi de 115 ori mai eficiente decât cele din NEKP. Fără a da detalii care să justifice cifrele.
