marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: belgia

20 articole
Investigații

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România. A fost suspectat de finanțarea Hezbollah în Belgia, dar a fost condamnat doar pentru fraude fiscale. Pus pe lista neagră de SUA, a încălcat interdicțiile și a sfârșit în închisoare ca terorist. Se numește Kassim Tajideen și a avut afaceri și în România, direct și prin familie. Binefăcătorul Kassim revine în satul lui Iulie 2020. Kassim Tajideen este acasă, în sfârșit, după trei ani petrecuți în celula unei închisori americane. În timp ce omul de afaceri belgiano-libanez în vârstă de 65 de ani coboară scările avionului, este întâmpinat de unul dintre fiii săi, care cade la pământ să-i sărute picioarele. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În Hanaway, locul său de naștere din sudul Libanului, Kassim este plimbat prin sat, pe jumătate ieșit prin trapa unui SUV negru Mercedes. Numeroși bărbați îl escortează cu mașini, scutere și biciclete. O mulțime de oameni, purtând pancarte cu portretul său, îl înconjoară, în timp ce sunetele petardelor se amestecă cu claxoanele. La intrarea în curtea unui imens conac în stil neoclasic, sătenii îl întâmpină cu orez și petale de flori. Aleea pe care merge Kassim e stropită cu sânge unor oi proaspăt sacrificate în onoarea lui. Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România Pentru sătenii din Hanaway, el este un filantrop care s-a luptat să scape din sărăcia lucie din locul în care s-a născut pentru a construi o afacere înfloritoare între Liban, Europa și Africa. Ba chiar și-a angajat sute de conaționali în rețeaua sa de companii. Un angajator generos, care plătește facturile medicale atunci când angajații au nevoie de o intervenție chirurgicală serioasă. Pentru sistemul de justiție belgian, însă, Tajideen a fost arhitectul unui sistem masiv de evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă cu facturi false în valoare de 50 de milioane de euro, pus la cale din biroul său din Anvers la începutul anilor 2000. Iar pentru guvernul american, el este un „contribuitor financiar important la Hezbollah”, grupul militant șiit susținut de Iran și partid politic care formează un stat în cadrul unui stat în Liban. 300.000 USD la București În perioada în care își clădea imperiul de afaceri cu sediul la Anvers, Kassim Tajideen explora și România. Pe 1 martie 1999, la ora 19, 38 de minute și zece secunde, 300.000 de dolari intrau în sucursala de la București a Băncii Turco-Române. Banii veneau de la New York, de la Republic National Bank. 55 de secunde mai târziu, la ora 19, 39 de minute și cinci secunde, 299.975 de dolari intrau în contul deschis la Banca Turco-Română (BTR) de firma Frații Crawn Com SRL iar 25 de dolari erau păstrați, drept comision, de BTR. Potrivit documentului bancar de transfer al banilor, cei 300.000 de dolari reprezentau „capital social”. Continuarea, aici.

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România (sursa: Facebook/Mohamed Tajideen, Samir Abou-Khalil)
Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu (sursa: Twitter/AFCN - FANC)
Mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți (sursa: gevangenisharenprison.be)
Internațional

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți. Ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a anunţat sâmbătă că 55 de magistraţi din ţara sa vor fi închişi până duminică, pentru a vedea direct cum este viaţa de deţinut, transmite AFP. Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți Magistraţii, care s-au oferit ca voluntari, au ajuns în cursul dimineţii la închisoarea din Haren, o instituţie penitenciară nouă, cu o capacitate de 1.190 de locuri. Oficial, aceasta se va deschide în 30 septembrie, a declarat agenţiei citate o purtătoare de cuvânt al administraţiei penitenciarelor din Belgia. Până duminică după-amiaza, când vor fi eliberaţi, cei 55 vor fi trataţi ca deţinuţi obişnuiţi. "Magistraţii ştiu, evident, cum merg lucrurile într-o închisoare, dar experimentarea directă le dă o ocazie unică, ceea ce le va putea fi de folos la pronunţarea unor pedepse în deplină cunoştinţă de cauză", a arătat Van Quickenborne într-un comunicat. Închisoare de tip nou, cu celule mici Tototdată, personalul penitenciar se va pregăti pentru deschiderea închisorii de tip nou, cu celule mici, în care se va dezvolta "o abordare modernă", a declarat ministrul flamand, membru al partidului liberal Open VLD. Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev "Magistraţii participanţi - judecători în instanţe penale, judecători de instrucţie, procurori (...) - s-au oferit voluntari. Ei (...) vor trebui să respecte ordinele şi instrucţiunile personalului penitenciar. Obiectivul este de a face detenţia cât mai realistă posibil", arată comunicatul preluat de AFP. "Ei nu îşi vor putea folosi telefoanele mobile, dar vor putea primi vizite familiale, ca şi deţinuţii reali." Magistrații se pot retrage oricând Programul magistraţilor în închisoare va fi cel normal zilnic pentru condamnaţi. Ei vor primi aceleaşi mese şi vor participa la aceleaşi activităţi obligatorii; printre altele, vor face de serviciu la bucătările şi la spălătorie. Stingerea va fi la orele 22, a precizat ministrul. Spre deosebire de deţinuţii reali, magistraţii vor putea pune capăt experienţei în închisoare în orice moment, dacă nu pot suporta condiţiile de detenţie, sau din orice alt motiv. "Această imersiune le oferă magistraţilor care condamnă persoane la închisoare ocazia de a experimenta ce înseamnă privarea de libertate", a explicat Rudy Van de Voorde, director general al penitenciarelor belgiene, citat în acelaşi comunicat.

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj
Internațional

Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj

Belgia a anunțat că expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj. Azi, au mai făcut anunțuri asemănătoare Olanda și Irlanda. Ieri, Macedonia de Nord a expulzat cinci cadre ale regimului de la Moscova. Polonia deține, deocamdată, recordul: a expulzat 45 de diplomați de la ambasada Rusiei la Varșovia. Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj Belgia a decis să expulzeze 21 de persoane care lucrează la Ambasada şi Consulatul Rusiei, suspectate de implicare ”în operaţiuni de spionaj şi de influenţare care ameninţă securitatea naţonală” belgiană, a anunţat, marţi, şefa diplomaţiei belgiene Sophie Wilmès. Ea a făcut acest anunţ pe Twitter. Comme annoncé en commission, la Belgique a décidé d’expulser 21 personnes travaillant pour l’ambassade et le consulat de Russie, qui ont été identifiées en tenant compte de leur implication dans des opérations d’espionnage et d’influence menaçant la sécurité nationale.— Sophie Wilmès (@Sophie_Wilmes) March 29, 2022 Wilmes a precizat că persoanele expulzate au un termen de 15 zile să părăsească Belgia. Cei 21 de ruși au lucrat la ambasada Moscovei la Bruxelles și la consulatul din Anvers. Toți erau acreditați ca diplomați, dar lucrau la operațiuni de spionaj și influențare, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Externe. Olanda a expulzat 17 agenți ruși de informații care erau acreditați ca diplomați. Și Irlanda a cerut părăsirea țării de către patru oficiali ai Ambasadei Rusiei din cauza „activităților” neconforme cu standardele internaționale de comportament diplomatic”. Creștere alarmantă a spionajului rusesc Financial Times a scris, duminică, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Potrivit FT, ritmul de extindere a spionajului rusesc în spațiul european a fost atât de mare încât agențiile de contraspionaj nu au făcut față. În plus, datorită restricțiilor legislative sau a lipsei de resurse, unele țări se bazează pe informațiile primite de la structurile din SUA sau Marea Britanie. Publicația amintește că, în ultimele săptămâni, Slovacia, țările baltice și Bulgaria au expulzat 20 de presupuși agenți ruși. Polonia, alți 45. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, se plimba prin Belgia când a început războiul din Ucraina. CSAT-ul, ratat Foto: Facebook
Politică

Ministrul PSD al Economiei se plimba prin Belgia

Ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, se plimba prin Belgia, când a început războiul din Ucraina. El a ratat ședința CSAT din 24 februarie. Ministrul PSD al Economiei se plimba prin Belgia Informațiile apar chiar pe pagina de Facebook a ministrului. La 23 februarie, Spătaru se afla într-o vizită în Belgia, la Leuven. La 24 februarie, el participă la lucrările Consiliului COMPET, secțiunea piață internă și industrie, prezidate de Agnès Pannier-Runacher, ministrul delegat, responsabil de industrie, în cadrul Ministerului francez al economiei, finanțelor și redresării. La aceste reuniuni poate participa și un secretar de stat. Era ziua în care la București avea loc ședința CSAT. Industria de armament este în subordinea lui Spătaru. La 25 februarie, Spătaru este tot în Belgia, unde a avut o discuție cu secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoana și cu ambasadorul României la NATO. Citește și: Au început negocierile Rusia-Ucraina. Moscova nu oprește, însă, bombardamentele. Zelenski vrea o aderare imediată la UE Pe de altă parte, surse din ministerul Economiei susțin că și directorul general al Romarm, compania responsabilă de producția de armament, era plecat din țară săptămâna trecută. Gabriel Țuțu ar fi fost în concediu. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră