vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: antreprenori

6 articole
Internațional

Antreprenorii ruși, în pragul revoltei: taxele impuse pentru finanțarea războiului îi ruinează

Cel mai recent val de creșteri de impozite din Rusia, conceput pentru a consolida finanțele statului în contextul continuării războiului din Ucraina, amenință până la 10% dintre firmele mici. Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului Mulți antreprenori avertizează că nu vor putea supraviețui noilor reguli fiscale și vor fi nevoiți să închidă afacerile sau să treacă în economia gri. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Rusia a început majorarea treptată a impozitelor încă din 2023, al doilea an de conflict, crescând impozitele pe venit și pe profit pentru a acoperi cheltuielile militare – cele mai ridicate de la sfârșitul Războiului Rece. Reducerea pragului de scutire de TVA lovește întreprinderile mici Noul regim fiscal prevede scăderea pragului anual de venituri pentru scutirea de TVA de la 60 de milioane la 10 milioane de ruble (aproximativ 123.000 de dolari). Măsura urmează să intre în vigoare în 2026, după aprobarea de către Parlament. „Este un șoc pentru toate întreprinderile mici”, a declarat Serghei Borisov, președintele organizației „Opora”, care reprezintă interesele sectorului IMM. Aceasta, împreună cu alte organizații, a trimis o scrisoare Parlamentului rus pentru a opri adoptarea inițiativei. Conform propunerilor, companiile cu venituri între 10 și 250 de milioane de ruble, până acum scutite de TVA, vor trebui să plătească un impozit de până la 5% și să angajeze contabili pentru gestionarea noilor obligații. Peste 700.000 de antreprenori, afectați direct Organizația Opora estimează că aproximativ 700.000 de antreprenori, adică o zecime din totalul clasei antreprenoriale din Rusia, vor fi afectați de noile reglementări. Un sondaj realizat în rândul a 11.000 de proprietari de afaceri arată că o treime plănuiesc să-și închidă activitatea, iar o proporție similară ar putea migra în economia informală, renunțând complet la plata impozitelor. „Am funcționat ani de zile într-un sistem simplificat și clar. Acum costurile vor exploda și nu știm cum vom supraviețui”, a declarat Serghei Pahomov, proprietar al unui magazin alimentar din centrul Moscovei. TVA mai mare pentru toți: 22% în loc de 20% Pe lângă schimbările care vizează IMM-urile, guvernul rus analizează și majorarea cotei generale de TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar urma să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble la bugetul de stat. Banii ar urma să acopere cheltuielile militare și deficitul bugetar tot mai mare. Contribuția IMM-urilor la economia rusă Conform datelor Ministerului Economiei, întreprinderile mici și mijlocii generează peste 20% din PIB-ul Rusiei și angajează 31 de milioane de persoane, reprezentând circa 40% din forța de muncă națională. Guvernul speră ca noile măsuri fiscale să aducă 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,5 miliarde de dolari) în plus la buget. Însă organizația Opora estimează că impactul negativ asupra mediului de afaceri va depăși veniturile obținute: costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la 420 de miliarde de ruble – dublul sumei pe care guvernul intenționează să o încaseze. Antreprenorii cer revizuirea măsurilor fiscale În scrisoarea adresată Parlamentului, reprezentanții mediului de afaceri au propus stabilirea pragului de TVA la 30 de milioane de ruble, în locul celor 10 milioane propuse. „Înțelegem necesitatea creșterii veniturilor bugetare pentru apărare și securitate, dar consecințele pentru microîntreprinderi vor fi devastatoare”, se arată în document. Confruntat cu criticile, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat în Parlament că este dispus să ajusteze propunerea, fără a oferi însă detalii suplimentare. Guvernul justifică măsura prin combaterea evaziunii Ministerul Finanțelor susține că reformele vor limita practicile frauduloase prin care companiile mari își împart activitatea în entități mai mici pentru a evita taxele. P rin reducerea pragului de scutire, autoritățile speră să descurajeze divizările artificiale și să crească transparența fiscală. „Luați bani de la cei mari, nu de la noi” – reacțiile micilor afaceri Antreprenorii consideră însă că vor fi victimele colaterale ale reformei. „Luați bani de la marii rechini, nu de la noi, cei mici. Deja ne storc de viață”, a spus Irina Pankratova, proprietara unui atelier de croitorie din Moscova. Și Anna Slavutina, creatoare de bijuterii cu trei magazine, avertizează că noul regim fiscal ar putea forța închiderea unor afaceri de familie. „Unul dintre magazinele noastre a fost pe pierdere tot anul. Clienții ne întreabă dacă vom închide. Ce le pot spune? Vom vedea. Dacă se întâmplă asta, statul va pierde impozite”, a spus antreprenoarea. O reformă fiscală care riscă să slăbească economia reală Deși Kremlinul justifică măsurile prin nevoia de a finanța efortul de război și de a reduce deficitul, efectele secundare asupra mediului de afaceri ar putea fi dramatice. Cu mii de firme mici în pragul falimentului, Rusia riscă să își împingă o parte semnificativă a economiei în zona informală, diminuând pe termen lung baza fiscală și încrederea antreprenorilor.

Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului (sursa: Tass)
Efectul unei victorii a lui Simion: majoritatea antreprenorilor anticipează concedieri Foto: Inquam/George Calin
Politică

Efectul unei victorii a lui Simion: majoritatea antreprenorilor anticipează concedieri substanțiale

Efectul unei victorii a lui Simion: majoritatea antreprenorilor anticipează concedieri substanțiale, arată un sondaj Romanian Business Leaders. Sondajul nu întreabă direct de o victorie a liderului AUR, ci se referă la „eventualitatea unor decizii care deturnează România de la angajamentele sale europene şi occidentale”.  Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Un sondaj intern al Romanian Business Leaders, care nu are reprezentativitate naţională, dar la care au răspuns 417 de antreprenori, arată o nervozitate mare în rândul acestora. Un climat politic instabil dominat de discurs anti-investiţii şi retorică economică populistă va avea consecinţe directe şi grave asupra economiei reale. Romanian Business Leaders avertizează că, în eventualitatea unor decizii care deturnează România de la angajamentele sale europene şi occidentale, mulţi antreprenori anticipează că vor fi nevoiţi să recurgă la concedieri pentru a proteja sustenabilitatea afacerilor”, arată organizaţia, citată de news.ro. Efectul unei victorii a lui Simion: majoritatea antreprenorilor anticipează concedieri În cazul în care pe 18 mai, românii vor alege un candidat perceput ca având potenţialul de a determina îndepărtarea României de Uniunea Europeană şi valorile occidentale, 62% dintre antreprenorii care au răspuns se aşteaptă ca evoluţia afacerilor lor să ducă la nevoia de concedieri, în timp ce 33% cred că numărul de angajaţi va fi acelaşi şi doar 5% consideră că vor face angajări. Dintre antreprenorii care cred că vor fi nevoiţi să facă concedieri, -  12% se aşteaptă că vor fi nevoiţi să concedieze sub 10% dintre angajaţi, -  41% între 10% şi 20% dintre angajaţi -  28% între 20% şi 30% dintre angajaţi -  10% între 30% şi 40% dintre angajaţi -  9% peste 40% dintre angajaţi. Este important de spus că dintre antreprenorii care iau în calcul concedieri, 72% sunt microîntreprinderi (sub 10 angajaţi) şi companii mici (între 10 şi 50 de angajaţi), iar 28% sunt companii medii (între 50-250 de angajaţi) şi mari (peste 250 de angajaţi). În acelaşi timp, 69% dintre antreprenori se aşteaptă ca puterea de cumpărare a angajaţilor să scadă semnificativ, şi 18% se aşteaptă să scadă uşor. Sondajul, nereprezentativ naţional, este bazat pe o eşantionare de proximitate, fiind membri RBL, şi a fost făcut pe 417 de companii din toată ţara, dintre care 30% sunt microîntreprinderi, 38% sunt întreprinderi mici, 23% sunt întreprinderi medii, şi 9% sunt întreprinderi mari.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit  Foto: Facebook
Economie

Două treimi antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit

După un an de guvernare Ciolacu, peste două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit, arată un barometru INSCOP publicat azi și citat de news.ro. Sondajul fost realizat de INSCOP Research, la comanda revistei NewMoney.ro. Eșantionul a fost de 1.450 de antreprenori, iar datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit Întrebaţi cum apreciază situaţia economiei României faţă de acum 1 an, 1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia este mult mai bună, 12.7% că este mai bună, iar 15.8% că situaţia este la fel. 44.7% consideră că situaţia economiei naţionale este mai proastă faţă de acum 1 an, iar 24% că este mult mai proastă. 1.7% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund la această întrebare. Peste 61% dintre cei chestionați cred că situația va fi și mai rea. Astfel, 0.8% dintre antreprenorii intervievaţi cred că situaţia economiei în următoarele 12 luni va fi mult mai bună, 13.4% că va fi mai bună şi 21.1% că va fi la fel. Pe de altă parte, 35.3% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia va fi mai proastă, iar 26.1% că situaţia va fi mult mai proastă. 3.2% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0% nu răspund la această întrebare.

Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori

Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori. Tot mai mulţi dintre ei, dar și contabili şi reprezentanţi ai unor companii reclamă probleme după probleme în sistemul de facturare digital. Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori Cum necunoscutele sunt multe, au apărut şi grupuri de Facebook unde se dezbat, aprins, diverse obligaţii, mai mult sau mai puţin clare, legate de înrolarea în sistem. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro O dată cu sistemul digitalizat de facturare, firmele mici, care obişnuiau să îşi lase gestiunea unui contabil, sunt acum obligate să înveţe administratorii procesul de facturare, care nu poate fi realizat de către persoane din exterior. Există, totuşi, o perioadă de graţie, pentru firmele care încă nu şi-au digitalizat sistemul de facturare, respectiv 1 aprilie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adrian Câciu: 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini Foto: Facebook
Politică

90% dintre antreprenorii din România sunt babuini

Adrian Câciu, mesaj înainte de ajunge ministru de Finanțe, acum circa un an: 90% din antreprenorii din România sunt babuini. El și-a cerut scuze, azi, pentru expresia folosită. 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini „Totul se recuperează, totul este în cerc, problema este că dezechilibrul este la modul în care sunt plătiți angajații în privat pentru că noi avem doar 10% antreprenori și restul babuini antreprenori”, a scris Câciu, într-un răspuns la un comentariu de pe Facebook. Mesajul a început să devină viral, azi, pe rețelele sociale. În consecință, Câciu și-a cerut, azi, scuze. „Un dialog purtat cu mult timp în urmă pe rețelele sociale, pe vremea când eram un simplu analist economic, este scos din context și folosit azi ca și cum aceasta ar fi poziția mea ca demnitar public. Adevărul este simplu: ca ministru de finanțe, îi susțin pe toți antreprenorii care își achită corect taxele sî își plătesc cinstit angajații. Tocmai de aceea, ministerul pe care îl reprezint are în derulare 6 programe de sprijin pentru firmele românești, totalizând circa 4 miliarde de euro. Pentru toți ceilalți, care aleg soluția evaziunii fiscale, am toleranță zero. Nu pot să nu recunosc, însă un fapt: ca analist economic, am folosit deseori termeni de care, astăzi, îmi pare sincer rău. Îmi cer scuze pentru toate vorbele grele din trecut și sper ca faptele mele, respectiv sprijinul pentru mediul antreprenorial românesc, să fie mai importante decât orice declarație contondentă, indiferent cât de veche ar fi”, a susținut, azi, demnitarul PSD. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Biografia lui Câciu arată că acesta a fost bugetar din 2001. El a fost administrator al unei firme, Intermad Impex, între 1998 și 2001.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră