miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: amenintare

86 articole
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Trump, amenințări pentru noul lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Trump amenință Iranul cu lovituri „foarte dure” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul va fi lovit foarte dur chiar azi, sunt vizate noi zone și populații, amenință Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis sâmbătă un mesaj violent la adresa Iranului, afirmând că regimul de la Teheran va fi lovit „foarte dur”. Liderul american a sugerat, de asemenea, că Washingtonul ar putea extinde lista țintelor, incluzând zone și grupuri de persoane care până acum nu au fost considerate obiective militare. Declarațiile au fost publicate pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, într-un mesaj în care Trump a susținut că Iranul ar fi deja învins și ar fi fost obligat să își ceară scuze statelor vecine din Orientul Mijlociu. Donald Trump: „Iranul va fi lovit foarte dur” În mesajul publicat sâmbătă, președintele american a afirmat că Iranul va suporta consecințe severe pentru comportamentul său. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Astăzi, Iranul va fi lovit foarte dur!”, a scris Donald Trump. El a avertizat că administrația americană ia în calcul extinderea operațiunilor militare către noi ținte. „Sunt de acum luate în considerare pentru distrugere totală și o moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care nu au mai fost socotite până acum ținte”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump interpretează scuzele Iranului drept un semn de capitulare Donald Trump a făcut referire și la informațiile potrivit cărora Iranul ar fi prezentat scuze unor state vecine din Orientul Mijlociu. Liderul american a interpretat acest gest ca pe o capitulare a Teheranului. Potrivit lui Trump, aceste scuze ar fi fost determinate de presiunea militară exercitată de Statele Unite și de Israel. Mesajul integral publicat de Donald Trump În postarea sa de pe Truth Social, președintele american a transmis următorul mesaj: „Iranul, care este zdrobit, și-a cerut scuze și s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu și a promis că nu va mai trage asupra lor. Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale Statelor Unite și Israelului. Ei căutau să preia controlul și să conducă Orientul Mijlociu. Este pentru prima dată când Iranul a pierdut, în mii de ani, în fața țărilor din jurul său din Orientul Mijlociu. Au spus: „Mulțumim, președinte Trump.” Eu am spus: „Cu plăcere!” Iranul nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, ci este, în schimb, „PIERZĂTORUL ORIENTULUI MIJLOCIU” și va rămâne astfel pentru multe decenii, până când se va preda sau, mai probabil, va colapsa complet! Astăzi Iranul va fi lovit foarte dur! Sunt luate în calcul pentru distrugere completă și moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu au fost considerate ținte. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Trump amenință Spania cu ruperea relațiilor comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Trump amenință Iranul în caz de represalii (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Iranul cu „o forță fără precedent” în cazul unor represalii

Președintele american Donald Trump a avertizat duminică Iranul că Statele Unite vor răspunde cu „o formă nemaivăzută de forță” dacă Teheranul ripostează la atacul americano-israelian în urma căruia ar fi fost ucis liderul suprem iranian. Declarația liderului de la Casa Albă vine pe fondul escaladării dramatice a tensiunilor din Orientul Mijlociu și al amenințărilor lansate de autoritățile iraniene privind represalii imediate. Mesaj pe Truth Social: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru” Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi transmis că intenționează să lovească „foarte puternic”, mai mult ca niciodată. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Iranul tocmai a declarat că va lovi foarte puternic astăzi, mai puternic ca niciodată înainte”, a scris președintele american. Trump a transmis un avertisment direct către Teheran: „Ar fi mai bine să nu facă acest lucru, pentru că dacă o fac, îi vom lovi cu o forță fără precedent!” Tensiuni în creștere după atacul asupra Iranului Declarațiile liderului american vin la scurt timp după atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului, operațiune care a declanșat reacții dure din partea oficialilor iranieni și amenințări de represalii. Amenințarea unei riposte americane „fără precedent” amplifică temerile privind o escaladare militară majoră în regiune, cu potențial de extindere a conflictului dincolo de granițele Iranului și Israelului.

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Primarii amenință cu greva din cauza noilor taxe (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan primește o nouă lovitură: sute de primari amenință cu greva din cauza noilor taxe

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat luni, pentru AGERPRES, că tensiunile din administrația locală au atins un nivel fără precedent, acuzând Guvernul și pe premierul Ilie Bolojan de „umilirea” primarilor. „Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat. Niciodată, în istoria post-decembrie 1989, primarii nu au fost atât de mult umiliți”, a afirmat Drăghici. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, a anunțat că marți, între orele 10:00 și 12:00, angajații din peste 1.500 de primării din întreaga țară vor declanșa o grevă de avertisment. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date În același interval orar, la Palatul Parlamentului va avea loc o adunare a Asociației Comunelor din România, la care a fost anunțată și participarea premierului Ilie Bolojan. Sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg Potrivit lui Emil Drăghici, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a fost votată, în unanimitate, sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg privind încălcarea autonomiei locale în România. „S-a votat în unanimitate sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg. Este un lucru fără precedent, inclusiv pentru secretarul general al Congresului, Mathieu Mori, prezent la reuniune”, a declarat Drăghici. Modificări repetate ale taxelor locale, fără consultare Președintele ACR a criticat modul în care Guvernul a gestionat stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, susținând că acestea au fost modificate de trei ori într-o singură lună, cu posibilitatea unei a patra modificări. „Toate aceste măsuri sunt făcute fără cap. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pe 2026 a suferit deja trei modificări într-o perioadă extrem de scurtă”, a spus Emil Drăghici. Primarii susțin greva angajaților din administrația locală Deși greva este organizată de sindicate, Emil Drăghici a subliniat că aceasta este susținută și de primari. „Greva pe care o declanșează sindicatul este una de mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, o susținem fără doar și poate”, a afirmat acesta, adăugând că va solicita premierului „13,64 secunde de participant” pentru a transmite mesajul administrațiilor locale. Reforma administrației, adoptată prin asumarea răspunderii Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că pachetul privind reforma administrației publice a intrat în circuitul guvernamental de avizare și urmează să fie adoptat în cursul acestei săptămâni, recomandarea Ministerului Justiției fiind asumarea răspunderii Guvernului. Sindicatul FORUM din Administrația Publică a transmis că principala nemulțumire care stă la baza protestului de marți este legată de prevederile din pachetul de reformă ce vizează diminuarea numărului de angajați și a salariilor în primăriile considerate „sărace”. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri riscă să afecteze grav funcționarea administrației locale și serviciile oferite cetățenilor.

Trevor Noah, amenințat de Trump cu proces (sursa: Facebook/Grammys)
Internațional

Trump îl amenință cu proces pe Trevor Noah, prezentatorul Grammy pentru o glumă despre Epstein

Președintele american Donald Trump l-a amenințat luni cu acțiuni în justiție pe prezentatorul Trevor Noah, gazda celei de-a 68-a ediții a Premiile Grammy, după ce, în cadrul galei, au fost formulate critici la adresa politicii sale de imigrare și o aluzie la cazul Epstein. Reacția lui Trump pe Truth Social Imediat după ceremonia desfășurată la Los Angeles, Trump a reacționat pe rețeaua sa, Truth Social, acuzându-l pe Trevor Noah că ar fi afirmat în mod fals că el și Bill Clinton ar fi petrecut timp pe insula lui Jeffrey Epstein. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Președintele a respins categoric afirmația, susținând că nu a fost niciodată pe insula lui Epstein și că nu a fost acuzat anterior de o astfel de legătură. Amenințări directe și limbaj dur Donald Trump l-a atacat frontal pe prezentator, folosind un limbaj jignitor și afirmând că ia în calcul trimiterea avocaților pentru a-l da în judecată pe Trevor Noah pentru defăimare. Președintele a susținut că afirmațiile făcute în cadrul galei sunt false și i-ar fi afectat reputația, încheind mesajul cu un avertisment explicit adresat prezentatorului. Gluma care a declanșat conflictul Controversa a izbucnit după ce Billie Eilish a câștigat premiul Grammy pentru Cântecul Anului cu piesa „Wildflower”. În discursul său, Trevor Noah a făcut o glumă ironică, comparând dorința lui Trump de a obține Groenlanda cu o presupusă nevoie de „o nouă insulă” după dispariția lui Epstein, afirmație care a declanșat reacția dură a președintelui american.

Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

Consiliul pentru Pace, structură și riscuri globale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De ce „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump ar putea amenința ONU

Inițiativa lui Donald Trump de a crea un așa-numit „Consiliu pentru Pace” este prezentată oficial ca un mecanism inovator de soluționare a conflictelor globale, pornind de la reconstrucția Fâșiei Gaza. În realitate, avertizează analiștii, structura propusă este profund diferită de ceea ce statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU au crezut că validează și riscă să submineze ordinea internațională construită după Al Doilea Război Mondial. Pentru ONU, proiectul pare un caz clasic de „bait-and-switch”: un angajament aparent limitat la Gaza, transformat ulterior într-un organism global dominat de Donald Trump. De la un mecanism pentru Gaza la un club global „pay-to-play” În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2803, cu 13 voturi pentru și abțineri din partea Rusiei și Chinei, în speranța că îl va ancora pe Donald Trump într-un proces de pace durabil în Gaza. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Textul rezoluției și negocierile premergătoare votului vizau exclusiv conflictul israeliano-palestinian. La doar două luni distanță, carta „Consiliului pentru Pace”, transmisă capitalelor, nu mai menționează deloc Gaza. Documentul descrie în schimb o structură permanentă, cu ambiția de a promova pacea și „buna guvernare” la nivel global, ca alternativă mai „eficientă” și „mai flexibilă” decât instituțiile existente. Criticii spun că aceste formulări vagi sunt un atac direct la adresa ONU. O structură care contrazice principiile fondatoare ale ONU Ideea ca Gaza să fie administrată timp de doi ani de un consiliu condus de Donald Trump a ridicat încă de la început probleme serioase de principiu. Autodeterminarea, suveranitatea națională și respingerea oricărei forme de administrare colonială sunt piloni centrali ai ONU. Chiar și așa, Europa și statele arabe au acceptat compromisul, după ce în rezoluție au fost introduse referiri simbolice la un viitor stat palestinian. Calculul diplomatic a fost pragmatic: menținerea lui Trump implicat era considerată preferabilă izolării sale totale. O „cartă” care imită ONU, dar fără valorile sale Utilizarea termenului „cartă” nu este întâmplătoare. Documentul face trimitere directă la Carta ONU din 1945, însă fără a-i prelua spiritul. Lipsesc complet referințele la neagresiune, drepturi fundamentale, egalitatea statelor sau dreptul internațional. În schimb, textul este dominat de reguli interne care concentrează puterea aproape exclusiv în mâinile președintelui Consiliului – Donald J. Trump, singura persoană menționată nominal. Donald Trump, președinte absolut cu drept de veto personal În arhitectura propusă, Trump este mai mult decât un coordonator: el numește și revocă membrii, stabilește agenda, decide când se întrunește Consiliul și poate emite rezoluții din proprie inițiativă. Deși deciziile sunt teoretic luate prin vot majoritar, președintele Consiliului are drept de veto absolut. Membrii pot rămâne în structură doar temporar, cu excepția celor care plătesc un „abonament pe viață” de un miliard de dolari – sumă care nici măcar nu garantează protecția împotriva excluderii. De la veto-ul geopolitic la veto-ul financiar Consiliul de Securitate al ONU este criticat de decenii pentru inechitatea generată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți. „ Consiliul pentru Pace” nu corectează acest dezechilibru, ci îl înlocuiește cu unul și mai problematic. Permanența nu mai este rezultatul unui echilibru geopolitic, ci al capacității financiare, iar veto-ul nu mai aparține unui grup de state, ci unei singure persoane. Gaza, pretextul pentru marginalizarea agențiilor ONU Deși absentă din cartă, Gaza rămâne prezentă în structura birocratică a noului organism. Sub Consiliul pentru Pace ar urma să funcționeze un consiliu executiv general, unul dedicat Gazei și un „comitet național pentru administrarea Gazei”, singurul nivel la care palestinienii ar avea un rol direct. Este prevăzută și o Forță Internațională de Stabilizare, condusă de un general american. Criticii avertizează însă că aceste mecanisme par concepute pentru a înlocui agențiile ONU cu structuri dominate de interese economice și investiții private. ONU, prinsă între diplomație și bani Numirea lui Nickolay Mladenov, fost diplomat ONU respectat, în rolul de „înalt reprezentant” pentru Gaza este văzută ca o încercare de a păstra o aparență de continuitate instituțională. În practică însă, acesta riscă să fie marginalizat într-un sistem dominat de figuri apropiate lui Trump, precum Jared Kushner, Steve Witkoff și alți miliardari implicați în proiect. Israelul blochează faza a doua a armistițiului În realitate, structurile dedicate Gazei ar putea rămâne inactive. Guvernul israelian se opune revenirii unei guvernări palestiniene în Gaza și implicării altor state sau actori regionali. Participarea Turciei sau Qatarului în forța de stabilizare a fost deja respinsă. Blocajul avantajează Israelul: ostaticii au fost recuperați, agențiile ONU sunt împinse afară, iar loviturile militare pot continua fără costurile unui război total. Un proiect de vanitate cu efecte globale Un „Consiliu pentru Pace” care îl include pe Vladimir Putin ca potențial membru este puțin probabil să aducă pacea în Ucraina. Mai degrabă, spun criticii, proiectul riscă să rămână un exercițiu de vanitate geopolitică. Statele care refuză să participe, precum Franța, sunt sancționate prin amenințări comerciale. Cele care acceptă riscă să legitimeze o viziune asupra guvernării globale în care accesul se cumpără, iar loialitatea se negociază.

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Donald Trump critică emisiunile umoristice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să cenzureze ca Putin: amenință televiziunile care-l critică cu retragerea licențelor

Donald Trump a relansat un val de critici dure la adresa emisiunilor umoristice de seară din Statele Unite, cunoscute drept „late shows”, precum și la adresa canalelor de televiziune care le difuzează. Președintele american a sugerat din nou posibilitatea retragerii licențelor unor posturi TV. Ținta principală: emisiunea lui Stephen Colbert Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a cerut oprirea imediată a emisiunii lui Stephen Colbert de la CBS, folosind un limbaj extrem de dur. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură El a afirmat că postul „trebuie să încheie ACUM, este singurul lucru uman de făcut”, numindu-l pe Colbert „o catastrofă patetică”. Trump a folosit expresia engleză „to put to sleep”, o formulare asociată de obicei cu eutanasia animalelor. CBS anunțase anterior că show-ul lui Stephen Colbert urmează să fie retras din grilă începând din luna mai. Trump sugerează din nou retragerea licențelor TV Într-un alt mesaj, Trump a reluat ideea că posturile de televiziune care difuzează programe „aproape 100% negative” la adresa sa, a mișcării MAGA și a Partidului Republican ar trebui să-și piardă licențele. „Eu spun că DA”, a scris fostul președinte de 79 de ani, reluând o amenințare mai veche la adresa televiziunilor critice. Acuzații de cenzură după oprirea show-ului lui Colbert Decizia privind încheierea emisiunii lui Stephen Colbert a generat reacții puternice. Criticii lui Trump au acuzat cenzură și presiuni politice asupra posturilor TV. Paramount, compania-mamă a CBS, i-a plătit lui Donald Trump 16 milioane de dolari pentru a închide un litigiu legat de montajul unui interviu cu Kamala Harris, contracandidata sa democrată. În plus, recent, noul redactor-șef al canalului, Bari Weiss, ar fi blocat difuzarea unui reportaj privind consecințele expulzărilor de imigranți efectuate de administrația Trump. Jimmy Kimmel, suspendat temporar apoi repus pe post Și alte emisiuni de seară au intrat în centrul controverselor. La ABC, Jimmy Kimmel a fost suspendat pentru scurt timp, dar a revenit ulterior pe post, iar contractul său a fost prelungit până la jumătatea anului 2027. Trump vrea să „redeseneze” peisajul audiovizual american Donald Trump acuză de mult timp o „părtinire anti-conservatoare” în media americană și spune că dorește o restructurare profundă a sectorului audiovizual. El l-a numit la conducerea autorității federale de reglementare în comunicații (FCC) pe Brendan Carr, un aliat politic apropiat. Acesta a stârnit controverse afirmând în Congres că „FCC nu este formal o agenție independentă”, sugerând o aliniere mai strânsă la prioritățile Casei Albe.

AUR cere intervenția CCR în cazul referendumului în Justiție (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

AUR, de partea găștii Savonea, îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă constituția, cere intervenția CCR

Alianța pentru Unirea Românilor solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului, premierului și președintelui Consiliul Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituțională a României, acuzând încălcarea principiului separației puterilor în stat de către președintele Nicușor Dan, în urma anunțului privind organizarea unui referendum în Justiție. AUR: conflict constituțional direct între Președinte și Justiție Potrivit AUR, situația creată reprezintă un conflict juridic de natură constituțională, direct și evident, între președintele României și puterea judecătorească. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Partidul susține că inițiativa șefului statului depășește limitele atribuțiilor constituționale și afectează grav independența Justiției. „O interferență politică gravă în Justiție” Într-un comunicat transmis presei, AUR afirmă că anunțul privind organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților constituie „o nouă și gravă interferență a politicului în Justiție”. Formațiunea consideră că ideea plecării „de urgență” a CSM, condiționată de un vot intern, reprezintă o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești. „Aceasta nu este o simplă opinie politică, ci un conflict constituțional care trebuie soluționat de Curtea Constituțională, instituția obligată să apere separația puterilor în stat”, subliniază reprezentanții AUR. Mesaj „periculos” transmis de președinte, susține AUR AUR mai arată că declarațiile președintelui transmit un mesaj „profund periculos”, sugerând că nu respectă independența Justiției și că își permite să dea ordine instituțiilor-cheie ale statului. Potrivit partidului, amenințarea cu desființarea sau forțarea plecării CSM este fără precedent și subminează statul de drept. Referendumul în Justiție, lipsit de temei constituțional Formațiunea politică susține că președintele României nu are competența constituțională de a convoca un referendum în interiorul sistemului judiciar. AUR invocă existența unui referendum național anterior, validat prin vot popular, care a stabilit clar principiul neintervenției politice în Justiție. „Astăzi, Nicușor Dan încalcă tocmai voința populară exprimată atunci”, afirmă reprezentanții partidului. Justiția, putere distinctă garantată de Constituție AUR subliniază că Justiția este o putere distinctă în stat, iar independența acesteia este garantată prin Constituție, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Orice inițiativă politică sau consultare populară cu caracter „manipulativ” este considerată de partid drept o tentativă de subminare a echilibrului constituțional. AUR acuză un demers politic mascat Deși admite existența unor probleme în sistemul judiciar, AUR susține că adevărata miză a acestui demers este controlul numirilor la vârful parchetelor, unde CSM are un rol esențial. Partidul afirmă că puterea politică „inventează reguli neconstituționale” pentru a-și atinge obiectivele și avertizează asupra riscurilor unui precedent periculos. Opoziție totală și acțiuni constituționale AUR anunță că va face opoziție „totală și națională” și că va folosi toate instrumentele constituționale și legale pentru a apăra separația puterilor în stat și independența Justiției. „Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este o reformă, ci un asalt asupra Justiției și democrației. Dacă acest proces nu este oprit, riscul este pierderea independenței și suveranității statului”, transmite partidul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră