vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: amenintare

75 articole
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Donald Trump critică emisiunile umoristice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să cenzureze ca Putin: amenință televiziunile care-l critică cu retragerea licențelor

Donald Trump a relansat un val de critici dure la adresa emisiunilor umoristice de seară din Statele Unite, cunoscute drept „late shows”, precum și la adresa canalelor de televiziune care le difuzează. Președintele american a sugerat din nou posibilitatea retragerii licențelor unor posturi TV. Ținta principală: emisiunea lui Stephen Colbert Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a cerut oprirea imediată a emisiunii lui Stephen Colbert de la CBS, folosind un limbaj extrem de dur. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură El a afirmat că postul „trebuie să încheie ACUM, este singurul lucru uman de făcut”, numindu-l pe Colbert „o catastrofă patetică”. Trump a folosit expresia engleză „to put to sleep”, o formulare asociată de obicei cu eutanasia animalelor. CBS anunțase anterior că show-ul lui Stephen Colbert urmează să fie retras din grilă începând din luna mai. Trump sugerează din nou retragerea licențelor TV Într-un alt mesaj, Trump a reluat ideea că posturile de televiziune care difuzează programe „aproape 100% negative” la adresa sa, a mișcării MAGA și a Partidului Republican ar trebui să-și piardă licențele. „Eu spun că DA”, a scris fostul președinte de 79 de ani, reluând o amenințare mai veche la adresa televiziunilor critice. Acuzații de cenzură după oprirea show-ului lui Colbert Decizia privind încheierea emisiunii lui Stephen Colbert a generat reacții puternice. Criticii lui Trump au acuzat cenzură și presiuni politice asupra posturilor TV. Paramount, compania-mamă a CBS, i-a plătit lui Donald Trump 16 milioane de dolari pentru a închide un litigiu legat de montajul unui interviu cu Kamala Harris, contracandidata sa democrată. În plus, recent, noul redactor-șef al canalului, Bari Weiss, ar fi blocat difuzarea unui reportaj privind consecințele expulzărilor de imigranți efectuate de administrația Trump. Jimmy Kimmel, suspendat temporar apoi repus pe post Și alte emisiuni de seară au intrat în centrul controverselor. La ABC, Jimmy Kimmel a fost suspendat pentru scurt timp, dar a revenit ulterior pe post, iar contractul său a fost prelungit până la jumătatea anului 2027. Trump vrea să „redeseneze” peisajul audiovizual american Donald Trump acuză de mult timp o „părtinire anti-conservatoare” în media americană și spune că dorește o restructurare profundă a sectorului audiovizual. El l-a numit la conducerea autorității federale de reglementare în comunicații (FCC) pe Brendan Carr, un aliat politic apropiat. Acesta a stârnit controverse afirmând în Congres că „FCC nu este formal o agenție independentă”, sugerând o aliniere mai strânsă la prioritățile Casei Albe.

AUR cere intervenția CCR în cazul referendumului în Justiție (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

AUR, de partea găștii Savonea, îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă constituția, cere intervenția CCR

Alianța pentru Unirea Românilor solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului, premierului și președintelui Consiliul Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituțională a României, acuzând încălcarea principiului separației puterilor în stat de către președintele Nicușor Dan, în urma anunțului privind organizarea unui referendum în Justiție. AUR: conflict constituțional direct între Președinte și Justiție Potrivit AUR, situația creată reprezintă un conflict juridic de natură constituțională, direct și evident, între președintele României și puterea judecătorească. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Partidul susține că inițiativa șefului statului depășește limitele atribuțiilor constituționale și afectează grav independența Justiției. „O interferență politică gravă în Justiție” Într-un comunicat transmis presei, AUR afirmă că anunțul privind organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților constituie „o nouă și gravă interferență a politicului în Justiție”. Formațiunea consideră că ideea plecării „de urgență” a CSM, condiționată de un vot intern, reprezintă o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești. „Aceasta nu este o simplă opinie politică, ci un conflict constituțional care trebuie soluționat de Curtea Constituțională, instituția obligată să apere separația puterilor în stat”, subliniază reprezentanții AUR. Mesaj „periculos” transmis de președinte, susține AUR AUR mai arată că declarațiile președintelui transmit un mesaj „profund periculos”, sugerând că nu respectă independența Justiției și că își permite să dea ordine instituțiilor-cheie ale statului. Potrivit partidului, amenințarea cu desființarea sau forțarea plecării CSM este fără precedent și subminează statul de drept. Referendumul în Justiție, lipsit de temei constituțional Formațiunea politică susține că președintele României nu are competența constituțională de a convoca un referendum în interiorul sistemului judiciar. AUR invocă existența unui referendum național anterior, validat prin vot popular, care a stabilit clar principiul neintervenției politice în Justiție. „Astăzi, Nicușor Dan încalcă tocmai voința populară exprimată atunci”, afirmă reprezentanții partidului. Justiția, putere distinctă garantată de Constituție AUR subliniază că Justiția este o putere distinctă în stat, iar independența acesteia este garantată prin Constituție, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Orice inițiativă politică sau consultare populară cu caracter „manipulativ” este considerată de partid drept o tentativă de subminare a echilibrului constituțional. AUR acuză un demers politic mascat Deși admite existența unor probleme în sistemul judiciar, AUR susține că adevărata miză a acestui demers este controlul numirilor la vârful parchetelor, unde CSM are un rol esențial. Partidul afirmă că puterea politică „inventează reguli neconstituționale” pentru a-și atinge obiectivele și avertizează asupra riscurilor unui precedent periculos. Opoziție totală și acțiuni constituționale AUR anunță că va face opoziție „totală și națională” și că va folosi toate instrumentele constituționale și legale pentru a apăra separația puterilor în stat și independența Justiției. „Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este o reformă, ci un asalt asupra Justiției și democrației. Dacă acest proces nu este oprit, riscul este pierderea independenței și suveranității statului”, transmite partidul.

Senatori democrați, amenințați de Trump (sursa: X/Senator Mark Kelly)
Internațional

Trump amenință senatori democrați cu pedeapsa capitală dacă se răzvrătesc împotriva Pentagonului

Luni, Pentagonul l-a avertizat pe senatorul democrat Mark Kelly, fost căpitan în rezervă al US Navy, că ar putea fi rechemat în serviciul activ pentru a fi judecat în instanța militară. Motivul: ar fi instigat la răzvrătire, după ce ar fi susținut apeluri către militari și ofițeri de informații de a refuza ordinele administrației Trump. Situația vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a amenințat că astfel de acțiuni ar putea atrage chiar și pedeapsa capitală. Pentagonul invocă Codul Uniform de Justiție Militară (UCMJ) Într-un mesaj oficial, Pentagonul a reamintit că toți membrii forțelor armate au obligația legală de a respecta ordinele considerate legale, în baza Codului Uniform de Justiție Militară (UCMJ): Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților „Tuturor militarilor li se reamintește că au obligația legală, în temeiul UCMJ, de a respecta ordinele legale și că ordinele sunt prezumate a fi legale. Filosofia personală a unui membru al forțelor armate nu justifică și nu scuză nerespectarea unui ordin care, altfel, este legal.” Trump trimite Garda Națională în orașe conduse de democrați Președintele republican Donald Trump a dispus desfășurarea Gărzii Naționale în mai multe orașe conduse de democrați, printre care Los Angeles și Washington D.C., justificând decizia prin necesitatea de a combate criminalitatea și de a sprijini agenția de imigrație ICE. Trump susține că fenomenul migrației ilegale „a scăpat de sub control” în timpul fostului președinte Joe Biden și ar fi alimentat infracționalitatea. Democrați cu trecut militar îndeamnă armata să respingă ordinele „ilegale” În replică la ordinul prezidențial, șase congresmeni democrați — foști membri activi în armată sau în serviciile de informații — au publicat un videoclip pe platforma X, în care îi îndeamnă pe militari să refuze „ordinele ilegale”. Aceștia susțin că loialitatea militarilor trebuie să fie față de Constituție, nu față de o administrație politică. Trump acuză de „trădare” și invocă pedeapsa capitală Donald Trump a reacționat dur, acuzându-i pe congresmenii democrați de „trădare” și „instigare la răzvrătire”. Președintele a avertizat că astfel de fapte ar putea fi pasibile chiar și de pedeapsa capitală, subliniind că armata nu poate fi folosită în scopuri politice sau pentru contestarea autorității executive.

PSD amenință cu ieșirea de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu amenință că PSD iese de la guvernare dacă Bolojan vrea să taie salarii la stat

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat ferm că PSD nu va face parte din nicio guvernare care reduce salariile. Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul evenimentului de lansare a candidaturii lui Daniel Băluță la Primăria Capitalei. „Dacă se taie salariile, PSD iese de la guvernare” Liderul social-democrat a criticat scenariile vehiculate privind eventuale reduceri salariale în educație, sănătate și alte domenii publice, catalogându-le drept „apocalipsa de dreapta”. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Acesta a transmis un mesaj tranșant: „Atâta timp cât PSD este la guvernare salariile cresc, nu scad. Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile. Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD iese de la guvernare și nu girăm așa ceva.” Creșteri salariale și protecție socială Grindeanu a subliniat că formațiunea sa politică va continua să susțină măsuri de protecție socială, investiții în sănătate, educație și creșteri salariale pentru angajații din sectorul public. Liderul PSD a amintit și de experiențele trecute în care guvernele de dreapta au aplicat tăieri de venituri și austeritate. Mesaj pentru activul de partid: mobilizare pentru Daniel Băluță În cadrul evenimentului, Grindeanu a lansat și un apel politic către colegii din partid, cerând mobilizare în sprijinul candidatului PSD pentru Primăria Capitalei. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbească cu bucureștenii, să explice proiectele lui Daniel Băluță, pentru că este cel mai bun. Daniel Băluță, în 7 decembrie, va deveni primarul general al Bucureștiului.”  

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Autorul mesajelor de amenințare trimise școlilor și spitalelor, un adolescent căutat și de FBI

Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste. Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui elev de 17 ani, acuzat că a transmis mesaje de ameninţare către şcoli, spitale şi alte instituţii din România. Elev arestat preventiv pentru amenințări teroriste Procurorii DIICOT îl cercetează pentru infracţiunea de ameninţare în scop terorist, în contextul în care mesajele vizau crearea panicii şi intimidarea populaţiei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Anchetatorii susţin că, pe 21 şi 23 septembrie 2025, tânărul, ajutat de o minoră de 14 ani, a trimis ameninţări către aproximativ 1.000 de adrese de email aparţinând unităţilor medicale, instituţiilor de învăţământ, poliţiei şi mass-media. Conţinutul unui mesaj interceptat anunţa intenţii de atac armat şi sinucidere, producând alarmă în rândul personalului şi pacienţilor. FBI, acuzaţii multiple în SUA Investigaţia relevă că adolescentul figura deja în urmărire internaţională din decembrie 2024, în baza unui mandat din New York emis pentru fapte grave: conspiraţie, exploatare sexuală a minorilor, distribuire de pornografie infantilă şi ameninţări interstatale. FBI a acuzat că tânărul a trimis sute de ameninţări către instituţii din SUA şi a manipulat fete minore pentru a obţine materiale sexuale sau a le determina la acte de autovătămare şi violenţă. Mărturisiri, recunoaştere şi refuz de extrădare Audiat de autorităţile române şi americane, adolescentul a recunoscut că, din decembrie 2022, a transmis peste 450 de ameninţări cu bombă sau atacuri armate în masă şi că ştia să folosească aplicaţii pentru apeluri anonime. Tentativa FBI de extrădare a fost respinsă de instanţele româneşti în mai 2025, pe motiv că existau riscuri asociate unei pedepse cu închisoarea pe viaţă în SUA.

Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Ministra USR Buzoianu își poate pierde mandatul la votul moțiunii, o amenință colegii din PSD

Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul. Deputatul PSD Marius Budăi a lansat critici dure la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu, acuzând-o că blochează avizarea Hidrocentralei de la Pașcani. Social-democratul a cerut ca documentul de mediu, singurul lipsă pentru finalizarea proiectului, să fie emis de urgență. Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul Budăi i-a reproșat premierului Ilie Bolojan că permite „joaca politică absurdă” a ministrei din echipa sa, amintind că hidrocentrala a fost declarată proiect strategic național în CSAT. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari „Mofturile de mediu invocate de doamna Buzoianu sunt absurde”, a scris deputatul pe Facebook. Deputatul a avertizat că, dacă proiectul rămâne blocat, a avertizat: „Nu vă bazaţi pe votul meu la moţiunea simplă împotriva ministrei Mediului!” Argumente economice și de siguranță pentru Moldova Parlamentarul a subliniat că hidrocentrala va produce energie ieftină și curată, va deservi irigațiile din zonă și va ajuta la prevenirea inundațiilor care au afectat frecvent Moldova. Budăi a acuzat Guvernul că nu ține cont de nevoile oamenilor din regiune.

Trump, stare de urgență la Washington (sursa: Facebook/Immigration And Customs Enforcement)
Internațional

Starea de urgență în Washington DC va fi instituită, amenință Trump

Trump, stare de urgență la Washington. Președintele american Donald Trump a avertizat luni că ar putea declara starea de urgență în Washington. Trump, stare de urgență la Washington Amenințarea lui Trump vine după ce primarul Muriel Bowser a anunțat că poliția locală nu va coopera cu autoritatea pentru imigrație și vămi (ICE – Immigration and Customs Enforcement). Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Conflictul dintre autoritățile locale și ICE este legat de o prevedere privind schimbul de informații despre imigranții care trăiesc sau intră ilegal în Statele Unite. Criticii au acuzat deja aceste măsuri ca reprezentând o depășire a atribuțiilor autorităților federale, chiar înainte de amenințarea directă venită din partea președintelui Trump. Proteste după mobilizarea Gărzii Naționale La începutul lunii, mii de protestatari au ieșit în stradă după ce Trump a ordonat desfășurarea Gărzii Naționale în capitală „pentru a restabili legea, ordinea și siguranța publică”. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, Trump a declarat că prezența militarilor a transformat situația din Washington: „În numai câteva săptămâni, locul este absolut înfloritor (...) pentru prima dată după decenii, practic NICIO INFRACȚIUNE.” Atacuri la adresa democraților Donald Trump i-a acuzat pe „democrații radicali de stânga” că fac presiuni asupra primarului Bowser pentru a nu colabora cu ICE. Președintele a sugerat că lipsa de cooperare subminează aplicarea legii și siguranța publică. Rolul Gărzii Naționale în capitală Garda Națională funcționează în mod normal ca o miliție aflată sub controlul guvernatorilor celor 50 de state americane. Totuși, Washington D.C. nu are statut de stat, fiind parte a Districtului Columbia. În acest caz, Garda Națională se subordonează direct președintelui Statelor Unite.

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Amenințarea finală a lui Trump pentru Putin? Ceva se va întâmpla, spune președintele american

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, în fața presei, că nu are niciun mesaj nou pentru omologul său rus Vladimir Putin și că „ceva se va întâmpla” dacă liderul de la Kremlin nu răspunde așteptărilor sale privind o soluționare negociată a războiului din Ucraina. Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin „El (Putin) știe care este poziția mea (...) În funcție de decizia pe care o va lua, voi fi mulțumit sau nemulțumit, iar dacă noi nu vom fi mulțumiți, atunci ceva se va întâmpla”, a spus Trump, precizând că va discuta în curând cu actorii implicați în conflict. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe La scurt timp după declarațiile lui Trump, Casa Albă a transmis că acesta se referea la o conversație cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu cu Vladimir Putin. Trump a subliniat că va afla „în zilele următoare” dacă există perspective reale pentru progres în negocieri. Două săptămâni pentru o decizie privind sancțiunile Anterior, pe 22 august, Trump afirmase că în circa două săptămâni va ști dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a media între Rusia și Ucraina. El a vorbit despre „o ură imensă” între Putin și Zelenski și a promis că va decide dacă impune „sancțiuni masive” Rusiei sau dacă abandonează complet eforturile de mediere, lăsând părțile să continue conflictul. Critici și la adresa Kievului Trump a amenințat din nou Rusia cu sancțiuni comerciale sub formă de taxe vamale, dar a precizat și că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”, reproșându-i lipsa de flexibilitate în negocieri. După summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, Trump a impulsionat o serie de întâlniri la nivel înalt. Totuși, acestea nu au produs rezultate concrete în privința unei eventuale încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia insistă pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Ucraina refuză categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni ai Kievului continuă să îi ofere sprijin total, în cazul în care războiul va continua. Pozițiile ireconciliabile blochează negocierile În timp ce Moscova caută recunoașterea controlului asupra teritoriilor ocupate, Kievul și partenerii săi occidentali pun accent pe garanțiile de securitate. Până acum, aceste poziții ireconciliabile împiedică orice progres semnificativ, în pofida eforturilor declarate ale președintelui american Donald Trump.

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata"

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: Adrian Toni Neacșu îi sugerează premierului să se ferească de furia Liei Savonea, noua președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan "Ilie Bolojan și-a pus-o pe Lia Savonea în cap 🤣  Cei care o cunosc știu ca e bine să treci strada când i se pune pata pe tine. E singura șansă să scăpăm de măsurile aberante, unele sfidând psihiatria, din pachetul 2 privind agravarea (iar nu eliminarea) austerității. Cu politicienii, parlamentarii, opoziția și mituirea Curţii Constituționale nu am nici o speranță.", a scris Neacșu pe Facebook. Fsot judecător și membru CSM, actual avocat, Neacșu a prefațat astfel un articol referitor la Lia Savonea. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Aceasta din urmă este citată în articol printr-un comunicat al ÎCCJ în care sunt criticate măsurile guvernamentale de a tăia din privilegiile magistraților: "A vorbi de la nivelul puterii executive despre taierea asa-ziselor privilegii inseamna, in fapt, a slabi, in mod deliberat, statutul judecatorilor, al magistratilor. In realitate, nu se taie un „beneficiu”, se taie din independenta justitiei, din echilibrul democratiei."  

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații amenință cu proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii. Magistratul Bogdan Pîrlog, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie (AIJ), a declarat că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor reprezintă „o diversiune, un praf în ochi”, menit să creeze doar impresia că se face reformă. Magistrații amenință cu proteste pentru pensii Pîrlog a participat luni la consultările de la Palatul Victoria, unde premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile profesionale ale magistraților pentru a discuta despre noul proiect de lege privind pensiile de serviciu. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Reprezentantul AIJ a caracterizat discuția cu premierul drept „o întâlnire formală, politicoasă, dar absolut inutilă”. „Nu a existat niciun dialog real. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, ne-am salutat și am plecat. Proiectul nu rezolvă nimic, ci doar induce opiniei publice ideea că se face reformă”, a spus Pîrlog. Acesta a avertizat că efectele dezechilibrelor din sistemul judiciar vor fi suportate de populație și vor fi „incomensurabil mai mari”. Sistemul judiciar, „în pragul colapsului” Magistratul a atras atenția că justiția se află „în pragul colapsului” și că problemele reale nu sunt abordate de Guvern. „Deja a fost depășit cu un an assessment-ul prevăzut în legile justiției și ajustările stabilite cu Comisia Europeană. Acestea nu se regăsesc pe agenda autorităților”, a subliniat Pîrlog. Reforma pensiilor: fără concesii și fără negocieri Întrebat dacă magistrații au obținut concesii legate de propunerile Guvernului, vârsta de pensionare de 65 de ani și pensia plafonată la 70% din salariul net, Pîrlog a precizat că „nu a fost nicio discuție în acest sens”. El a subliniat că sistemul actual, negociat cu Uniunea Europeană în 2023, trebuie păstrat: „Nu există nicio justificare pentru a fi redeschis acum.” Urmează și o nouă lege a salarizării Potrivit declarațiilor lui Pîrlog, magistrații au fost informați că Guvernul pregătește și un proiect privind salarizarea din sistemul judiciar. „Nu știm dacă a fost o comunicare tehnică sau o formă de presiune”, a afirmat acesta. Posibile proteste ale magistraților Întrebat despre eventuale forme de protest, Pîrlog a explicat că „magistrații pot protesta, dar nu pot declanșa greve”. În prezent, el consideră prematur un astfel de demers, dar nu exclude acțiuni dacă proiectul va fi adoptat. În cazul în care legea trece în forma actuală, există riscul ca mii de magistrați să conteste modificările în instanță și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care deja a stabilit ca prag „ultimul salariu”. Judecătorii CCR, exceptați de la noile reguli Bogdan Pîrlog a criticat și excluderea judecătorilor Curții Constituționale de la aplicarea noii legi, afirmând că aceștia „nu sunt magistrați în sens strict, ci fac parte dintr-un organ juridico-politic”. „Este o încercare de a forța o schimbare de jurisprudență de peste 30 de ani a CCR, pentru a crea o imagine favorabilă în fața publicului”, a spus reprezentantul AIJ. Măsurile Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu Printre modificările propuse de Guvern în al doilea pachet de reforme se numără: vârsta de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, condiție de vechime minimă de 35 de ani, limitarea pensiei la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Aceste schimbări sunt parte din planul Executivului condus de Ilie Bolojan de reducere a cheltuielilor publice.

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul amenință coridorul lui Trump, obținut în urma acordului între Armenia și Azerbaidjan

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump”. Iranul a avertizat sâmbătă că ar putea bloca un coridor strategic pe care Statele Unite intenționează să-l dezvolte între Armenia și Azerbaidjan, în Caucaz. Coridorul este prevăzut în acordul de pace semnat vineri la Casa Albă, în prezența președintelui american Donald Trump. Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” Proiectul, denumit „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), va avea o lungime de 43 de kilometri și va asigura Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, traversând teritoriul armean, cu continuare către Turcia. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Statele Unite vor deține drepturi exclusive de dezvoltare asupra coridorului, despre care Casa Albă afirmă că va impulsiona exporturile de energie și alte resurse. Mesaj dur de la Teheran Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Iranul se opune ferm proiectului: „Acest coridor nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump.” Nu este însă clar cum ar putea Teheranul să blocheze efectiv această rută. Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, considerându-l „un pas important către o pace regională durabilă”, dar a avertizat împotriva intervențiilor străine în apropierea granițelor sale, care ar putea „submina securitatea și stabilitatea regiunii”. Iranul nu are forța militară pentru a bloca proiectul Experții consideră că Iranul, aflat sub presiunea SUA din cauza programului său nuclear și slăbit de consecințele bombardamentelor americane și de războiul cu Israelul din iunie, nu dispune de capacitatea militară pentru a opri coridorul. O astfel de acțiune ar putea atrage represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și a Turciei. Rusia, nemulțumită de excluderea sa din proiect Rusia și-a exprimat, la rândul său, nemulțumirea față de acest coridor, din care se vede exclusă, în ciuda intereselor sale în Caucaz. Moscova a transmis că sprijină acordul de pace semnat la Casa Albă, dar a propus „soluții dezvoltate de țările din regiune cu sprijinul vecinilor direcți – Rusia, Iranul și Turcia” pentru a evita „trista experiență” a medierilor occidentale din Orientul Mijlociu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră