sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: amenintare

35 articole
Internațional

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident. Rusia nu intenţionează să se angajeze pe calea escaladării nucleare în înfruntarea sa cu Occidentul cu privire la Ucraina, dar ceilalţi nu ar trebui să-i pună la încercare răbdarea, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident Comentariile sale intervin după o serie de avertismente din partea unor înalţi responsabili ruşi, între care şi preşedintele Vladimir Putin, potrivit cărora sprijinul militar occidental pentru Ucraina creşte riscul unui conflict nuclear catastrofal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom face totul pentru a preveni dezvoltarea evenimentelor după scenariul cel mai rău, dar nu cu preţul periclitării intereselor noastre vitale", a afirmat Zaharova în cadrul unei conferinţe de presă. "Nu recomand nimănui să pună la îndoială hotărârea noastră şi să o pună la încercare în practică", a avertizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse. Rusia a criticat furnizarea de arme occidentale către Ucraina şi extinderea NATO mai aproape de graniţele sale. Finlanda, care împarte o graniţă lungă cu Rusia, a devenit luna aceasta cel de-al 31-lea membru al NATO, în timp ce Ucraina doreşte, de asemenea, să adere, deşi se confruntă cu opoziţia anumitor ţări. Saci de nisip pe reactoare nucleare "Ele (SUA) continuă să aducă atingere în mod deliberat intereselor noastre fundamentale, să genereze în mod deliberat riscuri şi să crească mizele în confruntarea cu Rusia", a declarat Maria Zaharova. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat anterior săptămâna aceasta că lumea se află "foarte probabil în pragul unui nou război mondial". Ministerul Apărării britanic a arătat că și la Zaporojie există pericol nuclear: forțele ruse și-au instalat poziții de luptă pre câteva din cele șase reactoare. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Putin prezintă războiul, care a ajuns deja în a 14-a lună, în Ucraina - ceea ce el numeşte drept "operaţiune militară specială" - ca pe o bătălie existenţială împotriva unui Occident agresiv şi arogant, şi a declarat că Rusia va folosi toate mijloacele disponibile pentru a se apăra împotriva oricărui agresor. SUA şi aliaţii lor au condamnat războiul Rusiei în Ucraina, denunţând o agresiune imperialistă de cucerire de teritorii. Ucraina a promis să lupte până când toate trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul său, şi susţine că retorica rusă privind războiul nuclear este menită să intimideze Occidentul ca să-i reducă ajutorul militar.

Putin, nouă amenințare nucleară pentru Occident (sursa: kremlin.ru)
Rusia amenință cu armele din Transnistria. Aici, imagine de la parada militară de la Tiraspol din 2020 (sursa: oryxspioenkop.com)
Internațional

Rusia amenință cu armele din Transnistria

Rusia amenință cu armele din Transnistria. Moscova poartă responsabilitatea pentru cetăţenii ruşi din Transnistria, iar mandatul contingentului rus de menţinere a păcii din stânga Nistrului îşi păstrează pe deplin actualitatea, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat marţi agenţiei ruse de presă de stat TASS. Rusia amenință cu armele din Transnistria "În Transnistria trăiesc, din câte ştiu, 250.000 de cetăţeni ruşi. Bineînţeles, suntem responsabili pentru ei", a declarat ministrul rus. "În primul rând, este vorba de contingentul nostru de menţinere a păcii şi de grupul de trupe care păzeşte uriaşul depozit de muniţii din Kobasna", a adăugat Lavrov, referindu-se la Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) , format din rămăşiţele Armatei a XIV-a a URSS. "Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părţile", a afirmat Lavrov, subliniind că "noi credem că acest mandat îşi menţine pe deplin actualitatea şi ne vom ghida după el". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acelaşi interviu, Lavrov a acuzat Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria, inclusiv prin utilizarea forţei. "Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri ", a declarat Lavrov. Potrivit acestuia, Ucraina ridică fortificaţii la graniţa cu Transnistria, arătându-se gata să se amestece în situaţia de acolo, inclusiv militar, conform TASS. "Politica de confruntare, mioapă" a Maiei Sandu "Dacă vorbim despre situaţia în general din Transnistria, desigur, aceasta s-a degradat ca urmare a politicii pe care guvernul moldovean, condus de preşedintele [Maia] Sandu, a decis să o urmeze. Această politică este vădit antirusă, antitransnistreană, dacă vreţi", a declarat Lavrov în interviul pentru TASS. Evocând legea împotriva separatismului, votată recent la Chişinău, ministrul rus de Externe a declarat că Moscova "nu vede sentimente separatiste în Transnistria". "Vedem la conducerea transnistreană o dorinţă puternică de a pune în aplicare acele acorduri care au fost încheiate în formatul , care au ca scop o soluţionare deplină, reciproc acceptabilă privind statutul Transnistriei", a afirmat şeful diplomaţiei ruse. Serghei Lavrov a spus că formatul de negocieri "5+2" (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este în esenţă îngheţat. "În mare măsură, la acest lucru a contribuit politica Occidentului, care a decis să ia în propriile mâini, să impună această reglementare Tiraspolului şi să susţină pe deplin politica de confruntare, mioapă şi de blocaj a preşedintelui Sandu", a declarat Lavrov. Vandali pro-ruși, arestați la Chișinău Acest interviu apare în contextul în care Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un "război hibrid" în Republica Moldova pentru destabilizarea situaţiei cu scopul de a bloca parcursul european al republicii. Citește și: VIDEO George Simion, turbat după ce a fost acuzat că s-a întâlnit cu un ofițer FSB (ex-KGB) în Ucraina. Dezvăluirea, făcută de Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova La 12 martie, poliţia de la Chişinău a anunţat arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova. Se presupune că, pentru destabilizarea situaţiei, aceştia urmau să organizeze tulburări în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care zdruncină de mai multe luni capitala Republicii Moldova. SUA au acuzat Moscova că "încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova", cu scopul de a instala un guvern favorabil cauzei sale

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media (sursa: Facebook/Silviu Mănăstire)
Politică

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media. Intrat de puțină vreme în politică, oficial, ca secretar general adjunct la PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire a și renunțat, cel puțin temporar, la funcție. Cu scandal. Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media "Se pare ca noua Direcție neomarxista din politica și presa userista este linșajul la viața privată. Minciuna grosiera transformata in ciomag de Crăciun! Dacă așa e moda de azi, voi acționa și eu in consecință, fără mila și fără regrete. Așa se va juca acest joc pentru 2024. Pana lămuresc pe cai legale mizeria produsă de Tapalaga, de sclavul lui trist Semeniuc și umflata politic de “istericul Ghinea” ma autosuspend din funcția de secretar general adjunct al PNL. Sa am timp sa ma ocup de niște băieți, ca pe vremuri. Nu mor caii când vor câinii! #curatammizeriausere", a scris Mănăstire pe Facebook. Ș-ar fi agresat concubina Potrivit G4Media, postarea este efectul unui articol al publicației citate, care a scris, joi, în exclusivitate, că în iulie 2020, prin decizie definitivă a Tribunalului București, actualul secretar general adjunct al PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire, a fost obligat ca, timp de două luni, să nu se apropie de iubita sa la o distanță mai mică de 300 de metri. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Măsura a fost luată după ce, în noaptea de 14 mai 2020, femeia fusese agresată de Mănăstire, pe atunci realizator al unei emisiuni de televiziune. De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai liberalilor, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, au condamnat, în mod public, fenomenul violenței împotriva femeilor, în România.

Gazprom amenință Moldova cu întreruperea gazelor (sursa: Facebook/Moldovagaz)
Eveniment

Gazprom amenință Moldova cu întreruperea gazelor

Gazprom amenință Moldova cu întreruperea gazelor. Consorţiul rus de gaze Gazprom, care ameninţase că va reduce tranzitul de gaze prin Ucraina de la începutul acestei săptămâni, a anunţat luni că va menţine totuşi volumele pompate către Republica Moldova după ce societatea de gaze Moldovagaz a normalizat plăţile pentru luna noiembrie, relatează Newsmaker.md şi Deschide.md. Gazprom amenință Moldova cu întreruperea gazelor Astfel, gigantul energetic rus Gazprom a decis să nu-şi reducă livrările de gaze către Republica Moldova, dar a precizat luni, într-un comunicat, că îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a întrerupe livrările în cazul în care Chişinăul nu va efectua plăţile convenite pentru livrările de gaze. Concernul rus atrage atenţia "asupra încălcării regulate de către partea moldoveană a obligaţiilor contractuale în materie de plată pentru livrările de gaze ruseşti", se menţionează în comunicatul citat de Newsmaker.md. "Gazprom îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a opri complet furnizarea de gaze în cazul încălcării plăţilor", se menţionează în document. De cealaltă parte, Moldovagaz declară ca a transferat către Gazprom partea restantă a plăţii pentru gazele naturale furnizate pentru prima jumătate a lunii noiembrie 2022 (avans), în valoare de 21,41 milioane dolari. Acuzații Gazprom la adresa Ucrainei La 22 noiembrie, Gazprom a acuzat Ucraina că ar înmagazina anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al concernului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova, care intră în Ucraina, este mult mai mare, decât cel transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Totodată, compania rusă anunţa că va reduce şi mai mult livrările de gaze către Republica Moldova începând din 28 noiembrie a.c. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale "Fondurile pentru gazele depozitate pe teritoriul Ucrainei, destinate consumatorilor din Republica Moldova, au fost primite de Gazprom, astfel că s-a decis să nu fie redus fluxul de gaze spre punctul Sudja pentru tranzit în Republica Moldova", se arată în comunicatul Gazprom, citat de Newsmaker.md. În acelaşi timp, Ucraina a negat că ar fi reţinut volume din gazele ruseşti destinate Republicii Moldova. Kievul neagă, Chișinăul infirmă furtul Într-o reacţie, compania ucraineană de gaze Naftogaz Ucraina a denunţat "minciunile" Gazprom, potrivit cărora ucrainenii ar fura din gazele destinate Republicii Moldova, notează Deschide.md. Potrivit companiei ucrainene, "toate gazele naturale care au fost primite la punctul de intrare din Rusia pentru a fi transportate în continuare către consumatorii moldoveni au fost transferate integral la punctele de ieşire din Ucraina în Moldova Alexeevka şi Grebenniki", conform Deschide.md. Moldovagaz a precizat la rândul său că operatorii reţelelor de transport din Ucraina şi Republica Moldova au asigurat întotdeauna predarea corectă a volumelor de gaze naturale indicate în documente. Vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, a explicat că volumele de gaze la care se referă Gazprom sunt de fapt economiile şi rezervele Republicii Moldova stocate în depozitele din Ucraina, conform Newsmaker.md.

Rusia face amenințări nucleare fără precedent (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia face amenințări nucleare fără precedent

Rusia face amenințări nucleare fără precedent. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a susţinut marţi că numai o victorie "completă şi definitivă" a Rusiei în Ucraina poate salva lumea de la catastrofa nucleară. Rusia face amenințări nucleare fără precedent "Numai victoria completă şi definitivă a Rusiei este garanţia contra unui conflict mondial", a scris pe Telegram fostul preşedinte rus. Semnalând că statele occidentale insistă că "Rusia nu poate câştiga" în Ucraina, el s-a întrebat "ce înseamnă asta?", detaliind în continuare un răspuns. Obiectivul declarat al Ucrainei constă în recăpătarea controlului asupra tuturor teritoriilor "care înainte îi aparţineau", adică pierderea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le-a anexat, a amintit Medvedev. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Or, a argumentat el, "aceasta este o ameninţare la adresa statului nostru", prin urmare Rusia va fi îndreptăţită să aplice "punctul 19 din Bazele Politicii Statale în Materie de Descurajare Nucleară". "Nu suntem în acest caz în faţa provocării unui război mondial cu folosirea armelor nucleare?", şi-a continuat Medvedev raţionamentul. În finalul postării sale, el a concluzionat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă Rusia îşi atinge obiectivele în Ucraina. Lavrov invocă "îndepărtatul 1962" Într-un interviu inserat într-un documentar despre criza rachetelor din Cuba din anul 1962, difuzat duminică de televiziunea publică rusă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi-a exprimat speranţa că actualul preşedinte american Joe Biden va avea în final "înţelepciunea" pe care a avut-o preşedintele John Kennedy în acel moment când SUA şi URSS ajunseseră în pragul războiului nuclear. "Diferenţa este că în îndepărtatul 1962 (preşedintele sovietic Nikita) Hruşciov şi Kennedy au găsit puterea de a arăta responsabilitate şi înţelepciune, dar acum nu vedem o asemenea disponibilitate din partea Washingtonului şi a sateliţilor săi", a remarcat Lavrov. Putin: "Nu este o cacealma" În discursul său din 21 septembrie în care a anunţat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele care iau parte la agresiunea contra Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia va "folosi cu siguranţă toate mijloacele" la dispoziţia sa pentru a-şi proteja teritoriul şi populaţia, făcând astfel aluzie la armele nucleare, şi a subliniat că acesta "nu este o cacealma". "Noi nu am vorbit niciodată direct despre posibila folosire de către Rusia a armamentului nuclear. Doar am răspuns declaraţiilor făcute de liderii ţărilor occidentale", a nuanţat el apoi într-o altă intervenţie, pe 27 octombrie, când a acuzat Occidentul că apelează la un şantaj nuclear "primitiv" şi a insistat că Rusia ar recurge la folosirea arsenalului său nuclear doar pentru a-şi apăra teritoriul. Totuşi, a admis Putin, "atât timp cât există arme nucleare, va exista întotdeauna pericolul folosirii lor", remarcând faptul că în acest timp "liderii regimului de la Kiev vorbesc constant despre aspiraţia lor de a deţine arme nucleare". Suedia și Finlanda, arme nucleare NATO Suedia este gata să ia în considerare instalarea de arme nucleare pe teritoriul său, după ce va deveni membră a Alianţei nord-atlantice, a afirmat marţi noul premier suedez Ulf Kristersson, alături de omoloaga sa finlandeză Sanna Marin. "Nu trebuie să punem nicio condiţie", a spus la rândul său Sanna Marin, într-o conferinţă de presă comună la Helsinki. "Veţi primi din partea mea exact acelaşi răspuns. (...) Este firesc ca Suedia şi Finlanda să acţioneze concertat în acest sens şi trebuie să urmăm aceleaşi formalităţi. Deci am intenţia să avansăm împreună cu Finlanda", a conchis Kristersson. În ce le priveşte, Danemarca şi Norvegia, şi ele state nordice membre ale NATO, au refuzat să accepte instalarea pe teritoriul lor de arme nucleare sau baze permanente ale unor terţe puteri, aminteşte AFP. Deocamdată, 28 de state membre din cele 30 ale NATO - excepţie făcând Ungaria şi Turcia - au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei, care trebuie aprobată în unanimitate.

Putin amenință SUA cu confruntarea militară (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin amenință SUA cu confruntarea militară

Putin amenință SUA cu confruntarea militară. Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov (foto din 2016, când era viceministru al Apărării), transmite Reuters. Putin amenință SUA cu confruntarea militară "Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre", a scris Antonov într-o postare pe Telegram miercuri. "Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sânge şi noi victime, dar creşte de asemenea pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale", a adăugat ambasadorul rus. Preşedintele american Joe Biden a promis marţi un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă. Sprijinul american, "oricât va fi necesar" Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a subliniat că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Biden "s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricât va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă", a adăugat Casa Albă. Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri Howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

Putin amenință să sisteze toate livrările (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să sisteze toate livrările

Putin amenință să sisteze toate livrările. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri că va opri toate livrările de gaz, petrol şi cărbune în cazul unei plafonări a preţurilor, insistând totodată că nu vrea să folosească energia ca "armă" împotriva Europei preocupate de spectrul penuriei de energie, relatează AFP. G7 & UE vor plafonarea prețurilor Săptămâna trecută, ţările G7 au semnalat că vor implementa "de urgenţă" o plafonare a preţului petrolului rus, încurajând o "coaliţie largă" de ţări să se alăture acestei măsuri, ca represalii pentru ofensiva din Ucraina. Şi Comisia Europeană a anunţat miercuri că va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze. Miercuri, Vladimir Putin a ţinut să se facă clar înţeles: Rusia nu va mai livra petrol sau gaz ţărilor care limitează preţurile acestora vândute de Moscova. Putin amenință să sisteze toate livrările Plafonarea preţurilor ar fi "o decizie absolut stupidă", "o prostie", a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei). "Dacă ţările europene vor să renunţe la avantajele lor competitive, este la latitudinea lor să decidă", a avertizat el. Dar "nu vom livra absolut nimic dacă este împotriva intereselor noastre, în acest caz economice. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a adăugat el, pe un ton ferm. "Nu vom furniza nimic în afara cadrului contractelor" semnate cu ţările importatoare, a subliniat Putin în faţa mai multor lideri economici ruşi şi asiatici, denunţându-i "pe cei care încearcă să ne impună propria lor voinţă". Nord Stream, mai mult închis În contextul acestor tensiuni, Rusia anunţase săptămâna trecută închiderea supapelor gazoductului Nord Stream, care deserveşte Germania şi mai multe ţări europene, invocând motive tehnice. Potrivit gigantului rus Gazprom, această întrerupere prelungită se datorează necesităţii de a repara o turbină a gazoductului. Decizia a sporit însă temerile ţărilor europene cu privire la o întrerupere totală a gazului rusesc pe continent, în condiţiile în care iarna se apropie şi pe fundalul unei inflaţii galopante a preţurilor energiei. Miercuri, Vladimir Putin a îndemnat ţările europene "să-şi revină în fire", pe fondul intensificării vocilor în Occident care acuză Rusia că îşi foloseşte gazul ca mijloc de presiune în contextul conflictului din Ucraina. Putin, teatru ieftin: Daţi-ne o turbină! Acuzaţii respinse miercuri de Putin: "Ei spun că Rusia foloseşte energia ca armă. Încă o prostie!", a comentat preşedintele rus. Moscova se apără argumentând în special că sancţiunile care i-au fost impuse pentru ofensiva sa din Ucraina au determinat o penurie de piese de schimb care ameninţă integritatea Nord Stream. "Daţi-ne o turbină şi mâine relansăm Nord Stream", a spus Putin. "Suntem pregătiţi (să reluăm exporturile) mâine. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi un buton", a spus el, amintind că nu Rusia a fost cea care "a impus sancţiuni". Liderul de la Kremlin vorbește de o "explozie" socială Agenţia spaniolă EFE aminteşte că UE, care speră ca plafonarea propusă să determine o scădere a finanţării campaniei militare ruse din Ucraina, a achiziţionat 54% din totalul combustibililor fosili exportaţi de Rusia de la finele lui februarie, în schimbul unei sume de 85,1 miliarde de dolari. Deşi nu sunt disponibile cifre oficiale, adaugă EFE, se estimează că Rusia a investit în războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari, veniturile din exportul de combustibili fiind un "factor-cheie" pentru desfăşurarea campaniei militare. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Vladimir Putin a mai remarcat miercuri la Vladivostok, potrivit France Presse, că ţările UE, confruntate cu creşterea preţurilor la energie, "au mai multe soluţii: fie subvenţionează (aceste) preţuri mari, (...) fie reduc consumul". "Din punct de vedere economic, este corect. Dar din punct de vedere social, este periculos. Poate provoca o explozie", a avertizat el. "Este mai bine să respecţi obligaţiile contractuale, regulile civilizate", a punctat Putin, care a adăugat: "Este imposibil să alterezi legile economice . Altfel, acest lucru se va întoarce la tine ca un bumerang".

Alertă cu bombă la nunta AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Alertă cu bombă la nunta AUR

Alertă cu bombă la nunta AUR. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a anunţat sâmbătă că a fost primită o sesizare cu privire la faptul că la locul unde se desfăşoară nunta liderului AUR, George Simion, a fost amplasată o bombă. Alertă cu bombă la nunta AUR "Astăzi, 27 august, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a fost sesizat cu privire la faptul că, în incinta unui eveniment privat, desfăşurat în localitatea Măciuca, a fost amplasată o bombă. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient La faţa locului se deplasează poliţiştii din Vâlcea şi pirotehniştii din cadrul Serviciului Român de Informaţii, pentru efectuarea de verificări", se arată într-un comunicat al Poliţiei. La nunta lui George Simion sunt aşteptate să vină câteva mii de persoane.

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters. Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie "Fiecare soldat rus care fie trage în centrală, fie trage folosind centrala ca acoperire, trebuie să înţeleagă că devine o ţintă specială pentru agenţii noştri de informaţii, pentru serviciile noastre speciale, pentru armata noastră", a declarat Zelenski într-un discurs sâmbătă seara. Liderul ucrainean a reafirmat că el consideră că Rusia foloseşte centrala ca şantaj nuclear, dar nu a dat detalii. Trupele ruse au capturat centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei la începutul războiului, dar aceasta este încă administrată de tehnicieni ucraineni. Pe fondul temerilor legate de o catastrofă nucleară din cauza reluării bombardamentelor din ultimele zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate. Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru bombardamente. Podoliak: Rușii vor deconectarea sudului Ucrainei Forţele ucrainene care controlează oraşele de pe malul opus faţă de cel pe care se află centrala au fost supuse unui bombardament intens din partea ruşilor. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a acuzat Rusia că "a lovit partea centralei nucleare unde este generată energia care alimentează sudul Ucrainei". "Scopul este de a ne deconecta de la (centrală) şi de a da vina pe armata ucraineană pentru acest lucru", a scris Podoliak pe Twitter. Vladimir Rogov, membru de rang înalt al administraţiei civil-militare a provinciei Zaporojie, numit de Rusia, a scris pe Telegram că forţele ucrainene au bombardat centrala. AIEA a avertizat asupra unui dezastru Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat asupra unui dezastru nuclear dacă nu se opreşte lupta. Experţii nucleari se tem că atacurile ar putea deteriora bazinele de combustibil uzat ale centralei sau reactoarele. Citește și: Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc În timp ce luptele nu încetează, nave de marfă continuă să părăsească Ucraina, ca parte a unui acord negociat de ONU şi Turcia la sfârşitul lunii iulie, menit parţial să atenueze criza alimentară mondială.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis la summitul NATO

Iohannis, la summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă. Iohannis, la summitul NATO În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. "Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud. Rusia, principala amenințare la adresa NATO În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale. Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune. Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali.

Rusia principala amenințare la adresa securității UE (sursa: asianmilitaryreview)
Internațional

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Amenințările nucleare ale lui Putin luate în serios de SUA (sursa: captura video)
Eveniment

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA. Un înalt oficial american din domeniul apărării a calificat drept "destul de iresponsabil" limbajul "cavaler" al președintelui rus Vladimir Putin în legătură cu sistemele de rachete cu capacitate nucleară promise Belarusului. "Forțele noastre strategice monitorizează întotdeauna lucrurile în această privință", a declarat oficialul într-o convorbire de fond cu reporterii. "Cu siguranță luăm în serios acest lucru și am luat în serios această amenințare încă de la început." Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA "Cu siguranță, de fiecare dată când cineva folosește cuvântul nuclear, ai îngrijorări. Sincer, pare destul de iresponsabil din partea unui lider național să vorbească despre utilizarea armelor nucleare și să facă acest lucru într-un mod în general cavalerist. În ceea ce privește preocupările mele, în afară de faptul că vorbesc despre, din nou, adică modul în care a fost citită declarația lui Putin a fost: "Hei, le vom da Iskanders și, apropo, pot deține arme nucleare." Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Și toată lumea ia asta foarte în serios atunci când folosești un astfel de limbaj. Așa că, cu siguranță, luăm asta în serios și am luat în serios această amenințare încă de la început. Și, după cum știți, forțele noastre strategice monitorizează mereu lucrurile în această privință." Rusia anunță că va transfera rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus Rusia va transfera sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus în următoarele luni, i-a spus președintele rus Vladimir Putin președintelui belarus Alexander Lukașenko, în cadrul unei întâlniri care a avut loc sâmbătă la Sankt Petersburg. "În următoarele câteva luni, vom transfera Belarusului sistemele de rachete tactice Iskander-M, care, după cum știți, pot folosi atât rachete balistice, cât și de croazieră, atât în versiune convențională, cât și nucleară", i-a spus Putin lui Lukașenko, potrivit Kremlinului. https://www.youtube.com/watch?v=KTJVIA-tesE&ab_channel=COMBATAPPROVED Într-o transcriere a întâlnirii, Lukașenko i-a exprimat lui Putin "stresul" și îngrijorarea sa cu privire la ceea ce el a afirmat că sunt zboruri ale Statelor Unite și ale avioanelor NATO "care se antrenează pentru a transporta focoase nucleare" în apropierea graniței Belarusului. Lukașenko i-a cerut lui Putin să ia în considerare "un răspuns în oglindă" la aceste zboruri sau să convertească avioanele de luptă rusești Su-35, care sunt în prezent desfășurate în Belarus, astfel încât "să poată transporta focoase nucleare". Putin a răspuns că, deși este posibil să se potrivească cu zborurile americane, "nu este nevoie" și a sugerat că, deoarece armata belarusă are un număr mare de avioane Su-25 care pot fi convertite în schimb cu capacitate nucleară. "Această modernizare ar trebui să fie efectuată la fabricile de avioane din Rusia, dar vom conveni cu dumneavoastră cum să facem acest lucru. Și, în consecință, începeți să antrenați echipajul de zbor", a spus Putin. Ce sunt rachetele Iskander-M Iskander-M este un sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune construit de Rusia, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare cu o rază maximă de acțiune de până la 500 de kilometri, potrivit Janes Defense. Arma folosește atât sisteme de ghidare optice, cât și inerțiale pentru a-și lovi țintele, lovindu-le cu o serie de focoase, cum ar fi muniții cu dispersie, bombe cu vid, bombe de distrugere a buncărelor și focoase cu puls electromagnetic (EMP), potrivit Missile Defense Advocacy Alliance. Iskander-M a fost folosit pentru prima dată în 2008, în timpul conflictului dintre Rusia și Georgia, când armata rusă l-a folosit pentru a lovi ținte în Gori, potrivit alianței.

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Amenințarea nucleară crește în intensitate (sursa: armyrecognition.com)
Internațional

Amenințarea nucleară crește în intensitate

Amenințarea nucleară crește în intensitate. Forțele rusești de rachete strategice participă la exerciții cu lansatoare autonome de rachete strategice Yars, o rachetă balistică intercontinentală rusă cu armament termonuclear, anunță Ministerul Apărării al Federației Ruse, citat de Interfax. Amenințarea nucleară crește în intensitate "În regiunea Ivanovo, în regiunea Ivanovo, se desfășoară exerciții intensive de manevră cu lansatoare autonome ale sistemului mobil de rachete terestre Yars al diviziei Teykovo. Teykovo este un oraș din regiunea Ivanovo din Rusia, unde se află sediul Diviziei 54 de rachete de gardă a Forțelor de rachete strategice] a SMF (Forțele de rachete strategice - n.r.) pe rutele de patrulare de luptă." Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat că la exerciții participă 1.000 de militari și peste 100 de echipamente, potrivit Pravda. "Forțele de rachete strategice exersează ducerea sistemelor de rachete la pozițiile lor de teren, marșul până la 100 km, dispersarea sistemelor de rachete în timp ce își schimbă pozițiile de teren, îndeplinirea sarcinilor de geniu de luptă, camuflarea echipamentului și apărarea de luptă", a declarat ministerul. Forțele de rachete strategice (SMF) fac parte din Forțele Armate ale Federației Ruse; este principala sursă a forțelor nucleare strategice ale Rusiei. Scopul principal al SMF este descurajarea nucleară. Rachetele Yars sunt capabile să lovească ținte la o distanță de până la 11.000 de kilometri. Fiecare rachetă este echipată cu mai multe focoase care pot fi țintite independent.

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat (sursa: tass.com)
Internațional

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră