vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: 2025

37 articole
Eveniment

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE

Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale. Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața. Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală. Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu: dificultăți de adormire sau treziri frecvente, somn neodihnitor, oboseală și scăderea capacității de concentrare. Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt. Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor. Va fi eliminată schimbarea orei în Europa? În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului. Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene. Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem. Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului. În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările. El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși. Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini. Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei” Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”. El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei. Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917. Ora de vară în timpul războaielor și după În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945. În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană. După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei. Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă. Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății. Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn. Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari. Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului. Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an. Efectele observate includ: creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei, o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă, o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%). Între tradiție, politică și sănătate Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne. De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente. Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe. Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.

Trecerea la ora de iarnă 2025 (sursa: Pexels/Jordan Benton)
Inflația urcă la 9,88% în septembrie (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB

George Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB: pe TikTok este distribuit un mesaj al liderului AUR care cere alegătorilor moldoveni să voteze cu partidul lui Vasile Costiuc, Democrația Acasă, scrie site-ul context.ro. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova Și parlamentarul AUR Dan Tanasă, purtător de cuvânt al partidului lui Simion, a scris, pe Facebook, că moldovenii să aleagă să aducă „Democrația Acasă”, o aluzie deloc subtilă la partidul lui Costiuc. „Fraților care voiați să puneți ștampila duminică pe AUR, sau pe oricare alt candidat, uitați, imediat după PAS, e acolo Democrația Acasă, DA. Pac!”, a fost mesajul lui Simion. „Ești cetățean al Republicii Moldova? Atunci duminică ai obligația morală de a merge la vot. Susține un partid care poate opri abuzurile și care garantează un echilibru în Parlament. Alege pentru binele imediat al moldovenilor, alege să aduci Democrația Acasă și libertatea!”, a scris Tanasă.  Costiuc a candidat pentru un loc în Parlamentul României din partea AUR și a făcut campanie electorală pentru Simion la alegerile prezidențiale din România.  G4Media scrie că Costiuc a făcut afaceri în Federația Rusă și a participat la un eveniment organizat la Moscova de Alexandr Kondyakov, fost consultant politic al lui Vladimir Putin, acuzat de Traian Băsescu că a avut un rol în suspendarea sa din 2007. Un politician din Moldova și jurnalistul Sorin Ozon susțin că Alexandr Kondyakov a fost general KGB. O investigație Context.ro, bazată pe o analiză Expert Forum, a dezvăluit existența unei rețele de conturi TikTok care îl promovau intens pe Vasile Costiuc. Această rețea a produs peste 400 de clipuri video și a atras mii de urmăritori suspecți.

Premiile Ig Nobel pentru anul 2025 (sursa: Facebook/Improbable Research)
Eveniment

Premiile Ig Nobel pentru 2025: vaci vopsite în dungi de zebră și mâncare cu Teflon

Premiile Ig Nobel pentru anul 2025. Premiile Ig Nobel, care recompensează cercetările științifice neconvenționale ce provoacă mai întâi râsul și apoi reflecția, au fost decernate joi, la Universitatea Boston. Ce sunt premiile Ig Nobel Premiile Ig Nobel au fost create în 1991 de revista americană Annals of Improbable Research și sunt decernate anual la Boston, de obicei în preajma anunțării premiilor Nobel. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Numele lor este un joc de cuvinte: „Ig Nobel” sună ca „ignoble” (nedemn, ridicol), dar păstrează și referința la Nobel. Scopul acestor distincții este să onoreze cercetările care „mai întâi te fac să râzi, apoi să gândești”, punând în valoare partea creativă, neașteptată și, uneori, ironică a științei. Premiile Ig Nobel pentru anul 2025 Printre proiectele premiate anul acesta se numără hrana „îmbogățită” cu Teflon pentru reducerea caloriilor, vacile vopsite în dungi de zebră pentru a fi mai puțin mușcate de muște, dar și studii inedite despre fizica sosului de paste sau preferințele culinare ale unor șopârle din Africa. „Fiecare câștigător al premiului Ig Nobel a făcut ceva care mai întâi îi face pe oameni să râdă, iar apoi să reflecteze”, a declarat Marc Abrahams, fondatorul premiilor. Teflonul în alimentație, premiul pentru chimie Un grup de cercetători din SUA și Israel a primit premiul Ig Nobel pentru chimie pentru ideea de a testa dacă Teflonul, materialul antiaderent folosit în tigăi, poate fi adăugat în mâncare pentru a o face mai voluminoasă, fără a adăuga calorii. Ipoteza era că materialul ar trece pur și simplu prin sistemul digestiv fără a fi absorbit. Totuși, Rotem Naftalovich, de la Universitatea Rutgers din New Jersey, a recunoscut că autoritățile americane de reglementare nu au fost deloc impresionate de această propunere „ciudată”. Vaci „zebră”, soluție ecologică împotriva muștelor Premiul pentru biologie a revenit unei echipe din Japonia, care a demonstrat că vopsirea vacilor în dungi alb-negru reduce la jumătate numărul mușcăturilor de insecte. Cercetătorii au explicat că muștele sunt atrase de animale pe baza mirosului, formei, culorii și modului în care polarizează lumina, iar dungile de tip zebră perturba acest proces. Metoda ar putea oferi o alternativă ecologică la pesticidele folosite în creșterea animalelor. „Suntem profund onorați să primim acest premiu”, a declarat Tomoki Kojima, unul dintre cercetători, care a apărut la ceremonie purtând o cămașă cu imprimeu de zebră.

Premiile Emmy 2025, surprize, discursuri, controverse (sursa: Facebook/Emmys / Television Academy)
Eveniment

Premiile Emmy 2025: „Adolescence” și „The Studio” domină gala

Premiile Emmy 2025, surprize, discursuri, controverse. Cea de-a 77-a ediție a Premiilor Emmy a adunat duminică seară vedete din televiziune și seriale la Los Angeles. Evenimentul a fost marcat de succesul producțiilor „Adolescence”, cu opt trofee, „The Studio”, cu 13 premii inclusiv pentru cea mai bună comedie, și „The Pitt”, desemnat cel mai bun serial dramatic. Nu au lipsit însă controversele. Un show cu reguli stricte pentru discursuri Maestrul de ceremonii Nate Bargatze a introdus un joc inedit: a promis 100.000 de dolari unei organizații caritabile, sumă redusă cu 1.000 de dolari pentru fiecare secundă peste limita de 45 de secunde a discursurilor. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său În timp ce unele alocuțiuni au scurtat timpul și au mărit suma, altele au dus totalul în minus. În final, Bargatze și CBS au confirmat o donație de 350.000 de dolari. Stephen Colbert, premiat înaintea finalului „The Late Show” Comediantul Stephen Colbert a fost una dintre vedetele serii, câștigând premiul pentru cel mai bun talk-show. Decizia a venit la scurt timp după ce CBS a anunțat încetarea emisiunii „The Late Show with Stephen Colbert”, în urma criticilor aduse de prezentator companiei-mamă Paramount. Colbert a fost aplaudat îndelung, declarând că „uneori nu înțelegi cât de mult iubești ceva până când simți că îl pierzi”. Egalitate istorică la nominalizările feminine Actrița Elizabeth Banks a subliniat momentul istoric în care femeile au depășit numeric bărbații la nominalizările pentru mini-serii. Ironia serii a venit odată cu desemnarea câștigătorului: singurul bărbat nominalizat, Philip Barantini, a primit premiul pentru regia serialului „Adolescence”. Premiile Emmy 2025, surprize, discursuri, controverse Seara nu a fost lipsită de discursuri politice. Hannah Einbinder („Hacks”) a denunțat războiul din Gaza și politicile anti-imigrație ale administrației Trump. Actorul spaniol Javier Bardem a purtat o kufiya palestiniană și a cerut boicotarea instituțiilor de film considerate complici la războiul din Fâșia Gaza. Lista principalilor câștigători la Premiile Emmy Cea mai bună mini-serie: „Adolescence” Cel mai bun actor dramă: Noah Wyle („The Pitt”) Cea mai bună actriță dramă: Britt Lower („Severance”) Cel mai bun actor comedie: Seth Rogen („The Studio”) Cea mai bună actriță comedie: Jean Smart („Hacks”) Cel mai bun actor mini-serie: Stephen Graham („Adolescence”) Cea mai bună actriță mini-serie: Cristin Milioti („The Penguin”)

Vacanțe mai ieftine pe litoralul românesc (sursa: Pexels/Diana)
Eveniment

Vacanțe cu până la 60% mai ieftine în luna septembrie, prin programul „Litoralul pentru toți” 2025

Vacanțe mai ieftine pe litoralul românesc. Cea de-a 47-a ediție a programului „Litoralul pentru toți” se desfășoară în perioada 1-30 septembrie 2025, aducând reduceri de până la 60% față de tarifele din vârful sezonului estival. Turiștii pot beneficia de cazare în aproape toate stațiunile de pe litoral la prețuri accesibile, cu oferte variate pentru familii, cupluri și seniori. Vacanțe mai ieftine pe litoralul românesc Potrivit lui Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), programul are o importanță majoră pentru turismul românesc. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Lansat în 2002 pentru pensionari, studenți și persoane cu venituri reduse, acesta s-a transformat rapid într-un program deschis tuturor, pe principiul „primul venit – primul servit”. Astăzi, zeci de mii de români aleg anual să își petreacă vacanța pe litoral în lunile mai-iunie și septembrie, profitând de tarife reduse cu până la 50-60% față de sezonul de vârf. Ce includ pachetele turistice În general, pachetele „Litoralul pentru toți” includ cazare fără masă sau cu mic dejun, dar unele agenții oferă opțiuni pentru seniori, cu pensiune completă sau all inclusive. ANAT recomandă turiștilor să facă rezervări din timp, în special pentru prima parte a lunii septembrie, când locurile se ocupă rapid. Tarife începând de la 53 lei pe noapte Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) anunță că prețurile din ediția 2025 pornesc de la 53 lei/noapte/persoană. Pe lângă reducerile semnificative, turiștii se bucură de plaje mai libere și o atmosferă relaxată. FPTR subliniază că programul este susținut exclusiv de mediul privat, fără finanțare de la buget, și că rezervările se pot face direct la hoteluri sau prin agenții partenere, inclusiv cu plata prin vouchere de vacanță. „Colac de salvare” pentru turiști și hotelieri Într-un context economic dificil, cu taxe majorate și costuri crescute, tur-operatorii consideră programul „Litoralul pentru toți” o soluție esențială. „Vacanța la mare rămâne cea mai așteptată bucurie a anului. Prin acest program, încercăm să păstrăm această bucurie vie, oferind vacanțe accesibile în septembrie”, a declarat, pentru Agerpres, Adrian Voican, președinte Bibi Group4Travel. Exemple de oferte pe stațiuni Mamaia: hotel 3 stele cu mic dejun inclus – 75 lei/persoană/noapte (minim 5 nopți). Eforie Nord: hotel 2 stele, fără masă – 80 lei/persoană/noapte (minim 3 nopți); hotel 3 stele all inclusive – 237 lei/persoană/noapte. Neptun: hotel 3 stele, fără masă – 87 lei/persoană/noapte (minim 5 nopți). Saturn: hotel 5 stele, mic dejun inclus – 219 lei/persoană/noapte (minim 3 nopți). Mangalia: hotel 3 stele, mic dejun inclus – 159 lei/persoană/noapte (minim 6 nopți). Agențiile de turism lansează ediția de toamnă Paradis Vacanțe de Vis propune tarife de la 80 lei/cameră/noapte la hoteluri de 2 stele și 100 lei la hoteluri de 3 stele. Printre oferte: Mamaia – Hotel Piccadilly (204 lei/cameră/noapte), Eforie Nord – Hotel Diana (163 lei, scăzând la 81 lei după 7 septembrie). IRI Travel lansează oferte de la 58,7 lei/noapte, cu pachete speciale pentru seniori și reduceri la sejururi de 5 nopți. Exemple: Costinești – hotel 3 stele de la 590 lei/persoană/5 nopți; Olimp – Cocor Spa, 1.010 lei/persoană/5 nopți cu mic dejun.

10 cărți, recomandări pentru vara 2025 (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Zece cărți care explică lumea în care trăim – recomandări pentru vara 2025

10 cărți, recomandări pentru vara 2025. Când lumea pare din ce în ce mai greu de înțeles, crizele se suprapun, iar prezentul curge cu o viteză greu de digerat, lectura rămâne una dintre puținele forme de încetinire care nu înseamnă evadare, ci înțelegere. 10 cărți, recomandări pentru vara 2025 Pentru cei care nu vor doar să consume știri, ci să înțeleagă mecanismele lumii actuale, în profunzime, am selecționat zece cărți, eseuri, romane, analize istorice sau filosofice. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Sunt lecturi esențiale care, deși nu oferă soluții facile, ne ajută să ne orientăm mai bine în realitatea în care trăim. 1. „Cum mor democrațiile” – Steven Levitsky & Daniel Ziblatt (Ed. Viking Books, 2019) Un volum cu valabilitate universală: democrațiile mor rareori prin lovituri de stat. Mai degrabă, democrația dispare prin erodarea lentă a normelor și instituțiilor. Exemplele din Venezuela, Turcia sau Ungaria sunt oglindite, fără menajamente, în propriile noastre fragilități democratice. 2. „Revolta maselor” – José Ortega y Gasset (Ed. Humanitas, 2002) Scrisă în 1930, dar mai actuală ca niciodată. Ortega descrie ascensiunea „omului-masă”, care respinge ideea de expertiză și preia spațiul public. Un portret dureros de familiar într-o epocă dominată de zgomot, nu de sens. Un clasic redescoperit care explică tăcerile elitelor. 3. „Ordinea timpului” – Carlo Rovelli (Ed.Humanitas, 2019) O carte despre timp, dar mai ales despre percepția noastră asupra lui. Rovelli, fizician și filosof, explică de ce trecutul, prezentul și viitorul nu sunt atât de clare pe cât credem. O invitație elegantă la reflecție, perfectă pentru o vară contemplativă. 4. „Omul recent” – H.-R. Patapievici (Ed. Humanitas, 2020) Un eseu controversat, dar necesar. Patapievici analizează disoluția reperelor culturale și morale în modernitate. Un text care poate irita sau încânta, dar care nu lasă cititorul indiferent. O provocare intelectuală despre sensul libertății. 5. „Sapiens” – Yuval Noah Harari (Ed. Polirom, 2017) Un best-seller mondial care reușește performanța rară de a fi și popular, și profund. Harari urmărește firul istoriei umanității, punând întrebări incomode despre progres, mituri și evoluția morală a speciei noastre. 6. „Copiii lui Himmler”, Caroline De Mulder (Ed. Nemira, 2025) O incursiune tulburătoare în programul nazist Lebensborn și în viețile copiilor concepuți pentru a „purifica” rasa. O meditație despre vină, identitate și responsabilitatea istoriei. O lecție dureroasă despre ceea ce lăsăm în urmă. 7. „Societatea oboselii” – Byung-Chul Han (Ed. Contrasens, 2024) Filosoful coreean analizează efectele culturii oboselii absolute. Într-o lume în care totul se cere vizibil, Han apără intimitatea ca ultim refugiu al libertății. O reflecție scurtă, dar incisivă, despre control și expunere. 8. „Minunata lume nouă” – Aldous Huxley (Ed. Polirom, 2011) Distopia lui Huxley a fost scrisă în 1932, dar pare că descrie fidel prezentul: o lume guvernată de plăcere, confort și conformism, în care libertatea a fost sacrificată de bunăvoie. O ficțiune care seamănă tot mai mult cu realitatea noastră cotidiană. 9. „Identitate” – Francis Fukuyama (Ed. Humanitas, 2022) După „Sfârșitul istoriei”, Fukuyama revine cu o analiză lucidă a conflictelor identitare. Gen, națiune, religie – totul devine teren de luptă. Cartea încearcă să distingă între nevoia legitimă de recunoaștere și ideologiile distructive care o instrumentalizează. O carte care nu oferă răspunsuri comode, ci întrebări incomode. 10. „Parfumul” – Patrick Süskind (Ed. Humanitas, 2006) Un roman despre parfumul uman, dar și despre singurătate, dorință de recunoaștere și cruzime. „Parfumul” nu este doar o poveste gotică, ci o metaforă despre ce se întâmplă atunci când omul pierde contactul cu propria umanitate.

Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

Majorarea facturilor la gaze, din iulie (sursa: Facebook/ANRE)
Eveniment

ANRE actualizează tarifele de distribuție a gazelor naturale. Cu cât cresc facturile

Majorarea facturilor la gaze, din iulie. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, miercuri, actualizarea tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale, valabile începând cu 1 iulie 2025. Noile tarife sunt, în medie, cu 0,005 lei/kWh mai mari față de cele aplicate în perioada iulie 2024 – iulie 2025. Majorarea facturilor la gaze, din iulie ANRE precizează că decizia a fost luată în unanimitate de Comitetul de Reglementare în urma unei analize detaliate a cererilor venite din partea operatorilor. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Au fost eliminate costurile care nu respectau metodologia în vigoare, pentru a proteja interesele consumatorilor și a menține echilibrul cu necesarul de investiții în rețea. Motivele creșterii tarifelor: inflația și modificările fiscale Potrivit ANRE, ajustarea tarifelor este determinată de mai mulți factori economici: inflația prognozată pentru anul 2025 (circa 4,3%); introducerea impozitului pe construcțiile speciale, conform noului Cod Fiscal. Aceste modificări legislative generează costuri suplimentare pentru operatorii de distribuție, care trebuie reflectate în tarife pentru a menține sustenabilitatea serviciului. Investițiile în rețea influențează nivelul tarifelor ANRE a ținut cont și de investițiile realizate în anul 2024 pentru racordarea de noi consumatori, extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție. Aceste investiții, deși cresc costurile de capital, sunt esențiale pentru creșterea accesului populației la rețeaua de gaze naturale. Scăderea volumului de gaze distribuite, un alt factor important Autoritatea a menționat și reducerea volumului total de gaze naturale distribuite, aspect care influențează negativ structura costurilor fixe pe unitate de consum. În acest context, ANRE afirmă că ajustarea tarifelor este necesară pentru continuitatea serviciului și siguranța rețelei. Impact minim în facturile consumatorilor casnici Pentru consumatorii casnici, impactul în facturi va fi redus. De exemplu, pentru o locuință cu centrală pe gaz și un consum anual de 5 MWh, factura ar putea crește cu aproximativ 2 lei pe lună. Prețul final nu va depăși plafonul legal aplicabil până la 31 martie 2026. Plafonarea prețului final rămâne în vigoare ANRE asigură că, în ciuda ajustării tarifelor de distribuție, populația va continua să fie protejată de mecanismul de plafonare a prețurilor. Nicio factură nu va depăși nivelul stabilit de legislația actuală, iar prețurile vor rămâne controlate până la finalul primului trimestru din 2026. Echilibru între costuri și protecția consumatorului Prin noua ajustare, ANRE urmărește un echilibru just între recunoașterea costurilor justificate ale operatorilor și interesul consumatorilor. Sunt recunoscute doar cheltuielile esențiale — cum ar fi mentenanța rețelelor, investițiile în infrastructură și cheltuielile de personal —, excluzând orice cost nejustificat. Conform legislației în vigoare (Legea nr. 123/2012 și Ordinul ANRE nr. 89/2024), tarifele sunt stabilite diferențiat pentru fiecare operator și categorie de consumatori, în funcție de volumul anual de gaze consumate și de costurile reale ale distribuției. Tarifele valabile până în iunie 2026 Noile tarife aprobate de ANRE vor fi aplicate în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026. Ulterior, nivelul tarifelor va fi reevaluat în funcție de noile condiții economice, investițiile realizate și costurile efective ale operatorilor de distribuție. ANRE promite continuitate, fiabilitate și transparență În încheiere, ANRE subliniază că această ajustare moderată este menită să susțină investițiile necesare în rețeaua de gaze și să mențină calitatea serviciilor fără a împovăra consumatorii. Protecția utilizatorului final rămâne o prioritate, în paralel cu asigurarea unui serviciu sigur, sustenabil și eficient.

Evaluarea Națională, rezolvarea subiectelor la Matematică (sursa: Facebook/Profesor Cristian Demian - Matematica)
Eveniment

Evaluarea Națională 2025: rezolvarea subiectelor la Matematică, analiză detaliată

Evaluarea Națională, rezolvarea subiectelor la Matematică. Subiectele de matematică primite de elevii de clasa a VIII-a în cadrul Evaluării Naționale 2025 au fost „corecte și echilibrate”, potrivit profesorului Mădălin Ghiuler, de la Liceul cu Program Sportiv din Focșani. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, acesta a subliniat că testele au fost concepute pentru a evidenția „copiii muncitori”, dar și pentru a diferenția nivelurile reale de pregătire. Subiecte corecte și echilibrate „Subiectul de astăzi este unul corect și echilibrat. Are ca obiectiv evidențierea copiilor muncitori. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Dar, pentru că sunt niște subiecte originale, pot crea momente de panică. Pentru o notă mai mare decât 9, subiectele nu sunt banale”, afirmă profesorul. Potrivit lui Mădălin Ghiuler, un elev atent, care a învățat temeinic în ciclul gimnazial, poate obține cu ușurință nota 8,5. „Nota 8,5 se obține destul de ușor dacă a existat atenție”, precizează profesorul. Subiectul al III-lea, diferențiere clară între niveluri Subiectul al III-lea a fost conceput pentru a separa elevii foarte bine pregătiți de cei cu nivel mediu sau slab. Profesorul oferă câteva repere: „Copiii de nivel mediu nu pot face de la Subiectul al III-lea decât: 2.a, 3 integral, 4.a, 5.a (depinde) și 6.a. Problema 1 nu este simplă decât pentru cine are stabilitate multă – are multe date și un text cam dificil.” De asemenea, elevii slab pregătiți pot avea dificultăți inclusiv la exerciții din prima parte: „Le este dificil să facă exercițiul 2 de la Subiectul I și câteva grile de geometrie (dacă vorbim de rezolvare riguroasă).” Evaluarea Națională, rezolvarea subiectelor la Matematică Profesorul Mădălin Ghiuler a analizat subiectele propuse la proba de matematică, oferind explicații pas cu pas. Iată câteva dintre exercițiile abordate: Subiectul I – Exerciții grilă cu logică matematică de bază Ex. 1 – Ordinea operațiilor: Calculează: 4 + 12 : 2 → Se respectă ordinea operațiilor: mai întâi împărțirea. → 12 : 2 = 6, apoi 4 + 6 = 10. Răspuns corect: c) 10 Ex. 2 – Raporturi între fracții: Dacă a : 2 = 2/3, atunci a = 4/3. Ce valoare are a : 4? → Dacă a = 4/3, atunci a : 4 = (4/3) : 4 = 1/3 Răspuns corect: a) 1/3 Ex. 3 – Produs între un număr negativ și unul pozitiv: –2 · 5 = –10 Răspuns corect: a) –10 Ex. 4 – Ecuație de gradul I: 6x – 2 = 1 → 6x = 3 → x = 1/2 Răspuns corect: d) 1/2 Ex. 5 – Problema cu radicali și tabele: Date: a = √9 + 4² = 3 + 16 = 19, b = √(3² · 4²) = √(9 · 16) = √144 = 12 → Total: a + b = 19 + 12 = 31 Dar în variantă: doar Ana are a = 5 și b = 12, deci a + b = 17 → Răspuns corect: a) Ana Ex. 6 – Interpretarea unui grafic Afirmația: „5 elevi au obținut exact 80 de puncte.” În grafic apar doar 4 elevi la această categorie. Răspuns corect: b) Falsă Subiectul al II-lea – Geometrie aplicată Ex. 1 – Raporturi pe segmente: Se știe că AD = 12 cm, iar B este mijlocul lui AC, iar D simetric față de C. → Deci AC = o treime din AD = 4 cm, iar AC este dublat → AC = 8 cm Răspuns corect: d) 8 cm Ex. 2 – Unghiuri și bisectoare: Se știe că ∠BOC = 2 ∠AOB și ∠AOC = 120° → Rezultă ∠AOB = 40°, ∠BOC = 80°, iar OM este bisectoarea lui BOC → Deci ∠AOM = ∠AOB + ½∠BOC = 40° + 40° = 80° Răspuns corect: d) 80° Ex. 3 – Triunghi isoscel și perpendicularitate: Date: ∠BAC = 120°, CE = 4 cm, iar AE perpendiculară pe BC → Se deduce că AB = AC, ∠BAE și ∠CAE sunt fiecare 30° → AE = 8 cm (bază), CE = 4 cm → deci BC = 8 + 4 = 12 cm Răspuns corect: b) 12 cm

Evaluarea Națională 2025, subiectele la Matematică (sursa: Pexels/JESHOOTS.com)
Eveniment

Subiectele la Matematică de la Evaluarea Națională: geometrie cu figuri clasice și probleme aplicate

Evaluarea Națională 2025, subiectele la Matematică. Elevii de clasa a VIII-a au susținut astăzi proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2025. Conform informațiilor Edupedu.ro, a fost extrasă varianta cu numărul 7, iar examenul a început la ora 09:00. Durata examenului și condiții speciale Pentru majoritatea elevilor, timpul de rezolvare a fost de două ore, cu finalizarea probei la ora 11:00. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Elevii cu cerințe educaționale speciale au beneficiat, conform metodologiei, de timp extins – până la 3 ore. Peste 159.000 de elevi înscriși la proba de Matematică Ministerul Educației a transmis că peste 159.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a s-au înscris la Evaluarea Națională 2025. Este un număr mai mic cu aproximativ 14.000 de elevi față de cei care au participat la simularea susținută în urmă cu trei luni. Evaluarea Națională 2025, subiectele la Matematică Subiectul I a conținut 6 itemi obiectivi, fiecare cu câte un singur răspuns corect, tip grilă, notat cu 5 puncte. Subiectul al II-lea a păstrat același format – tot 6 întrebări grilă, fiecare valorând 5 puncte. Subiectul al III-lea a adus provocările reale pentru elevi, fiind compus din probleme cu cerințe deschise, care necesită raționament și calcule detaliate. Geometrie clasică: cubul, pătratul, trapezul și triunghiul echilateral Printre figurile geometrice menționate în cerințe s-au regăsit: cubul, trapezul dreptunghic, pătratul, triunghiul echilateral. Elevii au avut de aplicat formule de arie, volum și de demonstrat proprietăți specifice acestor forme. Problemă aplicată: exercițiu de tip economic O problemă din Subiectul al III-lea a atras atenția prin caracterul său practic: „Ana a cumpărat de la o librărie caiete, pixuri și creioane. Prețul unui pix este egal cu 75% din prețul unui caiet, iar prețul unui creion este egal cu 40% din prețul unui pix.” Cerințele au fost următoarele: (2p) Se cerea justificarea dacă prețul a opt pixuri poate fi egal cu cel a cinci caiete. (3p) Dacă Ana a plătit 45 de lei pentru 3 caiete, 4 pixuri și 5 creioane, elevii trebuiau să determine prețul unui caiet. Când se publică baremele Baremele de corectare vor fi publicate astăzi, la ora 15:00, de către Ministerul Educației. Acestea vor permite elevilor și profesorilor să estimeze scorurile obținute.

Evaluare Națională 2025, proba la Matematică (sursa: Pexels/Lum3N)
Eveniment

Evaluare Națională, proba la Matematică: cât durează examenul și când sunt publicate subiectele

Evaluare Națională 2025, proba la Matematică. Miercuri, 25 iunie 2025, are loc proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. Examenul a început la ora 09:00, iar candidații au la dispoziție două ore pentru rezolvarea subiectelor. Evaluare Națională 2025, proba la Matematică Elevii s-au prezentat la centrul de examen între orele 08:00 și 08:30. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Accesul în săli s-a făcut pe baza unui act de identitate: carte de identitate, pașaport sau certificat de naștere (pentru elevii sub 14 ani). De asemenea, au fost permise doar instrumentele de scris (pix sau stilou cu cerneală/pastă albastră). Înainte de intrarea în sala de examen, candidații a trebuit să își lase ghiozdanele, telefoanele mobile, notițele și alte obiecte personale într-o sală special amenajată și supravegheată. Fiecare elev a primit un bilet sau un autocolant de identificare pentru a-și recupera bunurile după finalizarea probei. Refuzul de a lăsa obiectele personale în acea sală duce la interzicerea accesului la examen, conform procedurii Ministerului Educației consultate de Edupedu.ro. Obiecte permise în sala de examen Pe lângă pixul sau stiloul cu cerneală albastră, elevii au putut aduce în sala de examen o sticlă de apă, un creion și o gumă de șters – utile doar pentru proba de Matematică sau pentru lucrul pe ciornă. Este interzisă utilizarea oricăror materiale auxiliare, dicționare sau fițuici, precum și comunicarea între candidați sau cu exteriorul. Desfășurarea probei la Matematică După ora 08:30, candidații au fost instruiți de profesorii asistenți privind regulile de examen și completarea datelor personale pe foile tipizate. Fiecare elev a semnat un proces-verbal de luare la cunoștință a acestor reguli, conform fișei de instructaj pentru Evaluarea Națională 2025. La ora 09:00, au fost distribuite subiectele, iar timpul de lucru este de 120 de minute. Elevii nu au voie să părăsească sala mai devreme de ora 10:00, chiar dacă termină mai devreme. Dacă este nevoie, pot fi solicitate foi suplimentare, care vor fi capsate la lucrarea principală și a căror colțuri vor fi îndoite și lipite de profesorii asistenți. Greșelile se corectează cu o linie simplă, fără alte ștersături sau corectoare. Ciornele trebuie predate, deși nu se evaluează. Măsuri de securitate și sancțiuni Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video. Este strict interzis ca elevii să aibă asupra lor telefoane mobile, smartwatch-uri sau alte dispozitive electronice. De asemenea, sunt interzise notițele sau orice alte materiale care pot fi considerate ajutor în rezolvarea subiectelor. Elevii surprinși cu astfel de obiecte asupra lor, chiar dacă nu le folosesc, sunt considerați în tentativă de fraudă și vor fi notați cu 1, potrivit Ordinului Ministrului Educației nr. 6.479/2024. Finalizarea examenului și publicarea baremelor La finalul celor două ore, lucrările sunt sigilate în fața candidaților. Fiecare elev numerotează paginile propriei lucrări și semnează pentru predare. După încheierea acestor formalități, elevii își pot recupera obiectele personale și părăsi centrul de examen. Ultimii trei candidați din fiecare sală rămân până la scanarea ultimei lucrări în platforma digitală de corectare. Subiectele și baremele de corectare vor fi publicate în aceeași zi, după încheierea probei, pe site-ul Ministerului Educației.

Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Rezolvarea subiectelor de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025

Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare. Subiectele de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025 au fost mai accesibile decât anticipau cadrele didactice. Profesorul Cătălin Zaman, laureat Merito 2021, a declarat pentru Edupedu.ro că nivelul de dificultate a fost scăzut și că acest lucru ar putea defavoriza elevii care s-au pregătit temeinic. Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare După prima probă a Evaluării Naționale, profesorul Cătălin Zaman a remarcat ușurința subiectelor: Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Sigur, subiectele nu au fost deloc grele. Chiar mai ușoare decât ne așteptam mulți dintre noi. Tare mi-e teamă că aceste subiecte nu vin deloc în sprijinul elevilor buni, care s-au pregătit conștiincios pe tot parcursul anului”, a spus acesta pentru Edupedu.ro. Profesorul a subliniat că, din cauza emoțiilor, elevii foarte buni pot greși tocmai la întrebările mai simple. Rezolvarea câtorva subiecte Profesorul Cătălin Zaman a făcut pentru Edupedu.ro rezolvarea subiectelor de la Română. „I. A. 1. Stambul, Salonic, Pireu. 2. b 3. c 4. c 5. F – F – A / A – F – A 6. Anton Lupan este iscoditor, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „îl privi mai iscoditor”. Ieremia este un om înalt, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „înalt din cale-afară.” 7. Elemente de conținut comun: călătoria, vasul; 8. Exercițiul este clasic – candidații aveau de răspuns la întrebare, să-și argumenteze punctul de vedere, abia mai apoi să treacă la corelarea răspunsului cu informațiile din text. 9. valoare: prietenia – texte asociate: „Platanos” de Doina Ruști, „Cireșarii” de Constantin Chiriță, „Băiatul cu pijamale în dungi” de J. Boyne. Subiecte accesibile pentru toți: „O șansă oferită fiecărui copil” Cu toate că subiectele au fost ușoare, profesorul vede și partea plină a paharului: „Sunt bucuros că au fost subiecte pentru toți elevii, subiecte care le-au oferit o șansă tuturor. Mă aștept la o explozie de note mari, iar sufletul meu se bucură pentru bucuria copiilor. Au ieșit din examen mulțumiți că au putut aborda subiectele, după cum și cât s-au pregătit.”

Anul școlar 2025–2026, module și vacanțe (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Eveniment

Structura anului școlar 2025-2026: cinci module de învățare și cinci vacanțe

Anul școlar 2025–2026, module și vacanțe. Anul școlar 2025–2026 va începe pe 8 septembrie, după o vacanță de vară de 11 săptămâni. Anul școlar 2025–2026, module și vacanțe Structura va rămâne organizată în cinci module de învățare, alternate cu cinci vacanțe. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026. Fiecare școală va decide calendarul exact al acestor activități extracurriculare, în funcție de specificul local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Evaluarea Națională, cum se corectează greșelile (sursa: Pexels/Louis Bauer)
Eveniment

Tot ce trebuie să știe părinții despre Evaluarea Națională 2025: reguli pentru corectarea greșelilor

Evaluarea Națională, cum se corectează greșelile. Ministerul Educației a publicat Procedura nr. 27895/2025, un document esențial care stabilește cum se va desfășura Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a VIII-a în acest an. Noutățile sunt importante mai ales în privința modului în care copiii pot corecta greșelile în timpul examenelor. Calendarul probelor scrise Pentru anul școlar 2024–2025, Evaluarea Națională se va desfășura astfel: Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie 10–13 iunie – Înscrierea elevilor 13 iunie – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 23 iunie – Proba la Limba și literatura română 25 iunie – Proba la Matematică 27 iunie – Proba la Limba maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale) Elevii trebuie să fie în sala de examen cel târziu la ora 8:30, în fiecare zi de probă. Evaluarea Națională, cum se corectează greșelile Una dintre cele mai importante secțiuni din procedură este cea privind corectarea greșelilor. Ministerul a introdus reguli clare, pentru a evita interpretările diferite la corectare. Iată ce trebuie să știe părinții și copiii: La întrebările tip grilă: Dacă elevul bifează o variantă greșită, trebuie să taie răspunsul cu o linie orizontală și să scrie varianta corectă în spațiul dedicat răspunsului final. Nu este permisă ștergerea cu pastă corectoare sau „mâzgălirea” răspunsului. La Limba și literatura română: Elevii pot sublinia cu pix sau creion fragmente din textul-suport (de analizat). În exercițiile de gramatică (de exemplu, analiza frazei), pot delimita propozițiile, iar acest lucru nu va fi considerat semn distinctiv. Dacă greșesc, trebuie să taie cu o linie răspunsul greșit și să încercuiască varianta corectă. Dacă răspunsul final se modifică, elevul trebuie să îl treacă în chenarul special de la finalul subiectului. La Matematică: În subiectele I și II, elevii au de ales răspunsuri grilă. Greșelile se corectează prin tăierea variantei greșite și încercuirea celei corecte. Dacă se schimbă opțiunea finală, noul răspuns se trece în caseta specială de lângă grilă, clar și lizibil. Pe figurile geometrice, copiii pot nota puncte, linii sau măsuri – sunt considerate completări permise. Se pot desena figuri auxiliare în spațiul de lucru, cu pix sau creion, fără probleme. Elevii care au cerințe educaționale speciale Procedura prevede și condiții speciale pentru copiii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz, tulburări din spectrul autist sau alte tulburări de neurodezvoltare. Aceștia vor susține examenele în condiții adaptate nevoilor lor, în baza unor documente și recomandări din partea comisiilor județene. De ce contează aceste reguli În ultimii ani, au existat numeroase cazuri în care elevii au fost depunctați din cauză că nu au știut cum să corecteze o greșeală sau au făcut modificări neclare. Acum, Ministerul a stabilit reguli clare pentru a evita astfel de situații și pentru ca toți elevii să fie evaluați corect și echitabil. Ca părinte, este esențial să discuți cu copilul tău aceste detalii înainte de examen. O simplă greșeală corectată incorect poate însemna pierderea unor puncte prețioase. Ce pot face părinții Revedeți împreună cu copilul modelul de completare și corectare. Asigurați-vă că știe unde să treacă răspunsurile finale și cum să taie/încercuiască fără ambiguități. Dacă aveți un copil cu nevoi speciale, discutați din timp cu dirigintele sau școala pentru activarea procedurii speciale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră