miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Impozitul pe dividende, „ca în Germania”, de 26%

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vine cu noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Cu toate acestea, el a susținut că nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri sau în sectorul Horeca. Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor ”Va trebui să venim şi să ne asumăm lucruri concrete, lucruri care trebuie dezvoltate urgent. Capitalul autohton, producţia de produse alimentare, producţia de materiale de construcţii trebuie încurajată de către statul român”, a afirmat Ciolacu, precizând că trebuie creat ”ceva echitabil, un echilibru în sistemul de impozitare”. ”Asta nu înseamnă să venim cu impozite noi. Nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri, la Horeca, sunt foarte bine cele din acest moment şi duc la o dezvoltare, dar ei şi-au asumat să plătească 1% din cifra de afaceri. Oameni buni, este corect ca şi companiile mari, care activează în România, să plătească la fel ca şi companiile româneşti, cel puţin 1% din cifra de afaceri”, a ţinut să precizeze Ciolacu, arătând că au datoria, ca şi legislativ şi executiv, să creeze ”acest echilibru concurenţial”. ”Nu sunt unii mai buni, unii mai frumoşi şi alţii mai urâţi”, a arătat Ciolacu, citat de news.ro. El a susținut că ”în Germania, impozitarea pe muncă este mult mai mică şi impozitarea pe capital este mult mai mare”. „Avem datoria de a ne impune social-democraţia” „Numai la dividende, noi avem 8%, în Germania 26%. Nu poţi să scoţi dividende de la propria companie şi pe urmă să împrumuţi propria companie luând dobândă. Lucrurile acestea nu se întâmplă într-un stat normal”, a arătat Ciolacu. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Avem datoria de a ne impune social-democraţia şi echitatea socială. Avem datoria de a avea un învăţământ şi un sistem de sănătate care în sfârşit să se ridice la nivelul Uniunii Europene. Am depăşit momentul în care ne plângeam de toate crizele, pandemie, energie, război (..) Cred că trebuie să vedem cumva ce se întâmplă peste ele, să menţinem acelaşi echilibru şi să dezvoltăm România printr-un program coerent”, a mai spus preşedintele PSD.

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Impozitul pe dividende, „ca în Germania”, de 26%
Facturile la întreținere au explodat la Craiova, ajung și la 2.000 de lei lunar pentru un apartament, după majorarea prețului gigacaloriei
Economie

Facturile la întreținere au explodat la Craiova, ajung și la 2.000 de lei lunar pentru un apartament, după majorarea prețului gigacaloriei

Facturile la întreţinere, enorme la Craiova. Cele pe luna decembrie ajung şi la 2.000 lei în municipiul Craiova după ultima majorare a preţului gigacaloriei, deşi, potrivit primarului Lia Olguţa Vasilescu, pentru un apartament de 70 mp costurile ar trebui să fie de 500-600 lei. Facturile la întreţinere, enorme la Craiova "La un apartament de 70 de metri pătraţi consumul ar trebui să fie de maximum o gigacalorie (0,9 este în scripte). Deci ar trebui ca facturile să vină între 500-600 de lei, nu 2.000 lei, cum am văzut. E adevărat că astea cu 2.000 lei sunt excepţii. Am stat ieri de vorbă cu o doamnă preşedinte de asociaţie care era disperată că are o factură de 1.900 de lei şi că nu ştie ce să-i spună proprietarului. Şi ne-am uitat pe lista din blocuri şi am văzut că ceilalţi n-aveau atât, ci aveau de plată 400 de lei, 600 de lei...", a spus Olguţa Vasilescu la şedinţa Consiliului Local Craiova. Aceasta a afirmat că municipiul Craiova nu a primit niciun leu anul trecut de la Guvern pentru subvenţionarea creşterilor de preţ la gigacalorie şi, mai mult, a fost obligat să blocheze trei milioane euro într-un cont drept garanţie pentru Complexul Energetic Oltenia, deşi societatea de furnizare energie termică în Craiova a Consiliului Local (Termo Urban) nu are niciun leu datorie. Fără bani de la Ministerul Energiei "Zero! Atât a considerat Ministerul Energiei anul trecut că merităm subvenţionarea gigacalorie. Că mă uit şi eu la cât tupeu au unii să vină să reproşeze primarului că n-a pus bani pentru subvenţionarea gigacaloriei. Păi a pus 13 milioane lei şi a mai pus trei milioane euro pentru tot ceea ce înseamnă acel cont în care ţinem blocaţi nişte bani. (...) Banii respectivi îi folosim cu angajamentul nostru ferm că dacă până la urmă se întâmplă ca Termo Urban să aibă datorii, abia atunci vom veni să constituim o garanţie. Până atunci n-are rost să ţinem nişte bani blocaţi. Aştept răspunsul domnului ministru", a spus Olguţa Vasilescu. Citește și: Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare” Consiliul Local Craiova a votat, în decembrie 2022, majorarea tarifului de distribuţie şi furnizare a energiei termice, precum şi majorarea preţului pentru populaţie cu peste 33%, de la 420,08 lei/Gcal, la 559,92 lei/Gcal (exclusiv TVA). "Se aprobă modificarea tarifului de distribuţie şi furnizare a energiei termice, distribuită prin punctele termice pentru populaţie şi agenţii economici, de la 463,51 lei/Gcal, la 603,35 lei/Gcal (exclusiv TVA). Preţul local de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice distribuită din centrele termice rămâne la 869,20 lei/Gcal, (exclusiv TVA). Se aprobă modificarea tarifului local de facturare pentru populaţie, de la 420,08 lei/Gcal, la 559,92 lei/Gcal (exclusiv TVA)", se preciza în raportul hotărârii CL. Cine a solicitat scumpirea Majorarea preţului la energie termică s-a făcut la solicitarea S.C. Termo Urban Craiova SRL, care a cerut Primăriei Craiova ca tariful de distribuţie şi furnizare a energiei termice, distribuită prin punctele termice pentru populaţie şi agenţii economici, să fie, conform Avizului ANRE nr. 62/07.12.2022 , de 239,73 lei/Gcal, exclusiv TVA, la care se adaugă tariful apei fierbinţi de la CEO, conform Deciziei nr. 1916/2022 de 312,66 lei/Mwh x 1,163 (constantă de transformare din MW în Gcal) = 363,62 lei/Gcal, rezultând un tarif de 603,35 lei/Gcal, exclusiv TVA, iar preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice distribuită din centrale termice să fie de 869,20 lei/Gcal, exclusiv TVA. Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Craiova constă în sursele de producere şi reţeaua de transport primară care aparţin CET II Craiova, centralele termice de bloc şi reţeaua secundară care aparţine Termo Urban - societatea Consiliului Local Craiova, precum şi cele 100 de puncte termice ale Termo Urban, alimentate tot de CET II. Joi, primărița a anunțat creșterea subvenției din partea primăriei.

Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”
Economie

Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”

În Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”, restul de 87% fiind pentru investiții, a anunțat primarul PNL Ioan Popa. Încă o administrație locală focusată pe investiții: Reșița „Este un buget de peste 725.000.000 de lei. Vreau să fac o paralelă cu bugetul pe care l-am găsit în 2016, în care am venit la Primăria Reșița: 173.000.000 de lei. Anul trecut, bugetul a fost de 464.000.000 de lei. E o chestiune care trebuie să ne bucure. Direcția de Investiții este în mare măsură responsabilă de acest parcurs pe care l-am avut în ultimii ani”, a spus Popa, citat de resita.ro. Veniturile la buget provin în proporție covârșitoare din fonduri europene – 477.0286.110 lei – aferente proiectele aflate în curs de implementare, cum ar fi modernizarea infrastructurii de transport electric, achiziția tramvaielor sau modernizarea unităților de învățământ. „Fiind 2023 an final în ciclul financiar 2014-2020, este evident faptul că este anul în care se consumă cea mai mare resursă financiară din proiectele europene depuse până acum”, a explicat primarul Ioan Popa. Circa 110 milioane euro, investiții din fonduri europene Suma totală pentru zona de dezvoltare este 651.065.440 lei, banii provenind din: fonduri europene aferente ciclului financiar 2014-2020 – 511.130.350 lei; PNRR – 50.547.410 lei; PNDL și PNI „Anghel Saligny” – 42.296.970 de lei și din bugetul local (impozitele și taxele locale) – 47.090.710 lei. „Sunt interesante aceste cifre. Doar atât reușim să dirijăm spre investiții din bugetul reșițean, dar eu sunt bucuros că avem și atât, practic vreo 9.000.000 de euro, pentru că în 2016, când am venit la primărie, aveam 2.000.000-3.000.000 de euro pentru investiții din acest buget local”, a precizat edilul Ioan Popa. „Eu tratez oraşul ca pe o companie“, spunea, în 2020, primarul, provenit din mediul de afaceri și ales edil-șef al Reșiței în 2016. Citește și: Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean Bihor este alocat investiţiilor, a anunțat, marți, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%.

Începe nebunia cardurilor pentru ajutorul de căldură. Se împart, dar nimeni nu a fost anunţat dacă va primi sau nu
Economie

Începe nebunia cardurilor pentru ajutorul de căldură. Se împart, dar nimeni nu a fost anunţat dacă va primi sau nu

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură. Românii cu venituri mici, care ştiu că s-ar încadra pentru ajutorul financiar de 1.400 de lei, ajutor cu care să îşi poată plăti facturile la căldură, curent sau chiar să îşi cumpere lemne şi alte materiale de încălzire, trebuie să aştepte să primească de la poştaşi cardul de energie. Vin cardurile pentru ajutorul de căldură Lista este alcătuită de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi transmisă Poştei Române, care va trimite beneficiarilor plicul acasă peste câteva zile. Asta, însă, fără ca oamenii să fi primit între timp o înştiinţare că se află printre cei care vor primi aceşti bani. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Sprijinul se acordă per loc de consum, iar în gospodăriile cu mai mulţi locuitori venitul pe membru de familie nu trebuie să treacă de 2.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă
Economie

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor
Economie

Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor

Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor, a anunțat, azi, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%. Pentru anul 2023, valoarea totală a proiectelor de investiţii este 13,45 miliarde de lei, din care cel mai mare este proiectul Drumului Expres Arad-Oradea, de 10,7 miliarde de lei. 72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor În 2019, situaţia era aproape invers, adică 74% erau cheltuieli pentru funcţionare şi 26% investiţii, ajungând în 2022 să fie aproximativ egale, 51% la 49%, a precizat Ilie Bolojan. "În aceşti ani, o componentă importantă pe care Consiliul Judeţean a avut-o în vedere este orientarea bugetului judeţului spre investiţii, un element important fiind ca, an de an, cheltuielile de funcţionare să ne scadă ca pondere din totalul bugetului, şi în fiecare an, în oglindă, proiectele de investiţii să deţină o pondere cât mai mare din total. Am reuşit ca această direcţie să devină o constantă şi, sigur, cu precizarea că sumele estimate anul acesta pentru investiţii trebuie luate cu o anumită rezervă, pentru că procedurile de licitaţie nu le putem controla, procesele pe care le avem pe rol, dar această estimare se bazează pe fondurile europene pe care CJ le are câştigate sau la care avem siguranţa că avem şanse foarte mari să le câştigăm", a afirmat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Investițiile, aproape un miliard de lei Suma pentru investiţii se ridică la 953.837.420 de lei, comparativ cu cheltuielile de funcţionare care sunt estimate la 368.638.850 de lei (cheltuielile de personal fiind mărite cu 19% faţă de anul 2022, determinate de creşterea salariului minim, a costului standard mediu etc, impuse de legislaţie). Potrivit vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal, acesta este un buget de dezvoltare, creat pe baza unei "analize cât se poate de serioase", începând încă din luna noiembrie. Astfel, bugetul consolidat pentru anul 2023 este de 1.322.437.660 de lei, mai mare cu 51% decât execuţia anului 2022 (653.477.288 de lei, reprezentând circa 75% din ceea ce a fost propus). "Execuţia a avut de suferit pe partea de investiţii. Practic, nu am reuşit să derulăm aşa cum ne-am propus toate fazele de proiecte din fondurile europene, unele au avut întârzieri din cauza unor probleme tehnice, altele din cauza avizărilor sau a contestaţiilor în justiţie. Dar, faţă de anii trecuţi, am reuşit o atragere mult mai mare a acestor fonduri", a precizat Călin Gal. Aproape toate proiectele mari, cu fonduri UE Bugetul total al judeţului se compune, în cea mai mare parte, din fonduri externe - 72,5% (691 milioane lei), din bugetul local - 17,5% (166 milioane lei), 7,4% fiind împrumuturi (71 milioane lei) şi 2,1% de la bugetul de stat (20 milioane de lei). Domeniile de investiţii care vor înregistra cele mai mari valori în 2023 sunt transporturile şi comunicaţiile ( de la 202 milioane lei în 2022 la 757 milioane lei în 2023), protecţia mediului (de la 13 la 85 milioane de lei lei, parcurile industriale (de la 14 la 58 milioane lei). În scădere sunt proiectele ce vizează învăţământul (de la 32,8 milioane de lei la 5,5 milioane lei). Proiectele pe cultură se menţin la o valoare constantă, de circa 14 milioane de lei. Preşedintele Ilie Bolojan a mai menţionat că din cele 20 de proiecte mari ce se află în diferite faze de implementare, mai toate sunt pe fonduri europene, iar unul singur, un drum judeţean, este finanţat exclusiv din bugetul propriu al judeţului. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria
Economie

Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile
Economie

Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile, scrie Bloomberg, care arată că la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 7,9% până la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră. Însă, în total, de la începutul anului şi până în prezent preţul gazelor naturale în Europa a scăzut cu 20%. Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Preţul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare în condiţiile în care temperaturile din nord-vestul Europei vor creşte iar vremea blândă ar urma să persiste până în prima săptămână a lunii februarie, conform prognozele meteo pe termen lung realizate de firma de specialitate Maxar Technologies. În paralel traderii urmăresc cu atenţie repunerea în funcţiune a Freeport LNG, un important terminal pentru exportul gazelor lichefiate din SUA, care a fost închis după o explozie survenită în vara lui 2022. Lucrările de reparaţii au fost finalizate şi operatorul intenţionează să repornească, cel puţin parţial, activitatea chiar dacă deocamdată nu este clar când vor fi efectuate primele livrări sau dacă va fi nevoie de noi aprobări. Unii analişti se aşteaptă ca acest terminal de gaze lichefiate să reia exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie. Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa iarna actuală fără probleme în aprovizionare cu energie. Preţul gazelor a coborât săptămâna trecută la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană. "Piaţa gazelor a rămas relativ stabilă în pofida valului de frig. În condiţiile în care temperaturile ar urma să crească până la începutul lui februarie, nu se aşteaptă o evoluţie volatilă a preţului până atunci", susţin analiştii de la firma Alfa Energy într-un raport săptămânal. Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei după ce Rusia şi-a redus livrările, a anunţat marţi că îşi revine după recentele reduceri ale producţiei provocate de întreruperile planificate dar şi de unele neprogramate, adăugând însă că livrările sale totale de gaze sunt în continuare sub capacitatea maximă.

O altă faţă a decalajelor est-vest: fondul total de salarii din Cluj sau Timiş, dublu faţă de cel al Iaşiului. Bucureștiul, de șase ori cât Clujul
Economie

O altă faţă a decalajelor est-vest: fondul total de salarii din Cluj sau Timiş, dublu faţă de cel al Iaşiului. Bucureștiul, de șase ori cât Clujul

Fond dublu de salarii la Cluj. Firmele cu sediul social în Iaşi plătesc circa 1 miliard de lei lunar pe salarii. Fond dublu de salarii la Cluj Deşi pare o sumă uriaşă, în realitate nu este: angajatorii din judeţe precum Cluj sau Timiş plătesc valori şi aproape duble faţă de Iași. Acestea sunt, de altfel, judeţele cu cel mai mare fond de salarii, după Bucureşti. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate În Bucureşti, fondul de salarii a fost de 10,6 miliarde de lei, bani plătiţi de 92.898 de angajatori pentru 1.576.431 de asiguraţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare
Economie

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri. Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc „În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină. Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…) Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele. «Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal. Lucrări de proastă calitate Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme: În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună. Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC. Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați. În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste. Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit. Muntenegru, salvat în ultima clipă Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume. Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă. Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA. Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: așteptăm confirmarea lui Scholz

Șoselele cancerului: autostrada A1, DN1, autostrada A2 (vara, când traficul se triplează)
Economie

Șoselele cancerului: autostrada A1, DN1, autostrada A2 (vara, când traficul se triplează)

Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara). Cele mai periculoase șosele din punct de vedere al noxelor eliberate în atmosferă sunt cele din județele Ilfov și Prahova care ajung în București. Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara) Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (VIDEO), pe aceste sectoare de drum se înregistrează consumuri enorme, de peste 8.000 de litri zilnic pe fiecare kilometru. Astfel, o bună bucată din autostrada A1 și una echivalentă din DN1 sunt campioane la consumul de carburant și, deci, la poluare. Valea Oltului se află în aceeași parametri de consum. Citește și: Zilnic, în România, se ard 15 milioane de litri de carburant pe șosele. Consumurile cele mai mari, în Ilfov și Prahova Autostrada A2, însă, ajunge la valori foarte mari de poluare vara, în vârf de sezon: dacă, în medie zilnică anuală, pe A2 se înregistrează un trafic de 20.000 de mașini, vara se poate ajunge și la 60.000 de autoturisme.

Marii retaileri deschid din ce în ce mai multe supermarketuri la țară
Economie

Marii retaileri deschid din ce în ce mai multe supermarketuri la țară

Marii retaileri, multe supermarketuri la țară. Retailerul Lidl ar urma să deschidă în curând un nou magazin. Marii retaileri, multe supermarketuri la țară De data aceasta nu în Iași sau alt oraş din judeţ, ci în comuna Miroslava. Supermarketul de aici va fi al doilea pe care Lidl în deschide la Iaşi în afara unui oraş, după cel de la Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze Noul supermarket va fi construit pe terenul unde se află şi hale de producţie ale grupului de firme Conex. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Enel, "mică" eroare la facturare: consum de peste 376 de milioane de lei unui abonat din Adjud
Economie

Enel, "mică" eroare la facturare: consum de peste 376 de milioane de lei unui abonat din Adjud

Factură de infarct de la Enel. Romică Păduraru are o pizzerie și o brutărie în Adjud, ambele la aceeași adresă. În mod normal, factura la energie electrică nu depășește 1.000 de lei pe lună. La finalul lunii trecute, însă, factura a depășit și cele mai negre închipuiri. Factură de infarct de la Enel Astfel, Enel România i-a trimis abonatului un consum de plată, pe cinci luni, de peste 376 milioane de lei. „În decembrie, pe 20, mi-au venit facturile alea cu niște sume de am paralizat când le-am văzut, una de 76 milioane de euro. După care, la o săptămână, a venit cu minus... cum ar veni, le-au stornat”, a spus Romică Păduraru pentru Digi24. Într-un răspuns pentru Digi24, compania susține că a fost o situație punctuală, regretă eroarea și asigură clienții că depune eforturi pentru a le oferi servicii în condiții optime. Citește și: Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia – Washington Post "Factura clientului non-rezidențial a fost stornată în cursul lunii decembrie, a doua zi după ce a fost identificată eroarea, iar acestuia i-a fost transmisă factura corectă. Menționăm că a fost o situație punctuală. Regretăm eroarea și asigurăm clienții că depunem toate eforturile pentru a le oferi un serviciu de furnizare de energie electrică în condiții optime", a precizat Enel România pentru sursa citată.

Daea: Prin PNS 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''
Economie

Daea: Prin PNS 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat că, prin Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''. În 2017, el spunea: "În câmp vezi porumbul cum se recoltează, cu tehnică nouă, şi cum e adus în zootehnie şi transformat acel furaj în lapte, datorită acestui miracol extraordinar! Un miracol care transformă, acest animal, care transformă furajul în lapte!" Prima dată în România, sprijinul de ''bunăstare pentru taurine'' „Este pentru prima dată în România când introducem bunăstare pentru taurine, fie taurine de carne, fie de lapte. Ştim foarte bine că această specie se află într-un moment dificil. Peste tot la noi cunoaşteţi acest lucru. E o greutate formidabilă generată şi de seceta pe care am avut-o, pe care aţi gestionat-o în primul rând cu buzunarul dumneavoastră, mai puţin în această zonă, dar şi aici taurina, vaca de lapte, acum este duşmanul număr unu al planetei, a devenit principalul poluator. Toate cătările acuzelor sunt între coarnele vacii, vaca e de vină pentru tot. În condiţiile în care ştim foarte bine că ecosistemul trebuie să rămână într-o corelaţie optimă, iar planta fără animal sau terenuri fără animal nu există. Cum nu poate exista zootehnie fără producţie vegetală, cum de altminteri nu poate fi industrie prelucrătoare din zootehnie dacă n-ai animal. Păi despre ce vorbim aici? Acest ecosistem care, pe de o parte, menţine nuanţa biodiversităţii şi interesului european şi nu numai, trebuie să îl vedem în realitatea lui şi în dimensiunea lui pentru a putea mergem mai departe. Şi de aceea introducem bunăstarea pentru prima dată ca formă de sprijin, introducem plata pe lapte şi taurină", a declarat Petru Daea, în cadrul conferinţei regionale de la Târgu Mureş a Caravanei Cunoaşterii PNS 2023-2027. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Șeful căilor ferate ucrainene sugerează că noua linie care face legătura cu România va asigura și transporturi secrete. Ironie spre București: „Noi am terminat în 2 luni și apoi am așteptat 4 luni”
Economie

Șeful căilor ferate ucrainene sugerează că noua linie care face legătura cu România va asigura și transporturi secrete. Ironie spre București: „Noi am terminat în 2 luni și apoi am așteptat 4 luni”

Șeful căilor ferate ucrainene, Alexander Kamișin sugerează, pe Twitter, că noua linie care face legătura cu România, și care și-a început azi activitatea, va asigura și transporturi secrete. El spune că sunt cinci motive pentru care această legătură este extrem de importnată, după care completează: „De fapt, există și al șaselea motiv pentru care acest coridor este important, dar despre asta nu discutăm niciodată. Dacă mă înţelegeţi”. Noua linie va asigura și transporturi secrete Kamișin aruncă și o ușoară ironie spre București, arătând cât de repede și-a finalizat partea ucraineană lucrările. „Doar pentru reamintire. În august 2022, în mijlocul războiului, am finalizat 20 km de reconstrucție a noii linii. Linia a fost închisă timp de 17 ani. Am făcut-o în două luni. Și apoi am așteptat încă patru luni până când căile ferate românești și-au terminat partea lor”, scrie șeful căilor ferate din Ucraina. Launched the first train connecting ?? Ukraine and ?? Romania.Danger: long ? ahead! :) pic.twitter.com/Pb5XXG2eUB— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 17, 2023 Printre motivele pentru care această linie este importantă el enumeră: o nouă legătură pentru exporturile din Ucraina, care pot ajunge la Constanța ucrainenii pot schimba trenul la valea Vișeului, spre Cluj, unde au aeroport internațional cu 30 de legături externe, inclusiv două zboruri pe zi spre Londra ucrainenii din Maramureș vor avea o legătură comfortabilă cu conaționalii de peste graniță Kamișin arată că, după finalizarea unor simulări privind controalele de graniță, această linie poate asigura o legătură Ucraina-Ucraina, via România, datorită munților Carpați care complică legăturile din interiorul țării. Primul tren, condus de un fost ministru ucrainean Primul tren care a condus granița a fost condus de un fost ministru al Transporturilor, Orest Klympush. Locomotiva diesel care a asigurat legătura a fost făcută în Ucraina, în timpul războiului. Traficul feroviar transfrontalier dintre România şi Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Valea Vişeului a fost reluat marţi, 17 ianuarie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei, Iulia Stan. "Azi, în jurul orei 12,00, prin Punctul de Trecere a Frontierei Feroviar Valea Vişeului, punct aflat la graniţa României cu Ucraina, a intrat în România primul tren ucrainean cu o delegaţie formată din reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene. Scopul acestei întâlniri cu autorităţile române a fost reprezentat de redeschiderea circulaţiei feroviare între cele două ţări", a spus Iulia Stan. Citește și: În timp ce-n România, șeful CFR este urmărit penal, în Ucraina, directorul Căilor Ferate anunță că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp Traficul feroviar de călători din şi înspre România va fi operaţional din 18 ianuarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră