vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri. Doi ieşeni au reuşit să câştige prima bătălie a unui război purtat de mulţi dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe. Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri Ca mulţi alţii, au plătit în avans apartamentele în care aveau de gând să se mute, încă de când blocul nu era nici la stadiul de groapă. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Ca mulţi alţii, s-au trezit că lucrările nu sunt gata la termenul stabilit cu dezvoltatorul şi că li se cere să accepte un nou termen şi noi condiţii contractuale. Au refuzat şi, cu contractul iniţial în mână, au luat drumul justiţiei. Pare să fi fost alegerea corectă. Iată cum trebuie să procedezi în astfel de cazuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Un angajat, milioane de euro anual (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Un angajat, milioane de euro anual

Un angajat, milioane de euro anual. Cum arată topul "One man business", cele mai mari afaceri realizate anul trecut de zece firme locale ieșene care au un singur angajat pe statul de plată. Un angajat, milioane de euro anual Aceste companii au ajuns în anul 2022 la o cifră de afaceri totală de 193,8 mil. lei (39,1 mil. euro), valoare care se apropie de cea înregistrată în anul 2021, după cum reiese din calculele făcute pe baza datelor financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) de aceste societăţi. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Cap de listă este firma Agresiv C&B, controlată de vasluianul Gabriel Hăulică, societate prin care acesta face comerţ cu haine şi încălţăminte, afacere care anul trecut a sărit pragul de 6 mil. euro. Pe ultimul loc se află firma Mnt Oil Trans, cu activitate comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate, controlată de Mihai Munteanu, cu o cifră de afaceri în acelaşi an de peste 2 mil. euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Industria auto, revoltă împotriva măsurilor fiscale Foto: Grup Renault
Economie

Industria auto, revoltă împotriva măsurilor fiscale

Industria auto din România se revoltă împotriva măsurilor fiscale heirupiste ale guvernului Ciolacu, arătând că lipsa de predictibilitate fiscală sau legislativă va duce la abandonarea investițiilor și șomaj. Este extrem de rar ca această industrie să protesteze public, în bloc. Citește și: Boc: „Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic, cineva își bate joc de noi” Un comunicat al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) - asociație din care fac parte Dacia, Ford sau STC Daimler - a protestat, într-un comunicat, față de planul Guvernului de a crește fiscalitatea, fără să acorde perioada de minimum un an pentru firmele afectate să se poată adopta. Industria auto, revoltă împotriva măsurilor fiscale „Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM, organizația reprezentativă a industriei auto din România care generează peste 200,000 de locuri de muncă directe, o cifra de afaceri cumulată de 31 miliarde EURO și 29% din exporturi, a luat act cu îngrijorare de intenția Guvernului României de a introduce măsuri fiscale ce pot impacta mediul de afaceri, menite să reducă deficitul bugetar”, arată ACAROM. Asociația contestă în primul rând lipsa de predictibilitate a măsurilor pe care Executivul vrea să le ia. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită „Lipsa de predictibilitate fiscală sau legislativă, a dialogului cu mediul de afaceri, lipsa unor studii de impact pe termen scurt, mediu și lung înainte de luarea unor asemenea decizii, va avea un impact negativ asupra sectorului auto național, ducând la renunțarea la planurile de investiții în curs, la scăderea atractivității României că posibilă destinație pentru proiecte noi și implicit la pierderea unui număr important de locuri de muncă. Trebuie să reamintim că ne aflăm într-un mediu economic volatil atât la nivel European cât și la nivel național, și orice schimbare neprevăzută în legislația fiscală, va conduce automat la dezechilibre macroeconomice iar un tratament fiscal aplicat diferit companiilor va genera cu siguranță efecte negative asupra planurilor de afaceri și de dezvioltare a companiilor impactate”, afirmă ACAROM.

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Uniunea Europeană cere majorarea TVA două procente

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente și o singură cotă a acestei taxe, susțin surse citate de G4Media și Libertatea. Potrivit acestor surse, ficialii de la Bruxelles nu au fost convinși că tăierile propuse de Guvern vor avea impactul scontat asupra reducerii deficitului bugetar. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că România nu este capabilă să implementeze două reforme cruciale, a pensiilor și a salarizării unice: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”. Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea. Această publicație susține că UE ar dori doar egalizarea TVA-ului, la 19%, majorarea impozitului pe dividende, de la 8 la 10% și un regim fiscal mai dur pentru microîntreprinderi, unde se estimează că se face evaziune fiscală. Impozitul a crescut deja o dată în acest an de la 5% la 8%. Însă sursele citate de Libertatea l-au blamat pe ministrul Boloș pentru eșecul discuțiilor de la Bruxelles. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. Pe de altă parte, G4Media susține că se ia în calcul majorarea TVA de la 19 la 21%.

Comuna ieșeană bogată cât trei orașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comuna ieșeană bogată cât trei orașe

Comuna ieșeană bogată cât trei orașe. Toate firmele din Municipiul Pașcani, împreună cu cele din orașele Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Hârlău nu au reușit să depășească anul trecut veniturile totale ale societăților comerciale din comuna Miroslava. Comuna ieșeană bogată cât trei orașe Cu o populație de 2,2% din populația totală a Iașiului, Miroslava s-a plasat pe locul al doilea în topul unităților administrativ teritoriale din județ, ordonate descrescător după cifra de afaceri realizată în 2022. De fapt, datele analizate după statisticile din Breviarul Economic publicat de Camera de Comerț și Industrie Iași pentru anul 2022 arată că trei sferturi din veniturile totale ale județului au fost generate de firmele active din Municipiul Iași și din Miroslava. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte Miroslava găzduiește firma cu cea mai mare cifră de afaceri din județul Iași, BorgWarner România SRL, a cărei cifră de afaceri pe anul 2022 reprezintă 41% din totalul realizat la nivelul întregii comune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ascunde industria IT&C din România venituri? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ascunde industria IT&C din România venituri?

Ascunde industria IT&C din România venituri? Este cert că domeniul IT&C a avut o creştere accelerată în ultimii ani, generând şi multe locuri de muncă. Ascunde industria IT&C din România venituri? Pe de altă parte, privind productivităţile, reprezentanţii mediului industrial îşi arată mirarea: angajaţii lor ar fi de două ori mai productivi. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte De cealaltă parte reprezentanţii din IT consideră că datele pot fi înşelătoare: nu tot ce se produce în IT a fost "contabilizat". Iar în privinţa creşterii nu e loc de dubiu: în ultimul deceniu, cifra totală de afaceri s-a triplat la un număr de angajaţi mai mult decât dublu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Foto: ANAF
Economie

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale și, dacă nu fac planul, primesc o notă mică, arată un document publicat Profit și citat de news.ro. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-şi facă planul, primeşte notă pe măsură şi poate pica evaluarea pe care i-o fac şefii. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Profit.ro a confirmat cu persoane din interiorul ANAF utilizarea acestui tip de raport la nivelul agenţiei. Unii indicatori şi sumele pot fi diferite, în funcţie de administraţie sau direcţie/serviciu/etc. Foto: news.ro/Profit Obiectivele cum sunt numărul de inspecţii sau controale documentare sunt utile, astfel de ţinte fiind prevăzute şi în PNRR, dar impunerea şi a unor sume pe care inspectorii au obligaţia să le stabilească suplimentar firmelor riscă să îi împingă pe aceştia spre abuzuri, doar pentru a face planul stabilit de şefi, comentează Profit.ro. În mai, fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, spunea că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD „Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, spunea, la 22 august, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Alimentele, scumpite de inflație cu 30% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alimentele, scumpite de inflație cu 30

Alimentele, scumpite de inflație cu 30%. Made in Iași: sunt în județ cel puțin 17 firme care asigură producția alimentelor de bază, respectiv carne, pâine, lactate și brânzeturi. Alimentele, scumpite de inflație cu 30% Afacerile acestor producători din Iași ale căror produse ajung pe mesele românilor, dar și peste graniță au ajuns anul trecut la aproape 1,21 mld. lei (circa 244 mil. euro), o creștere de 30% față de anul 2021, când cifra de afaceri totală s-a ridicat la aproximativ 934 mil. lei (188 mil. euro). Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Oamenii de afaceri care conduc aceste firme cu activitate în industria alimentară au pus în mare parte majorarea afacerilor de anul trecut pe seama inflației, fiind materii prime la care prețurile s-au dublat sau chiar triplat, pe lângă scumpirile la energie, gaze naturale și combustibili. Din cauza acestor factori au crescut și prețurile de vânzare practicate de producători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Heineken s-a retras din Rusia Foto: FoodBev
Economie

Heineken s-a retras din Rusia

Producătorul olandez de bere Heineken s-a retras, vineri, din Rusia, acceptând pierderi de 300 de milioane de euro. Compania și-a vândut operaţiunile locale grupului rus Arnest, pentru suma simbolică de un euro, fără opţiunea de răscumpărarea afacerii, transmite Reuters. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Heineken s-a retras din Rusia Heineken, care fabrică în Rusia sortimentele Botsjkarev şi Ochota en Tri Medvjedja, a precizat că tranzacţia a obţinut toate aprobările necesare şi va avea probabil ca rezultat pierderi excepţionale de 300 de milioane de euro. Heineken are şapte fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 1.800 de persoane, care îşi vor păstra locurile de muncă în următorii trei ani. În martie 2022, Heineken şi-a anunţat intenţia de a ieşi de pe piaţa rusă, după ce Rusia a invadat Ucraina, dar procesul a durat mai mult decât estima al doilea mare producător mondial de bere. "Evoluţiile recente demonstrează provocările semnificative cu care se confruntă marile companii producătoare care ies din Rusia", a afirmat directorul general Dolf van den Brink. Şi grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a anunţat recent că suspendă vânzările mărcii de bere Bud în Rusia şi renunţă la toate beneficiile financiare de pe urma societăţii mixte care operează în ţară. Cel mai mare producător mondial de bere este partener în Turcia şi Ucraina cu Anadolu Efes din Turcia, dar nu este acţionar majoritar. Societatea mixtă AB InBev-Efes are 11 fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 3.500 de persoane, şi trei în Ucraina, unde sunt 1.800 de angajaţi. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA De la lansarea invaziei în 24 februarie, sute de companii s-au retras din Rusia, lăsând în urmă active de miliarde de dolari.

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

38.000 litri de rachiu, la canal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

38.000 litri de rachiu, la canal

38.000 litri de rachiu, la canal. Peste 30.000 de litri de rachiu de vin au sfârşit în canalizarea Iaşiului. 38.000 litri de rachiu, la canal Evenimentul a fost urmat de un proces în care producătorul rachiului încearcă să recupereze de la Fisc accizele plătite în avans. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Curtea de Apel urmează să ia o decizie finală, după ce Tribunalul a recunoscut doar parţial pretenţiile producătorului. Un control al Camerei de Conturi efectuat în 2012 a impus o serie de măsuri, printre care şi recomandarea ca rachiul necomercializat să fie distrus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O comună, faliment din trei drumuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O comună, faliment din trei drumuri

O comună, faliment din trei drumuri. Salvat momentan de protestul magistraţilor, primarul comunei Schitu Duca mai are un răgaz nesperat să salveze patrimoniul comunei de la executare. O comună, faliment din trei drumuri Este o „grea moştenire” din mandatul trecut, de când, avea să constate Curtea de Conturi într-un raport pe care Primăria Schitu Duca îl contestă, „în bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei aprobat pentru anul 2018 pentru obiectivele de investiţii în cauză nu au fost prevăzute şi aprobate surse de finanţare, respectiv credite de angajament şi credite bugetare”. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea Este vorba de trei contracte de lucrări la tot atâtea drumuri locale, încheiate la începutul anului 2019 cu Conest. Costul modernizării celor trei drumuri – DC 53, pentru 2,4 milioane de lei, strada Principală din Poieni, 1,6 milioane de lei, şi strada Mănăstirii (DN 24 Poiana - Slobozia), 1,9 milioane de lei – însumează 5,9 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Angajații din construcții, sub nivelul 2008 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Angajații din construcții, sub nivelul 2008

Angajații din construcții, sub nivelul 2008. Firmele ieşene din domeniul construcţiilor nu au mai reuşit să-şi recupereze personalul disponibilizat după criza din 2008. Angajații din construcții, sub nivelul 2008 Anul trecut, sectorul construcţiilor din judeţul Iaşi număra 15.668 de angajaţi cu forme legale, cu aproape un sfert mai puţini decât în 2008. Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD Asta, în condiţiile în care numărul firmelor active din acest domeniu a crescut cu 55% în ultimii 14 ani, ajungând anul trecut la un număr de 2.377 de firme, care au realizat în total o cifră de afaceri era de aproape un miliard de euro. Cifrele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi arată cât de puternic a fost afectat sectorul construcţiilor după criza din 2008, dar şi cum s-au resimţit crizele mai recente în activităţile din construcţii desfăşurate de firmele din Judeţul Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firme închise, muncă la negru, emigrări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firme închise, muncă la negru, emigrări

Eliminarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor va duce la o scădere a calităţii în construcţii. Firme închise, muncă la negru, emigrări O parte dintre angajaţii din acest sector vor alege să emigreze, multe firme, în special mici şi medii, vor fi nevoite să plătească salarii „gri” sau „negre” pentru a putea rezista, iar fondurile europene vor rămâne neabsorbite. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Acestea sunt opiniile unor specialişti din domeniul construcţiilor, privitoare la intenţia guvernanţilor de a elimina facilităţile fiscale din domeniu, facilităţi acordate anterior pentru perioada 2008 – 2018 şi care constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuţiei la sănătate şi reducerea contribuţiilor la pensii. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 4.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pompele de căldură pot scădea facturile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pompele de căldură pot scădea facturile

Pompele de căldură pot scădea facturile. Teama că vor plăti din nou la iarnă facturi usturătoare la gaz îi determină pe unii români să se intereseze şi de alte soluţii prin care şi-ar putea încălzi casa. Pompele de căldură pot scădea facturile Oamenii se gândesc să îşi înlocuiască centralele electrice sau pe gaz cu o pompă de căldură, dar cum bugetul pentru o astfel de investiţie nu este unul chiar de neglijat, caută răspunsuri înainte de a lua o decizie. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Pentru ca sistemul fotovoltaic să aibă un aport semnificativ în asigurarea energiei necesare unei pompe de căldură este nevoie de o putere instalată de minimum 8-10kWp. În cazul sistemelor fotovoltaice mai mici, surplusul produs de acestea poate fi nesemnificativ pentru consumul unei pompe de căldură şi nu justifică investiţia iniţială prin prisma economiei ulterioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră