Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri. Compania de telecomunicații a încheiat fiecare din ultimii trei ani fiscali pe pierdere, are datorii enorme și a concediat aproape o mie de angajați. Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri Principal jucător pe piața telecom, alături de Orange, Vodafone România SA are cifre de speriat în ultimii trei ani, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Veniturile companiei au fost constante: 4,7 miliarde de lei în 2020, câte 4,9 miliarde de lei în 2021 și 2022. Și aici se termină veștile bune. Astfel, relativ constante au fost și datoriile. De fapt, în ușoară creștere: 3,5 miliarde de lei în 2020, 3,8 miliarde de lei în 2021 și 3,9 miliarde de lei în 2022. În ce privește pierderile, Vodafone a fost mai creativ: 214 milioane de lei în 2020, 410 milioane de lei în 2021 și "doar" 121 milioane de lei în 2022. Numărul de angajați, însă, e în cădere liberă: erau 3.906 în 2020, 3.713 în 2021 și au ajuns la 2.970 în 2022. Așadar, o scădere cu 25% a personalului în doi ani.

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri (sursa: Facebook/Vodafone Romania)

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment. Vestea că firmei ieşene de construcţii Stef Invest i-a fost admisă deschiderea procedurii de reorganizare a fost o undă de şoc pentru mediul de afaceri local. Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment Asta, chiar dacă sunt cunoscute problemele cu care se confruntă firmele care activează în acest domeniu. Citește și: Scene incredibile într-un spital din Iași: femeile de serviciu s-au certat cu o mamă care ar fi luat prea multă hârtie pentru uscarea mâinilor. Consumabilele, strict raționalizate Situaţia economică actuală, dar şi întârzierea termenelor de încasare a banilor de la stat, în mare parte, a adus societatea în această situaţie, susţine administratorul firmei locale. Stef Invest nu este însă singura societate ieşeană de profil care se luptă cu datorii mari, tranzacţiile imobiliare şi construcţiile reprezentând industriile care ar putea da cele mai multe insolvenţe în perioada următoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant

Premierul Marcel Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova, iar lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Lucrările la Podul Grant au început în 2019, în mandatul Gabrielei Firea, dar acestea s-au oprit după finalizarea a circa 30%, întrucât primăria Capitalei rămăsese fără bani. Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant Azi, Nicușor Dan a explicat de ce nu-l poate plăti, în acest an, pe constructorul care repară acest pod. „Sperăm să avem îngăduința constructorului. Afectează, pentru că ordonanța spune că noi putem să plătim în lunile noiembrie și decembrie media lunilor ianuarie-septembrie. În perioada ianuarie-septembrie nu s-a facturat pe această lucrare. Deci noi neavând plăți făcute, nu o să putem plăti. Banii sunt în cont și toată lumea știe că suntem serioși. Această ordonanță nu trebuia să fie dată în forma în care a fost dată. E o gravă ingerință a naționalului în autonomia locală. Dacă chiar suntem într-o situația așa de disperată financiar trebuia să ni se dea o marjă, să ni se reducă cotele defalcate sau ceva și noi să decidem în cadrul acestei sume, nu să se taie de-a valma”, a spus Nicușor Dan. Bucureștiul lui Nicușor Dan are rating Fitch cu patru trepte peste cel al României, obținut de guvernarea Ciolacu. Precizarea a fost făcută chiar de edilul-șef al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. Citește și: Tripla pensionară Renate Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face mai nimic, dar consumă zeci de milioane. În scandalul „azilurilor groazei”, Weber a dat vina pe rudele bătrânilor La pod se lucrează în două schimburi, 22 din 24 de ore Reprezentanții constructorului au declarat că pe șantier se lucrează în două schimburi, 7.00-18.00, primul schimb, și 18.00 - 5.00 dimineața, al doilea schimb. Lucrări la Podul Grant Foto: Inquam/ )ctav Ganea Întrebați de ce nu au început lucrarea de consolidare a podului vara, când traficul era lejer, reprezentanții municipalității spun că nu era posibil din cauza circulației trenurilor. „Încă din luna mai au fost întâlniri cu CFR-ul, la care a participat inclusiv constructorul. Cei de la CFR ne-au recomandat să facem aceste lucrări după 15 septembrie, în momentul în care trenurile către mare nu vor mai funcționa. Și în momentul de față noi intervenim numai pe timp de noapte, în anumite intervale orare. La momentul respectiv dacă se intervenea, se lucra doar două ore pe noapte”, a explicat directorul Administrației Străzilor, Marian Bârgău. Podul fiind peste calea ferată, nu se poate lucra la partea de sub pod cu liniile sub tensiune, ceea ce afectează circulația trenurilor, a explicat acesta.

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE Foto: Gov.ro

Economie

Uniunea Europeană oferă România exemplu negativ

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE. Informația apare în ultimul studiu „VAT gap în the EU”, unde României îi este dedicat un întreg capitol intitulat „România - studiu de caz privind un decalaj ridicat și persistent în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA”. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 miliarde de euro (45 miliarde lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ În acest capitol se arată că: „Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze „Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu au fost obligați să își raporteze datele privind tranzacțiile. Acest lucru, la rândul său, a avut probabil un impact negativ asupra eficacității impozitării aplicării legislației fiscale. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale . Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de operare. Începând cu anul 2022, companiile mari sunt acum obligate să transmită informațiile fiscale prin intermediul nou introdusului SAF-T. Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi de asemenea fi introdus și pentru întreprinderile mici. Estimările rapide indică o scădere a decalajului de conformare în materie de TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi probabil vizibil decât mai târziu dată, când vor fi disponibile estimările privind gradul de conformare pentru anii următori”, se mai arată în document.

Economie

Secretomanie la concursul pentru membri CA

Secretomanie la concursul pentru membri CA. Această abordare este o tradiţie la societatea de apă ieşeană. Secretomanie la concursul pentru membri CA Miza este consistentă: anul trecut, un membru al Consiliului de Administraţie a câştigat 5.235 de lei în fiecare lună. Citește și: Blocul nou în care ești trezit în miezul nopții de dezvoltator ca să ți se ude plantele de pe balcon. Dacă refuzi, ți se taie apa Concurenţa pentru cele şapte mandate de administratori pe care se dă practic concurs este de trei pe loc: au fost depuse 21 de dosare - şi aici se opresc informaţiile ţinute cu străşnicie sub cheie. Nu se ştie nici cât durează procedura de selecţie a componenţei viitorului Consiliul de Administraţie al societăţii ApaVital. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock

Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

Economie

Se fură până și subvenția la usturoi

Se fură până și subvenția la usturoi: ajutoarele ar fi ajuns la ferme care nu cultivau nici măcar un fir din această plantă, arată un reportaj RTV cu camera ascunsă. Azi, ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu, a dispus Corpului de Control să verifice procedura de accesare şi atribuire a fondurilor privind derularea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Bugetul pe 2023 pentru această schemă de ajutor de stat este puțin peste șase milioane de lei. Se fură până și subvenția la usturoi „Pe programul Tomata și Programul Usturoiul se fură cel puțin 70% în frunte cu cei de la Direcția Agricolă. Comisiile când vin nu măsoară corect suprafațele și beneficiază…Mulți nici nu plantează usturoi, doar încasează acea sumă de 3.000 euro. Acestea sunt falsuri și cei de la minister cred că știu despre ce este vorba”, a spus un agricultor intervievat de RTV. Un alt agricultor, care beneficiase de ajutor de stat, a spus că nu are usturoi „nici pentru mâncare”. RTv a descoperit că, la controalele direcției agricole județene, două comisii au venit cu informații complet contradictorii: una nu a găsit nimic, iar alta a trecut în documente „tone de usturoi”. „Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la posibile nereguli în accesarea şi acordarea fondurilor privind derularea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi», ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu, a dispus Corpului de Control să efectueze verificări amănunţite cu privire la procedura de accesare şi atribuire a fondurilor", anunță un comunicat de azi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit comunicatului, acţiunea de control urmăreşte stabilirea unor măsuri de verificare a acordării fondurilor în anul 2023, în judeţul Giurgiu, conform Hotărârii Guvernului nr. 393/2023, precum şi identificarea de posibile abateri disciplinare ale funcţionarilor publici din cadrul DAJ Giurgiu cu atribuţii în verificarea suprafeţelor cultivate şi evaluarea culturii de usturoi. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp și să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp. Cuantumul maxim al ajutorului este de 3.000 euro/ha și se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook

Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Capitala și vestul, investiții străine directe (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Capitala și vestul, investiții străine directe

Capitala și vestul, investiții străine directe. Între 2013 şi 2022, soldul investiţiilor străine directe din judeţul Iaşi (ISD) a scăzut cu aproape 10%. Capitala și vestul, investiții străine directe Este o scădere de la 647 mil. euro, în urmă cu zece ani, la 590 mil. euro anul trecut, după cum reiese din raportul publicat recent de Banca Naţională a României (BNR). Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Dacă realizăm un clasament al judeţelor după acest indicator pe anul trecut, Iaşiul se situează abia pe locul 19, pe poziţii fruntaşe fiind Bucureşti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timiş (5,24 mld. euro), Prahova (3,29 mld. euro) şi Cluj (2,89 mld. euro). Iaşiul este devansat şi de alte judeţe (cu un sold ISD în 2022 sub un mld. euro) precum Buzău (623 mil. euro), Satu Mare (768 mil. euro), Dolj (788 mil. euro), Maramureş (929 mil. euro) şi Olt (969 mil. euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Generaţia Z devine majoritară în afaceri (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Generaţia Z devine majoritară în afaceri

Generaţia Z devine majoritară în afaceri. Aceasta este pe cale să depăşească reprezentanţii Generaţiei Baby Boomers, dar şi pe aşa-zişii „decreţei”, la conducerea firmelor ieşene. Generaţia Z devine majoritară în afaceri Potrivit cifrelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la sfârşitul lunii iulie erau 4.907 tineri cu vârsta de până la 29 de ani (adică 10,28% din totalul administratorilor de firme) împuterniciţi cu afacerile companiilor ieşene, în timp ce seniori de peste 60 de ani cu aceeaşi ocupaţie erau 5.587 (11,7% din total). Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Lor le urmează aşa-zişii „decreţei”, persoane născute după 1967, când a fost emis decretul de interzicere a avorturilor. Diferenţa procentuală înregistrată la Iaşi dintre administratorii de firme din cele două categorii extreme de vârstă de mai sus e a doua cea mai mică din ţară, după Ilfov. Iar Suceava urmează Iaşul îndeaproape pe trendul întineririi economice a firmelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Pescobar, încă un bolid pe firmă

Pescobar, încă un bolid pe firmă. Leasing-ul pentru autoturisme de lux plătit de firmele controlate de Paul Nicolau "Pescobar" a devenit deja o constantă a afacerilor acestuia. Pescobar, încă un bolid pe firmă Ferrari Roma și Lamborghini Urus sunt doar două dintre mașinile de lux pe care firmele lui Pescobar le plătesc în leasing și care sunt folosite de Paul Nicolau. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde În iulie 2022, Patricia Nicolau (sora lui Paul Nicolau, cel mai probabil) a înființat firma Oyster NP SRL. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 Ca toate celelalte firme controlate de Paul Nicolau, și aceasta are sediul pe strada Oteteleșanu din București, la numărul 3. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini În nici jumătate de an fiscal 2022, firma a avut venituri de 3,9 milioane de lei și un profit net de 1,4 milioane de lei, cu 15 angajați. Citește și: VIDEO Șeful PSD al Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, face reclamă la Pescobar: „Crevetele ne-a făcut semn că este fericit” La un an și o lună de la înființarea firmei, în august a.c., s-a decis și upgradarea parcului auto cu un BMW seria 5, în leasing. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Un nou bolid în flota lui Pescobar (sursa: RNPM) Citește și: Pescobar a născut un pui, Pesconic SRL, pe numele mamei lui Paul Nicolau. Firma este înființată în mai 2023 și nu are probleme cu ANPC Și tot în august a.c. au mai fost bani și pentru "înfiintarea unui punct de lucru în: mun. Giurgiu, Aleea Plantelor nr. 4, în incinta Pieței de Pește, Depozitul de refrigerare nr. 1, în suprafață de 21,95 mp, Depozit de refrigerare nr. 2, în suprafață de 19,5 mp, Spațiu conex Desolzare/eviscerare, în suprafață de 13,7 mp, Tunel frig, în suprafață 6 mp.", potrivit documentelor de la Registrul Comerțului.

Pescobar devine Pesconic, o firmă curată (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)

Economie

Pescobar devine Pesconic, o firmă curată

Pescobar devine Pesconic, o firmă curată. Paul Nicolau și-a pregătit terenul pentru luptele cu ANPC și alte instituții de control: a înființat, prin mama sa, o nouă firmă, curată, care să preia activitățile de restaurant și furnizare de fructe de mare. Pescobar devine Pesconic, o firmă curată Pesconic SRL a fost înființată în mai a.c. și le are ca acționare pe Viorica Nicolau, mama lui Paul Nicolau, și pe Patricia Nicolau (cel mai probabil, sora lui Paul Nicolau). Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Obiectul de activitate al firmei este "Restaurante". Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 La nici două luni de la înființare, firma și-a mutat sediul social pe strada Oteteleșanu din București, la numărul 3, unde sunt și sediile celorlalte firme importante ale lui Paul Nicolau, Nedsea SRL și Commercial Diplomatic Club SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Aceste două din urmă firme au administrat, consecutiv, activitatea "Tavernei Racilor" din Herăstrău, închisă în toamna aceasta de către ANPC după descoperirea a numeroase nereguli referitoare la igiena produselor alimentare. Firme noi, fără probleme legale, specialitatea casei Pesconic SRL are și punct de lucru pe Debarcaderul Băneasa, vaporul Buftea, din Herăstrău, unde avusese punct de lucru și Commercial Diplomatic Club SRL, firma care administra "Taverna Racilor" în momentul în care restaurantul a fost închis de ANPC. Citește și: VIDEO Șeful PSD al Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, face reclamă la Pescobar: „Crevetele ne-a făcut semn că este fericit” Mutarea activității de pe firme cu probleme legale pe firme nou-înființate este specializarea lui Paul Nicolau. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Acesta este și în acest moment dator cu sute de mii de lei la creditori pentru un faliment provocat unei firme proprii care s-a lăsat inclusiv cu datorii către stat. În ultimii ani, Paul Nicolau nu a mai înființat nici o firmă pe numele său, toate firmele pe care le controlează fiind deținute de către membri ai familiei sale.

Încălzirea pe datorie a Iașiului, periclitată (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Încălzirea pe datorie a Iașiului, periclitată

Încălzirea pe datorie a Iașiului, periclitată. Primăria Iaşi înregistra datorii de peste zece milioane de euro la finalul lunii septembrie. Încălzirea pe datorie a Iașiului, periclitată Aceşti bani reprezintă, în ponderea cea mai mare, plăţi neefectuate către diverşii furnizori cu care municipalitatea are încheiate contracte. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Informaţia apare în corespondenţa pe care Primăria o are cu băncile interesate să crediteze instituţia cu suma de 200 milioane lei. Fonduri care vor fi utilizate exclusiv pentru asigurarea combustibilului necesar încălzirii oraşului pe timp de iarnă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Taxele mărite vor afecta companiile statului

Taxele mărite vor afecta companiile statului. Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului Ciolacu ar urma să fie modificat. Legea a trecut miercuri de Curtea Constituțională și urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis. Taxele mărite vor afecta companiile statului Potrivit surselor HotNews.ro, săptămâna viitoare va fi o întâlnire tehnică la Ministerul Finanțelor pentru a se discuta despre posibilele modificări. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar acesta a dispărut Motivul este legat de faptul că sunt multe probleme în ceea ce privește interpretarea pachetului de creșteri de taxe, iar prima zi de la publicarea în Monitorul oficial va fi începutul corecțiilor. Una dintre propuneri va fi eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic. Momentan va fi doar o propunere și se va discuta pe temă, deoarece s-a constatat că ar fi „pedepsite” și companii naționale. Urmează "măsuri care să clarifice anumite măsuri" Propunerea ar fi ca această măsură să fie înlocuită de o alta, anume o inițiativă a cinci parlamentari PNL îndreptată direct către exportul profiturilor multinaționalelor. Unul dintre inițiatori este fostul ministru al Finanțelor, senatorul Alexandru Nazare. „Nevoia de venituri suplimentare la buget este incontestabilă, dar cu toate aceastea având în vedere observațiile primite de Guvern în scurta perioadă de consultări în privința pachetului fiscal, este rezonabil să ne așteptăm, în perioada următoare la măsuri care să clarifice anumite măsuri, sintagme sau precizări pentru a le putea face aplicabile”, a afirmat Nazare.

Economie

Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina

România ar putea construi un nou pod peste Dunăre, la Isaccea, spre Ucraina, a scris, pe Facebook, secretarul de stat din ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu. Podul ar urma să facă legătura între Odessa și Constanța și ar putea finanțat din fonduri europene. România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a șase puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor opt puncte noi. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Scrioșteanu a participat la ședința comună a guvernelor de la București și Kiev. Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina „?????????? ?? ?????????? ????? ???????? ???????? ?? ???????? ???????? ??????? ???????????? ?????????? ?????? ?????????? ??????????? ?????????? ?????????: (???? ???????) ????? – ????????? ??????? ??????????? ????????? ?? ??????? ? ?????????? ???????-??????? ?? ? ????a?????????? ??????? ?????? Scopul acestui document constă în asigurarea unui tranzit facil și sigur al mărfurilor ucrainene, în dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și pentru a crea o platformă eficientă pentru schimbul de experiență și bune practici în proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și Ucraina; România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a 6 puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor 8 puncte noi; Aceste investiții vor contribui la creșterea și eficientizarea fluxurilor de mărfuri la trecerea frontierei între România și Ucraina, iar această strategie pune bazele creșterii conectivității, competitivității, dar și a rezilienței României și Ucrainei; Strategia anexată acestui Memorandum prevede inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre la Isaccea - Orlivka, deschizând astfel calea unui coridor de transport european care va face legătura între Odessa și Portul Constanța; Este prima strategie pentru punctele de trecere a frontierei elaborată între un stat membru al Uniunii Europene și Ucraina și a fost realizată pe durata a mai multor luni în cadru trilateral România - Comisia Europeană - Ucraina”, a scris, pe Facebook, secretarul de stat. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor El a arătat că, la ședința comună a celor două guverne s-a semnat și una cord pentru un pod feroviar peste Tisa, în zona localităților Sighetu Marmației (RO) și Bila Tservka (UA).