joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

De ce vin nepalezii în România

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce vin nepalezii în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Barurile din România prosperă după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Barurile din România prosperă după pandemie

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Cât costă reducerea facturilor la energie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă reducerea facturilor la energie

Cât costă reducerea facturilor la energie. Gazul şi energia s-au scumpit, însă am putea plăti totuşi facturi mai mici dacă am reuşi să punem în practică câteva sfaturi date de specialişti. Cât costă reducerea facturilor la energie Scopul: reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură şi, implicit, a costurilor aferente încălzirii sau răcirii. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Pentru a vedea cum putem avea o locuinţă eficientă energetic, am discutat cu mai mulţi profesionişti în domeniu, dar şi cu o persoană care locuieşte de câţiva ani într-o astfel de casă. "Facturile au fost luna trecută 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei", spune proprietarul de casă de mai sus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 14,259 miliarde euro, în primele şapte luni, arată datele publicate azi de Banca Națională. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut de la 5.992 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2022 la 4.254 milioane euro în primele șapte luni din acest an. Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro ”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. În perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,357 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat sumă colosală piețele externe

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă Foto: Focus Press
Economie

Comisioane uriașe pentru oligopolul emite tichete masă

Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă: 3% la emitere, 3% la colectare, potrivit premierului Ciolacu. Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, scria în februarie 2023, pentru Curs de Guvernare, despre „oligopolul tichetelor, o industrie și o sinecură de sute de milioane”. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Premierul Ciolacu a declarat, luni, că s-a propus în coaliţia de guvernare ca tichetele de masă să fie acordate în bani. Comisioane uriașe pentru oligopolul care emite tichete de masă „Este o propunere, pentru că companiile care emit aceste tichete au ajuns totuşi la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere, 3% la emitere, 3% la colectare, din informaţiile pe care le am eu. Dacă nu înţelegem că nu putem să avem profit excepţional şi poate şi încadrat cu 1% şi avem 2 angajaţi, eu astfel de şmecherii nu le mai accept şi atunci voi lăsa alternativă. Nu vorbim de voucherele de vacanţă, acelea vor fi emise şi vom încerca prin Poşta Română, vedem, prin sistemul public", a spus Ciolacu. În februarie 2023, Gabriel Biriș întreba retoric: „De ce ar plăti angajatorul bani emitentului de tichete + comision, în loc să dea banii direct angajatului ?”. El a arătat că sectorul este dominat de 3 companii, toate cu capital francez. „Avem deci un oligopol, piața nefiind chiar una concurențială (de ce oare?), practic nu le poți ocoli”, a scris Biriș. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Biriș, despre profiturile companiilor care emit tichete de masă „Să vedem însă și de unde vine venitul celor 3 fericite companii emitente de tichete, în 2021 (structura este similară în toți anii analizați): Comisioane de la comercianți: 219.200.000 lei, adică 58% din total venituri (adică de la noi, cumpărătorii, că doar nu își închipuie cineva că comercianții nu își fac preturile funcție de costuri); Comisioane de la angajatori: 93.000.000 lei, adică 24,6% din total; Venituri din tichete nereturnate: 36.400.000 lei, adică 9,6% din total; Venituri din alte activități: 1.800.000 lei, adică 0,5% din total; Venituri din dobânzi: 27.400.000 lei, adică 7,25% din total. Ups! «Venituri din tichete nereturnate»? ? ? Cum adică, banii plătiți de angajator pentru tichetele de masă date angajaților, pentru care le-a și reținut impozit de 10% expiră? Uite ca da, după doar 1 (unu) an ! ! ! Iar când expiră, banii nu se pierd, rămân emitenților de tichete…”, arăta avocatul Biriș.

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu. Un control al Fiscului a blocat o sumă considerabilă din conturile unei firme de transport. ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu Timp de zece ani, banii au rămas indisponibilizaţi, Fiscul refuzând să-i elibereze chiar şi atunci când procurorii au spus că nu găsesc nimic penal. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Până la urmă, cei care vor avea de plătit vor fi cetățenii, pentru că justiţia a acordat firmei şi dobânzile la banii blocaţi. Ancheta procurorilor a durat aproape opt ani. În cele din urmă în noiembrie 2018, ei au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească
Economie

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească

Autostrada lui Ponta, lotul III de pe ruta Sebeș-Deva, iar pe cale să se prăbușească: viaductul de la Aciliu, de pe A1, se află într-o stare avansată de degradare, fiind semnalate crăpături și desprinderi ale betonului la unul dintre piloni, scrie Ziarul Unirea, din Alba. Viaductul are o lungime de circa un kilometru și o înălțime de 74 metri, fiind cel mai înalt viaduct de autostradă din România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Reporterii de la Ziarul Unirea au filmat viaductul și au descoperit fisuri la un pilon, precum și distrugerea aproape completă a sistemului de scurgere a apelor a cauzat crăpături imense, unele ajungând până la 2 metri adâncime de formă aproape circulară în zona pilonului fisurat. Viaductul Aciliu Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a declarat, pentru News.ro, că este în pregătire o expertiză în ceea ce priveşte podul de pe A1, dând asigurări că nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea construcţiei. „Ştiu că se pregăteşte acum o expertiză extinsă pe viaduct. Până la ora actuală, din ce ştiu, nu sunt probleme de stabilitate a viaductului. Dar trebuie sa vedem exact dacă şi ce probleme sunt în mod real ca sa putem interveni preventiv”, a spus Șerbănescu. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, a fost inaugurat cu mare pompă de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014. Fostul Director al CNAIR Narcis Neaga a forțat deschiderea autostrăzii pentru ca Ponta să se poată mândri, în campanie electorală pentru președinția României, cu inaugurarea unor kilometri de autostradă. Neaga a deschis autostrada ignorând un document oficial care arăta că pe o porțiune există zeci de nereguli care trebuie remediate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Autostrada a fost închisă în decembrie 2015 după apariția unor crăpături în asfalt. Reparațiile au fost făcute de CNAIR și au durat până în 2016. Între 2015 și 2016, o porțiune din autostrada inaugurată de Ponta a fost închisă, pentru reparații capitale Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost reținut de DNA în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Neaga a scăpat de acuzațiile DNA după ce Parlamentul a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România, explică David Cook Foto: Facebook David Cook
Economie

Arizona vrea să deschidă oficiu de comerț în România

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România și în Marea Britanie. O delegație de reeprezentanți ai legislativului din Arizona a vizitat, în acest scop, Bucureștiul și Brașovul. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri Camera Reprezentanţilor a Statului Arizona este condusă de un cetăţean american de origine română, Ben Toma, acesta având cea mai înaltă funcţie politică ocupată de un român în SUA. Cei 7 parlamentari din delegaţia americană au fost însoţiţi de un specialist al Camerei Reprezentanţilor din statul american tot de origine română, Luca Moldovan. Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România „Delegația de deputați din Arizona se află într-un turneu strategic în Europa, turneu ce cuprinde doar două țări, Marea Britanie și Românie, țări care pe analiza noastră sunt extrem de importante pentru securitatea euro-atlantică dar și pentru relațiile bilaterale economice cu statul Arizona”, a declarat David Cook, șeful delegației americane. Cook, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional al Congresului din Arizona, a explicat că acest turneu are rolul de a deschide un oficiu de comerț în România, de a crea noi oportunități de afaceri, de a extinde colaborarea economică și de a crește investițiile atât în România, cât și în regiune. „Acest turneu comercial reprezintă un pas strategic în direcția obținerii pentru Arizona a unui rol de hub internațional pentru sectorul afacerilor și cercetării. Dorim să ne conectăm cu parteneri din Marea Britanie și din România, să deschidem larg ușa pentru investiții directe, să extindem rețelele noastre de afaceri, și să obținem astfel o creștere economică și o bunăstare de care să beneficieze cetățenii noștri”, mai spune Cook. Delegația americană a participat la summit-ul Inițiativei celor 3 Mări și a avut și întâlniri bilaterale cu oficiali români, precum ministrul Economiei, ministrul Energiei, ministrul Digitalizării precum și cu reprezentanți ai Agenției Române de Investiții și Comerț Exterior. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii În cadrul vizitelor din țară, congresmenii americani s-au întâlnit cu oficiali locali, precum primarul Brașovului și au vizitat investiții străine de succes precum fabrica Benchmark din Brașov – o companie americană din Tempe, Arizona precum și alte investiții străine precum Walter Tosto WTB și Schaeffler.

Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor Foto: Facebook
Economie

Efectul declarațiilor Boloș supraimpozitarea băncilor

Efectul declarațiilor ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, despre supraimpozitarea băncilor: acțiunile Băncii Transilvania și BRD au căzut, bursa a închis, marți, în scădere. Pro TV estimează că „peste 800 de milioane de lei s-au evaporat de pe bursă”. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii „În ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale. Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE. Anunțul va fi făcut la momentul potrivit”, a declarat Marcel Boloș la Digi24. Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor După această declarație, acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) au scăzut cu 2,43% la închidere, după ce pe parcursul zilei au avut şi un minus de 4%. „Circa 500 milioane de lei s-au evaporat din capitalizarea celei mai mari bănci din România. Banca a închis la 20,88 lei pe acţiune şi la o capitalizare de circa 16,6 miliarde de lei”, arată Ziarul Financiar. Foto: Pro TV „Cumulat, cele două bănci au pierdut circa 850 de milioane de lei din capitalizare după anunțul lui Marcel Boloș (circa 510 milioane de lei în cazul BT - cotația unui titlu a scăzut de la 21,39 lei la 20,76 lei în momentul publicării acestei știri și alte 348 de milioane de lei din capitalizarea BRD - cotația unui titlu scăzând de la 14,6 lei la 14,1 lei în momentul publicării acestei știri)”, arată și Pro TV. Mediafax arăta, marți dimineața, că BRD scăzuse, în primele ore de după deschiderea Bursei de Valori București, cu 3%. La finalul zilei, valoarea acțiunilor BRD scăzuse cu 2,74%. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere şedinţa de marţi. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Indicele principal BET s-a depreciat cu 1,05%, până la valoarea de 13.214,22 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o scădere similară.

Lidl a dat vina pe clienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Lidl a dat vina pe clienți

Lidl a dat vina pe clienți. Zeci de pui, de cutii de pizza, de pungi cu legume tocate ori de batoane de parizer au fost retrase de la comercializare dintr-un supermarket Lidl din Iași. Lidl a dat vina pe clienți Un control făcut de Protecţia Consumatorilor în august anul trecut la magazinul din Lunca Cetăţuii s-a soldat cu retragerea a numeroase produse, dar şi cu propunerea de închidere a unităţii. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Instanţa a confirmat luni definitiv că decizia inspectorilor a fost corectă, respingând contestaţia înaintată de Lidl. Sentinţa devine astfel una de referinţă pentru astfel de speţe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI (sursa: mfe.gov.ro)
Economie

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI. Este vorba de Liliana Anghel, consiliera ministrului Marcel Boloș, cea care a elaborat cele patru variante ale proiectului de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformă administrativă. Ordonață de Urgență pe care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, vrea să și-o asume în parlament cu demisia pe masă. Reducere prin creștere DeFapt.ro a obținut ultima variantă a proiectului de Ordonanță din care rezultă că șefii de birou ar putea ajunge direct șefi de serviciu sau chiar directori, dacă au în subordine numărul de angajați aferenți fiecărei structuri. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV În plus, deși Ordonanța are clar în titlu cuvântul "reducere", valoarea voucherelor pentru angajații cu salarii de până în 8.000 de lei va crește de la 1.450 lei la 1.600 lei. Însă plata voucherelor de vacanța ar urma să fie suspendată în cursul anului 2024. În cazul polițiștilor, militarilor și angajaților din structurile de securitate națională se vor acorda vouchere de vacanță, dar nu vor fi decontate firmelor care au oferit servicii turistice. Specialiștii în tehnică legislativă consultați de către DeFapt.ro susțin că Liliana Anghel a elaborat un proiect de OUG plin de erori care încalcă Codul Administrativ, dar mai ales Constituția României. AICI, toate prevederile controversate ale ultimei variante a proiectului "austerității". Liliana Anghel, umbra lui Boloș Numele Lilianei Anghel a fost adus în atenția opiniei publice de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene din partea USR. La data de 20 martie 2023, Cristian Ghinea atrăgea atenția printr-o postare pe Facebook că o fostă secretară de stat în minister, care după demitere s-a prezentat drept colonel SRI și reprezentant al serviciului, urmează să fie angajată pe un post de director general în ministerul condus acum de Marcel Boloș. "Liliana Anghel a (re)devenit funcționar public luna trecută, când a luat un concurs pe funcție de execuție la direcția de implementare a…. PNRR. Cum ditamai colonelul nu putea rămâne pe funcție mică, Boloș a numit-o (cred că tot fără să știe) director general adjunct la autoritatea de management care va gestiona banii europeni pentru sănătate. De aici urma să sară încă o etapă azi, până în vârf. Doar că s-au panicat", susținea Cristian Ghinea. Câteva zile mai târziu, pe 24 martie, Liliana Anghel și-a depus declarația de avere din care rezultă că a primit funcția de director general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același document menționează că în anul anterior primise un salariu de aproape 146.000 lei de la Unitatea Militară 0929, o unitate din București a Serviciului Român de Informații. Fragment din declarația de avere a Lilianei Anghel (sursa: integritate.eu) "Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI Ministrul liberal Marcel Boloș a preluat Ministerul Finanțelor Publice, după ce a fost schimbat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. O dată cu Marcel Boloș a ajuns la Ministerul Finanțelor Publice și colonelul SRI Liliana Anghel. Cum? Liliana Anghel s-a suspendat din funcția de director general adjunct la MIPE pentru a putea fi detașată pe funcția de consilier al ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Din noua postură, colonelul SRI Liliana Anghel a elaborat Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reforma administrativă. Fără să se consulte cu vreun specialist din Ministerul Finanțelor. Citește și: O femeie bolnavă de plămâni a fost tratată de diabet, la Spitalul Județean Galați – acuză familia. Ea a murit după ce a fost conectată la un aparat de oxigen defect Prima variantă a fost scursă "pe surse" către televiziunile centrale. Nici un politician nu și-a asumat varianta excesiv de dură a Ordonanței, nici măcar liberalul Marcel Boloș. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare" Ulterior, Liliana Anghel a elaborat o nouă variantă, care a fost împrăștiată prin câteva ministere. De data aceasta, varianta aruncată "în piață" a fost un pic mai blândă. Apoi, funcționarii publici, cei vizați direct de reforma administrativă, s-au trezit în brațe cu o a treia variantă. Abia apoi, secretarii generali din ministere au fost chemați la consultări pe o altă variantă. Consultări la care colonelul Liliana Anghel a afișat o atitudine superioară și i-a ignorat complet. Contactată de către DeFapt.ro, colonelul SRI Liliana Anghel nu a negat că se află în spatele variantelor de proiect de Ordonanță de Urgență. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare. Mulțumesc frumos!", a spus Liliana Anghel.

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică. Iașiul pierde din ce în ce mai mult teren în fața orașelor din vestul țării. Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică Este îndeajuns să aruncăm o privire pe contractele de lucrări de anvergură pe care le-a semnat fiecare municipalitate în primele opt luni ale anului. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Diferențele sunt majore: Clujul și Oradea încep noi proiecte ambițioase de dezvoltare, Iașiul stagnează. Chiar dacă scoatem din ecuație metroul, al cărui contract de lucrări a fost semnat în acest an, Clujul a început investiții cu o valoare de cinci ori mai mare față de Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Transgaz a preluat de la Gazprom operațiunile din Moldova Grupaj foto: TV6.md
Economie

Transgaz a preluat de la Gazprom operațiunile Moldova

Transgaz România a preluat, prin filiala sa din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz, de la Gazprom, operațiunile din Republica Moldova, . La Vestmoldtransgaz, Transgaz România deține 75%, iar BERD - 25%. Citește și: EXCLUSIV Șeful Poliției Constanța, student la Academie lui Ilie Pascu, rudă cu Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Glugă și profesorul Pascu, din Râmnicu Vâlcea Vestmoldtransgaz a semnat astăzi un contract de locațiune a rețelei de transport a gazelor naturale cu deținătorul acesteia, Moldovatransgaz, companie fiică a Moldovagaz, scrie și Jurnalul.md. Moldovagaz este controlată de Gazprom. Transgaz a preluat de la Gazprom operațiunile din Moldova „Pentru a intra în vigoare, contractul urmează a fi avizat de către Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică (ANRE), anunță Ministerul Energiei. Semnarea acestui acord a fost posibilă urmare a modificării, anul trecut, a legislației, care permite ANRE să demareze din oficiu procedura de separare a companiilor din domeniul gazelor, și a unor decizii ale Comisiei Situații Excepționale din iunie și septembrie curent”, arată această publicație din Moldova. „Conducerea Transgaz a negociat intens în weekend și urmează să semneze luni un contract în acest sens cu reprezentanții gigantului rus Gazprom – care este acționar majoritar al companiei care nu mai respectă reglementările recent adoptate de Legislativul moldovean, în conformitate cu directivele europene, pentru a gestiona sistemul național de transport al gazelor naturale”, arăta Gândul. Acum șase ani, Transgaz a preluat, prin câștigarea procedurii de privatizare, compania Vestmoldtransgaz. „Acum, Vestmoldtransgaz va prelua în locațiune și va opera rețeaua de transport a gazelor naturale pe termen de 5 ani. De asemenea, va prelua prin succesiune contractele actuale de deservire tehnică încheiate de către SRL „Moldovatransgaz”, astfel fiind asigurată continuitatea proceselor operaționale aferente infrastructurii de transport a gazelor naturale”, explică newsmaker.md. „Se semnează contractul și pe urmă, conform legislației acolo, începând cu data de 19 septembrie, preluăm operarea, dispecerizarea, comercializarea și exploatarea sistemului național de transport din Republica Moldova, în integralitatea sa”, a precizat directorul Transgaz, Ion Sterian. Citește și: BREAKING Șoferul beat și drogat care a ucis o femeie în Popești Leordeni, pensionar special. A fost polițist, șeful BCCO București Nu este clar dacă acest acord va putea fi impus și în Transnistria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră