vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri. Două pasaje pietonale subterane vor fi amenajate în Târgu Frumos şi Podu Iloaiei cu fonduri PNRR. Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri Proiectele fac parte dintr-un program naţional iniţiat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar execuţia trebuie finalizată până în anul 2026. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În primă etapă, programul prevede construirea a zece pasaje în trei judeţe: Prahova (șapte), Iaşi (două) şi Neamţ (unul). Ultimele trei vor fi implementate „la pachet” de către CNAIR: săptămâna trecută a fost semnat un contract de finanţare pentru realizarea documentaţiilor, iar, zilele trecute, autoritatea centrală a lansat licitaţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Prețurile la benzină și motorină continuă să crească Foto: petrom.ro
Economie

Prețurile la benzină și motorină continuă să crească

Prețurile la benzină și motorină continuă să crească: România a înregistrat majorări de aproape 10% într-o lună, scrie Rador. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Prețurile la benzină și motorină continuă să crească „În București, un litru de benzină standard a ajuns la 7,23 lei, iar unul de motorină 7,42 lei. În ultima lună, prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu aproape 7%, iar un litru de motorină cu aproape 10%”, arată agenția radioului public. Precedenta scumpire a avut loc acum trei zile, și a fost una de amploare mai ridicată – nouă bani pe litru, și la bezină și la motorină. Este a 12-a majorare de preț consecutivă din ultimele trei săptămâni de când prețurile au început să crească iarăși, după ce vreme de o lună de zile au stagnat. Cumulat, față de jumătatea lunii iulie, motorina este mai scumpă cu 69 de bani pe litru, iar benzina cu 48 de bani pe litru. „Scumpirea carburanţilor anulează reducerile de preţuri la alimente”, arată site-ul Antenei 3, un post apropiat guvernării PSD. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale „În Capitală, un litru de benzină standard a ajuns la 7,04 lei ce mai ieftină, până la 7,27 lei în funcţie de staţia peco de unde este cumpărată. Marţi, 15 august, motorina standard costă 7,26-7,45. În ceea ce priveşte motorina superioară, acolo preţul urcă până la 7,62-7,96 lei litrul”, afirmă Antena 3.

Grupul belgian BMT, fabrică la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Grupul belgian BMT, fabrică la Iași

Grupul belgian BMT, fabrică la Iași. O nouă fabrică va fi construită în polul industrial al Iaşului spre Tomeşti. Grupul belgian BMT, fabrică la Iași Investiţia aparţine unei firme din grupul belgian BMT, iar unitatea va fi amenajată lângă fabrica Grenzebach, aflată în construcţie. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Zona este singura care mai oferă rezerve de teren neafectate de construcţii existente şi completează aria industrială de-a lungul culoarului Calea Chişinăului – bld. Virgil Săhleanu – şos. Iaşi-Tomeşti, potrivit arhitecţilor implicaţi în proiect. Proiectul este iniţiat de IG Watteeuw Romania SRL, companie cu sediul social la Iaşi şi care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 158 de milioane lei, un profit de 15,1 milioane lei (cel mai mare din istoria firmei înfiinţate în 2007) şi a avut un număr mediu de peste 350 de angajaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20

Datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 20% în șase luni, de la 57.636 miliarde de euro la 71.022 miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În termeni nominali, creșterea este de 13.386 miliarde de euro. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a crescut cu 14 672 milioane euro, arată un comunicat al BNR. „Datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022”, se mai arată în acest comunicat. Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat. CFI Solution este singurul ofertant la licitaţia organizată de operatorul de transport public (CTP) pentru spălarea autobuzelor şi tramvaielor. Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat Valoarea contractului se ridică la 5,2 milioane lei (fără TVA), iar atribuirea nu va fi marcată de surprize. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. CFI Solution pare o firmă care a fost înfiinţată special pentru curăţenia şi igienizarea vehiculelor CTP: operatorul de transport contribuie masiv la cifra de afaceri a societăţii încă de la înfiinţarea companiei private, în 2013. De zece ani, fără nicio excepţie, contractele curg pe bandă rulantă, iar profitul firmei nu este de neglijat: 1,8 milioane lei pentru perioada 2013 – 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor. Există administraţii locale românești atât de performante încât pun în umbră cel mai mare judeţ din ţară, cel cu mai mult de un milion de locuitori, Iaşiul. Iașiul, bătut de Cluj și Bihor Mesajele administraţiei ieșene despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea recentă a Ralucăi Turcan, de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul "poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Damen, decisă să lase statul cu șantierul Mangalia în brațe - o afacere marca PSD/ Mihai Tudose
Economie

Damen, decisă lase statul cu șantierul Mangalia brațe

Compania Damen anunță că e decisă să lase statul român cu șantierul naval Mangalia în brațe: „Soluția nu este să se formeze comitete și comisii. Ceea ce este, în orice caz, prea puțin și prea târziu. Mai mult, Damen Holding nu a fost contactat de nicio autoritate și nu are discuții în prezent cu nicio comisie″, a transmis oficial compania olandeză, citată de Profit.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În 2018, Damen a transfert către statul român, prin ministerul Economiei, 2% din acțiunea pe care le avea la Șantierul Naval Mangalia. În schimb, compania urma să dețină managementul și controlul operațional. Dar, printr-o lege recentă, acest acord ar fi rupt și Damen ar pierde controlul asupra managementului șantierului. Damen, decisă să lase statul cu șantierul Mangalia în brațe „Nu există îndoială că Legea 187/2023 este aplicabilă și Damen este lipsit de controlul operațional și managerial, prin încălcarea totală a acordului inițial de către statul român, de unde și dreptul Damen de a înceta contractul de asociere. Acest lucru a fost recunoscut chiar și în documente oficiale ale Ministerului Economiei din România. Așa cum Damen a notificat toate autoritățile responsabile, încetarea contractului de asociere este deja în vigoare de la 03.08.2023. Damen așteaptă doar cooperarea părții române pentru o implementare eficientă a procedurii de retragere, cu cât mai puține perturbări posibile pentru toate părțile interesate″, se mai menționează în comunicatul Damen. „În 2018 când a fost preluat era un șantier fără comenzi, cu situații financiare negative, trebuia relansat pe cu totul altă piață. Damen a susținut relansarea șantierului”, spunea, acum câteva zile, Liana Constantin, Director Corporate Affairs la Damen România. Conform celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor, Damen Shipyards Mangalia a avut în 2021 o cifră de afaceri de 552,48 milioane de lei și pierderi de 77,98 milioane, cu 1907 angajați. Șantierul Naval din Mangalia a fost preluat de statul român de la compania coreeană Daewoo la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose. „Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (...) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, declara Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa. Iașiul devine un magnet pentru investiții în parcuri eoliene. Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa Unul dintre cele mai importante proiecte, al miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov, este deja în construcție la Ruginoasa. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Pe listă urmează două investiții în care este implicată cea mai mare firmă de construcții din Israel: Shikun Binui. Grupul israelian, prin intermediul a două societăți din Constanța, ar urma să producă energie verde în Scobinți și Deleni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul firmelor dizolvate, la un nivel record, în primele șase luni din 2023
Economie

Numărul firmelor dizolvate, la un nivel record

Numărul firmelor dizolvate în primele șase luni din 2023, la un nivel record, neîntâlnit din 2008, arată o analiză Profit. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici „Numărul firmelor în dificultate, aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a depășit 64.000, de asemenea un record al ultimilor 4 ani”, mai scrie această publicație. Numărul firmelor dizolvate, la un nivel record „19.442 de companii au fost dizolvate în perioada ianuarie-iunie 2023, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (16.447). Precedentul record fusese înregistrat în 2018, când 18.570 de firme fuseseră dizolvate (...) Pe ansamblul primei jumătăți a anului, statisticile indică un număr de 64.676 de firme în dificultate (aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate), un record al ultimilor patru ani. Spre comparație, în 2020 erau contabilizate 42.549 de firme cu probleme iar anul trecut 62.474. Dincolo de recordul de firme dizolvate, primele șase luni din acest an au adus, conform Sierra Quadrant, și un număr foarte mare de firme cu activitatea suspendată. Datele Registrului Comerțului indică un număr de 7938 de firme cu activitatea suspendată, față de 7190 anul trecut (+10,4%) și 6043 în 2021”, arată acest site specializat în știri economice. Profit apreciază că, dacă Guvernul își va pune în aplicare proiectele de majorare a fiscalității, ar putea crește numărul firmelor radiate sau aflate în dificultate.

Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Economie

Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis

Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis. Un client al grupului Nordis susține că politica firmei este să semneze cât mai multe contracte pentru a încasa avans în contul achizițiilor viitoare, dar să nu livreze imobilele promise. Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis "Doresc să povestesc ce am pățit eu cu “MARELE DEZVOLTATOR NORDIS“, în speranța că voi ajuta și alte persoane să nu cadă în aceeași capcană. (...) Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea In 2020 am semnat o promisiune de vanzare cumparare pentru o camera de hotel fara contract de locatiune, in care era specificat ca termenul de predare va fi iunie 2021. Am inteles ca au fost situatii deosebite cu razboiul si pandemia asa ca am prelungit promisiunea prin act adițional pana la final de 2022, fara sa primesc vreo despagubire din partea celor de la Nordis. Am sperat ca macar vara aceasta sa deschida partial hotelul(au promis ca dau in folosinta primele 5 etaje din primul corp de hotel), pentru a primi proprietatea, dar de fapt abia acum am descoperit adevarata fata a lor. NU AU MAI VRUT SA SEMNEZE CONTRACTUL FINAL DE VANZARE CUMPARARE! Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Intentia lor e sa pacaleasca oamenii, sa se folosească de banii acestora, in asa fel incat cei care nu vor sa semneze cu acel asa zis “contract de locatiune” pe care il impun, sa nu mai primeasca nimic. Colaboreaza cu avocati care sunt buni pe chichite legislative, iar ulterior semnarii antecontractului cu clientii, in cazul in care acestia isi cer drepturile, merg la intimidare, prin tot felul de notificari abuzive si ilegale, trimise oamenilor prin executor judecatoresc.", a scris clientul Nordis, potrivit publicației Săptămâna Financiară. Strategia semnării la biroul luxos "Au strategia de a chema potentialii clienti la biroul lor foarte luxos din București, in fata caruia isi inghesuie toate Bentley-urile si Rolls Royce-urile luate in leasing, astfel incat oamenii sa nu banuiasca ce probleme grave au ei cu banii si ca falimentul este iminent. Invoca tot felul de motive pentru a amana semnarile cu clientii, pentru ca, conform legii, daca trec 6 luni de cand a expirat data limita din promisiune, clientii nu mai pot cere in instanta perfectarea actului de vanzare cumparare in conformitate cu clauzele din promisiune, ramanand la decizia Nordis in cati ani si cu ce clauze abuzive semneaza. (este o gaselnita juridica) Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse Obliga clientii sa nu plateasca ultima transa din contract, pe care tot ei au stabilit o la un procent infim de 2% din valoarea imobilului, decat in momentul semnarii contractului final, ca mai apoi daca clientul nu semneaza cu toate clauzele abuzive propuse de ei, sa poate sa denunte unilateral promisiunea pentru neplata obligatiilor financiare, desi tot ei au intarziat ani de zile livrarile. In aceasta situatie clientul va primi doar jumatate din toata suma achitata inapoi. Din pacate cunosc mai multi clienti care au patit asa…", a mai relatat clientul, arată sursa citată. Țepe pe bandă rulantă Nu este prima oară când clienții Nordis denunță practici la limita legalității sau pe care le consideră chiar a încălca legea. Simion Apreutese se consideră unul dintre cei mai mari investitori al grupului de firme Nordis, după ce a contractat două apartamente în București și peste 100 de apartamente în proiectul de hotel din stațiunea Mamaia. Cele peste 100 de apartamente sunt echivalentul a trei etaje. Nemulțumirea afaceristului arădean a fost generată de faptul că grupul Nordis i-a pus gaj la bancă cele două apartamente din București pentru a obține o linie de credit. El a dezvăluit mai multe nereguli ale grupului Nordis pe un grup de Facebook, conform Newsweek România. Sub titlul "Nordis, apartamente cu livrare la Sfântul Așteaptă. Cum sunt păcăliți clienții care și-au plătit locuințele de ani buni", ziare.com a publicat o anchetă extinsă despre afacerea imobiliară. Grupul de firme Nordis a dezoltat mai multe proiecte imobiliare de lux în București și Constanța. Asociatul principal al grupului de firme este afaceristul Vladimir Ciorbă, actualul soț al deputatei Laura Vicol de la PSD. Vladimir Ciorbă deține 46% din părțile sociale ale firmei Nordis Management. Tot 46% deține MAPP Development SRL, firmă controlată de Emanuel Poștoacă, administratorul mai multor firme din grupul Nordis. În anul 2017, avocata Laura Vicol s-a căsătorit cu afaceristul Vladimir Răzvan Ciorbă

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean. În cele patru zile de concerte, Untold a adunat peste 420.000 de persoane, din peste 100 de ţări. Afterhills se voia un UNTOLD ieșean Ieşenii, rămaşi fără AfterHills, festivalul care la un moment dat ar fi putut concura cu Untold, au luat şi ei calea Ardealului. "Între 5-10% dintre spectatorii de la Untold au fost din Iaşi, iar cam 30%, din Bucureşti", apreciază ieşeanul Ovidiu Biber, unul dintre organizatorii festivalului AfterHills Iaşi. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici De ce nu a crescut Afterhills la fel ca Untold? Doi dintre organizatorii "defunctului" festival ieşean şi-au spus părerea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB

Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria României a depășit pentru prima oară pragul de 50% din PIB în februarie 2023. La acel moment, ea era de 706,524 miliarde lei. Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2023, la 731,28 miliarde lei, faţă de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023. În a cincea lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei în luna precedentă. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) şi în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a scăzut Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei, de la 19,376 miliarde de lei în aprilie 2023, din care 18,739 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Datoria internă a administraţiei publice era, în mai 2023, de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), din care 337,181 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,993 miliarde de lei datoria administraţiei locale. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB), din care 375,327 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,781 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră