joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1343 articole
Economie

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat. Un client a reclamat introducerea de către banca de la care a luat un credit a unor clauze abuzive referitoare la dobândă. Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat În primă instanță, Judecătoria i-a dat dreptate, constatând că clienții băncii semnează practic în orb, fără a ști la ce rate să se aștepte în viitor. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Cazul lui Costică Ichim este similar cu cel al altor câteva sute de ieșeni care s-au adresat instanței. În septembrie 2007, Ichim a împrumutat de la Banca Transilvania 45.800 lei. Contractul de împrumut nu a fost negociat, clientul având pur și simplu de semnat un contract-tip al băncii. Conform acestuia, în primele șase luni urma să se aplice o dobândă fixă de 9,5% pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente (sursa: Facebook/Austrian Airlines)
Economie

Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente

Aproape toate companiile aeriene vând bilete peste capacitatea avionului: overbooking-ul (suprarezervarea) este o afacere veche. Motivul principal invocat de companiile aeriene este că unii pasageri nu ajung la îmbarcare ("No-show"), din diferite motive. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente cu pasagerii, cărora "uită" să le prezinte riscul că pot fi lăsați la sol. Reglementarea în SUA, încă din 1978 Overbooking-ul practicat de companiile aeriene este o afacere veche. Ideea vine din SUA și datează din anii 1940. Pe măsură ce și-au extins afacerile, companiile aeriene s-au confruntat și cu problema locurilor rezervate, dar neocupate. Acestea erau contabilizate drept pierderi. Pentru a le minimaliza, managerii companiilor au adoptat metoda de overbooking (suprarezervarea), ca strategie de afaceri. Până în 1950, vânzarea intenționată de bilete în plus devenise o practică larg răspândită. La fel, și plângerile pasagerilor. Ani de zile, companiile aeriene au susținut varianta "erorii umane", negând că overbooking-ul era făcut în mod deliberat. Prima reglementare a overbooking-ului a avut loc în SUA, în 1978. Civil Aeronautics Board (CAB) a ordonat atunci companiilor aeriene să plătească despăgubiri suplimentare de până la 400 de dolari victimelor tacticii de overbooking. 20 de ani de la regulamentul UE În Uniunea Europeană, reglementarea overbooking-ului există din 2004. În 2001, un studiu al UE remarca faptul că mai multe companii aeriene europene "au prins obiceiul de a include problema No-show în planificarea vânzărilor de bilete". Potrivit unor statistici UE, anual, peste 250.000 de pasageri din Europa erau blocați la birourile de check-in. Unele dintre cele mai mari companii aeriene, precum British Airways, Lufthansa și Air France, vindeau mai multe locuri la zboruri pentru a compensa posibilele cazuri de "No-show". Reglementarea la nivel european a provocat proteste majore din partea marilor organizațiilor din industrie. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), European Regions Airlines Association, International Air Carriers Association și Association of European Airlines au argumentat că propunerile noilor reglementări vor oferi pasagerilor "mult mai mulți bani decât au plătit pentru biletele lor". Până în 2004, compensările pentru pasagerii afectați de overbooking erau de 150 până la 300 de euro. Regulamentul EC 261 al UE prevede ca acestea să fie de 250 până la 600 de euro. Se caută voluntari care să nu se îmbarce Potrivit regulamentului european EC 261/2004, în caz de overbooking, înainte de a refuza pasagerilor îmbarcarea, compania aeriană trebuie să caute mai întâi voluntari care să renunțe la rezervare. Voluntarii pot negocia cu compania aeriană și alte beneficii, decât cele deja stabilite și obligatorii (rambursarea valorii biletului sau asigurarea următorului zbor și compensările financiare). Aceste beneficii suplimentare nu sunt stabilite în reglementare, fiind lăsate la latitudinea negocierii între pasagerul voluntar și companie. Dacă nu există suficienți voluntari, compania aeriană care a vândut mai multe bilete are dreptul de a refuza mai multor pasageri dreptul de a se îmbarca. Cine e lăsat pe dinafară Criteriile de selecție a acestora nu sunt reglementate, nu sunt transparente și țin de politica fiecărei companii. Cel mai răspândit criteriu este ora de check-in: întârziații sunt, în primul rând, cei vizați. Mai contează, însă, și tariful plătit de un pasager: o persoană care a cumpărat, pe ultima sută de metri un bilet mai scump, va avea mai multe șanse să urce în avion decât altcineva, cu un bilet luat din timp, deci mai ieftin. Cei mai feriți de a fi lăsați la sol sunt pasagerii în vârstă, dar și călătorii frecventi, precum oamenii de afaceri. Cei care sunt lăsați la sol, contra voinței lor, au dreptul la un zbor ulterior sau la rambursarea costului rezervării. În plus, aceștia au dreptul și la rambursarea cheltuielilor (cazare, transfer și masă) până la potențialul următor zbor, precum și la o despăgubire de 250 până la 600 de euro. Pentru obținerea compensațiilor, trebuie să ceară un formular de refuz la îmbarcare. Overbooking-ul crește veniturile companiilor Cele mai mari companii aeriene, cu numeroase destinații și o flotă de multe avioane, reușesc să obțină cu câteva milioane de euro în plus, în fiecare an, datorită overbooking-ului. Totuși, potrivit IATA, menținerea acestei practici este benefică în primul rând pasagerilor: overbooking-ul, dacă e gestionat "corect", permite companiilor să ofere bilete la prețuri competitive și să permită mai multor pasageri să își rezerve zborul. Gestionarea corectă ține de algoritmul pe care companiile ajung să-l creeze pe bază de statistici pentru a depista cât la sută dintre pasageri nu vor ajunge la îmbarcare. Algoritmii iau în considerare, printre altele, aeroporturile de plecare și destinație, condițiile meteorologice, viteza controalelor de securitate, anulările și întârzierile zborurilor anterioare. Potrivit IATA, eliminarea overbooking-ul ar duce la impunerea unor limite de timp mai stricte pentru emiterea biletelor. De asemenea, ar crește taxele pentru pasagerii "No-Show" și s-ar înăspri restricțiile privind tarifele de rambursare pentru călătoriile anulate. Transportul aerian, cel mai reclamat În 2023, Centrul European al Consumatorilor a recuperat peste 350.000 de euro pentru consumatori, cu 32% mai mult decât anul precedent. ECC România a rezolvat aproximativ 6.100 de reclamații de la consumatori români și 230 de reclamații de la consumatori din alte state membre ale UE. Din cele cinci domenii vizate, transportul, în special cel aerian, a contabilizat cele mai multe: 41% Comparativ cu anul 2022, ponderea reclamațiilor legate de serviciile de transport aerian (anulări sau întârzieri de zboruri) a continuat să crească, rămânând în fruntea listei zonelor generatoare de reclamații ale consumatorilor. Wizz, regina amenzilor În 2023, Wizz Air a primit 258 de reclamații. Acestea vizau anularea zborurilor și refuzul la îmbarcare din cauza overbooking-ului. Deși reprezentanții companiei au afirmat că nu fac overbooking de sărbători, chiar la începutul anului, mai multor pasageri li s-a refuzat îmbarcarea din cauza supravânzării de bilete. Aceștia își cumpăraseră biletele din timp, pentru a se întoarce din Sibiu în Marea Britanie și își făcuseră check-in-ul cu 24 de ore înainte de zbor. Două luni mai târziu, un alt caz a fost bine mediatizat: șapte pasageri care așteptau la rând pentru un zbor Wizz Air de la București la Milano n-au mai fost lăsați să urce în avion. Compania a susținut că aceștia "s-au prezentat la poarta de îmbarcare după ce îmbarcarea a fost închisă". Potrivit pasagerilor lăsați la sol, rămăseseră de fapt printre ultimii la coadă pentru a nu se înghesui. După ce a investigat situația zborurilor anulate în 2023 de Wizz Air, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat compania cu 60.000 de lei. Dintre plângerile primite de companie, nici una nu fusese soluționată până la data când ANPC a demarat ancheta. Potrivit reprezentanților companiei, "Overbooking-ul este perfect normal pentru companiile aeriene". Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente Legislația europeană, totuși, deși nu interzice practica overbooking-ului, insistă că pasagerii trebuie să știe de la bun început că este posibil să le fie refuzată îmbarcarea. Potrivit claimflights.com, "Prima condiție (pentru ca overbooking-ul să fie legal - n.r.) este ca, în momentul rezervării (sau în confirmarea rezervării), compania aeriană să vă informeze că locul dumneavoastră riscă să fie suprarezervat.". Chiar regulamentul UE menționat mai sus arată că "Pasagerii ar trebui să fie pe deplin informați (de către companiile aeriene - n.r.) despre drepturile lor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, astfel încât aceștia să-și poată exercita efectiv drepturile.". Același regulament (art. 14, alin. 1) spune că "Operatorul de transport aerian se asigură că în zona de înregistrare a pasagerilor este afișat un anunț lizibil, constând din următorul text imprimat cu caractere clare și vizibile: .". Evident, cum azi check-in-ul se poate face și online, pasagerii trebuie să fie informați prin intermediul a-mail-ului de confirmare a rezervării despre overbooking-ul pe un anumit zbor. Ceea ce foarte multe companii aeriene nu fac.

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe. Pregătirile pentru Paşti reprezintă cea mai mare preocupare a acestei perioade. Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe În pieţe a apărut încă de săptămâna trecută carnea de miel românesc, dar și ouăle proaspete de țară. Citește și: Misterioasa dispariție a candidatului Piedone: două zile de când nu a mai postat pe rețelele sociale și nu a mai apărut la TV. Retragerea sa ar ajuta-o pe Firea, și ea o apropiată a lui Voiculescu Prețul acestor produse diferă față de anii anteriori. Dacă anul trecut, pentru un kilogram de carne de miel, de la un comerciant din piață, clienții plăteau aproximativ 35 lei/kg, acum costul este de 40-45lei/kg. În ceea ce privește ouăle, o singură bucată care în 2023 costa 1,25 lei, anul acesta este vândută 1,5-2 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii cumpără masiv mașini second hand (sursa: Facebook/Registrul Auto Român Oficial)
Economie

Românii cumpără masiv mașini second hand

Românii cumpără masiv mașini second hand. În primul trimestru din 2024, față de anul trecut, au fost înmatriculate cu 12,6% mai multe mașini uzate, dar cu 10% mai puține vehicule noi. Românii cumpără masiv mașini second hand Contrar a ceea ce ar vrea Uniunea Europeană, mașinile diesel sunt mai mult de jumătate și în creștere față de 2023. Citește și: Preotul Tănase, care consideră că femeile au o parte de vină dacă sunt violate, susține că sexul este permis în post dacă soțul își dorește asta. Argumentul: femeia nu e stăpână pe corpul ei Jumătate din autoturismele care au ajuns pe străzile ieșene sunt fabricate cu mai bine de zece ani în urmă. Piața auto a mașinilor la mâna a doua este în continuă creștere la Iași, iar unii dealeri auto locali vorbesc de vânzări mari pe acest segment chiar și în primele trei luni din 2024, în ciuda declinului general al pieței auto în România în primul trimestru al acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Școala privată Ioanid, investiții de milioane (sursa: Facebook/Ioanid)
Economie

Școala privată Ioanid, investiții de milioane

Școala privată Ioanid, investiții de milioane. Școala privată Ioanid, care oferă tot traseul educațional preuniversitar (grădiniță, ciclu primar, ciclu gimnazial, liceu internațional - bilingv), a investit masiv în infrastructură și logistică. Școala privată Ioanid, investiții de milioane "Investițiile au ajuns la un total de aproape patru milioane de euro, asta pentru că se investește constant în modernizarea tuturor spațiilor de învățare, fiind nevoie constant de updatarea mobilierului astfel încât toate clasele să beneficieze de mobilier ergonomic, updatarea a tot ce înseamnă echipamente tehnologice de ultima generație, motiv pentru care am făcut trecerea de la display-urile interactive în toate spațiile noastre. Toate spațiile comune au fost constant updatate și design-ul, refăcut de fiecare dată, pentru a le pune la dispoziție spații pentru a se destinde, dar și spații de învățare cu practica care să îi pregătească pentru viitorul lor profesional. Peste 500.000 de euro au fost direcționați pentru adaptarea și respectarea tuturor cerințelor pe care le-am primit în avizele ISU, scopul final fiind obținerea autorizațiilor de funcționare pentru locațiile Ioanid, un lucru care este foarte greu de obținut mai ales pentru instituțiile private. Peste un milion de euro au fost investiți în burse de studiu care au ajutat mulți copii", au arătat oficiali ai Ioanid.

Autostrada A8, nou lot de licitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, nou lot de licitat

Autostrada A8, nou lot de licitat. În proiectul A8, s-a transmis documentația lotului Leghin/Tg. Neamț-Pipirig către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în vederea pregătirii licitației. Autostrada A8, nou lot de licitat Pe cei 19,3 km lungime vor fi construite șapte tuneluri (cu o lungime totală de aproape 1,5 km) și 46 de poduri, din cauza reliefului mai abrupt față de cele două capete aflate deja în faza de proiectare. Citește și: Băsescu explică de ce votează cu Nicușor Dan: „A reușit să lucreze la infrastructura subterană, ceea ce ceilalți primari nu au făcut dintr-un motiv foarte simplu – nu aduce voturi” Și contractul, o dată atribuit, va dura mai mult: un an pentru proiectare și trei pentru execuție. Mai rămân cele patru segmente montane din mijloc, dintre care trei au deja și raport de audit/ siguranță rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar

Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar. Primăria are undă verde să organizeze licitația pentru concesionarea sistemului de termoficare. Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar Consiliul Local Iași a aprobat vineri documentația necesară. Planul municipalității este de a concesiona această activitate pentru o durată care poate ajunge până la 18 ani. Citește și: Băsescu explică de ce votează cu Nicușor Dan: „A reușit să lucreze la infrastructura subterană, ceea ce ceilalți primari nu au făcut dintr-un motiv foarte simplu – nu aduce voturi” Municipalitatea a preluat sistemul de termoficare în vara anului 2021, după ce, timp de aproape zece ani, de această activitate s-a ocupat grupul francez Veolia. Operatorul s-a retras de la Iași, dar și din alte zone din țară, invocând pierderi financiare mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele. După nici șase luni de la implementare, noile aparate de colectare smart din Iași au început să întâmpine probleme tehnice. Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele În timp ce unele abia dacă mai scanează produsele, altele s-au defectat de-a binelea și au fost scoase din uz pentru zile întregi. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Firește, nemulțumirile nu au întârziat să apară, mai ales că unii ieșeni au fost nevoiți să plimbe sacii plini de sticle de la un magazin la altul. Practic, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), prin care ar trebui să se primească câte 50 de bani pentru fiecare sticlă, PET și doză de metal pe care le reciclăm, nu prea mai prezintă garanții că funcționează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Foto: Facebook
Economie

Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar

Guvernul de dreapta al președintelui argentinian Javier Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar din 2008 până acum. Potrivit lui Milei, Argentina a înregistrat un excedent fiscal trimestrial echivalent cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) la începutul anului. Este al treilea excedent lunar consecutiv, în martie 2024. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Anunțul a stârnit optimism în rândul investitorilor, iar obligațiunile argentiniene au înregistrat o creștere a valorii, ceea ce a determinat creșteri pe toate piețele emergente, a scris Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Diego Ferro, fondatorul M2M Capital din New York, a lăudat Argentina ca oferind o oportunitate favorabilă de investiții, atribuind răspunsul pozitiv al pieței realizărilor fiscale ale țării. Cu toate acestea, Ferro a avertizat că reformele structurale continue sunt esențiale pentru a asigura permanența stabilității fiscale a Argentinei, avertizând împotriva încrederii în măsuri pe termen scurt. Milei a atribuit excedentul fiscal rar întâlnit în Argentina măsurilor stricte implementate de administrația sa, inclusiv reducerile drastice ale transferurilor către guvernele provinciale și o reducere majoră a cheltuielilor cu lucrările publice. De asemenea, guvernul a adoptat măsuri de reducere a costurilor, în timp ce rata inflației a crescut, permițând ca o inflație anuală de aproape 300% să erodeze cheltuielile publice reale cu salariile și pensiile. Milei a anunțat că guvernul său a înregistrat un excedent financiar fiscal de peste 275 de miliarde de pesos (315,4 milioane de dolari) în luna martie. Pentru primul trimestru, excedentul - primul de acest fel din 2008 încoace - a reprezentat 0,2% din produsul intern brut (PIB) al națiunii, a precizat președintele. „Vom da totul pentru a scoate această țară din iadul pe care l-am moștenit", a declarat Milei, atacând guvernele anterioare pentru situația economică dezastruoasă a țării, relatează și Reuters.

Corporatiștii se apucă de prăjituri, dulciuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Corporatiștii se apucă de prăjituri, dulciuri

Corporatiștii se apucă de prăjituri, dulciuri. Firmele ieșene din domeniul panificației, al patiseriei și prăjiturilor au vânzări de 350 de milioane de lei și profituri de 60 de milioane. Corporatiștii se apucă de prăjituri, dulciuri Dacă lanțul de simigerii Petru sau Panifcom nu reprezintă surprize în clasament, ascensiunea patiseriilor și cofetăriilor se face remarcată în ultimii ani. Citește și: Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal – studiu de caz Pandemia a dat un imbold acestor afaceri. În spatele lor sunt oameni care de multe ori au renunțat la profesiile pentru care au studiat și s-au apucat de rețete tradiționale sau sofisticate de cofetărie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sberbank va distribui dividende record
Economie

Sberbank va distribui dividende record

Banca rusească Sberbank, la care guvernul de la Moscova deține 50% din acțiuni, va distribui dividende record în valoare de opt miliarde de dolari, scrie Reuters. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Anul trecut, Sberbank a înregistrat un profit net record de 1.509 miliarde de ruble, de peste cinci ori mai mare decât profitul net de 287,8 miliarde de ruble din 2022, în contextul în care sectorul bancar din Rusia şi-a revenit după impactul provocat de sancţiunile financiare internaţionale. Sberbank va distribui dividende record În aceste condiţii, German Gref a precizat că board-ul băncii a recomandat plata unor dividende cu o valoare de 33,3 ruble pe acţiune. Gigantul bancar Sberbank este una dintre cele mai valoroase companii din Rusia, în termeni de capitalizare de piaţă, iar performanţa acţiunilor sale poate dicta direcţia întregii pieţe bursiere. German Gref a mai spus marţi că Sberbank se aşteaptă ca în 2024 să înregistreze un profit net uşor mai mare decât în 2023. "Nu va fi uşor în acest an, însă intenţionăm să avem un câştig mai mare decât cel de anul trecut", le-a spus Gref jurnaliştilor. Sberbank domină sectorul bancar, având peste 108 milioane de clienţi. În luna februarie, directorul general German Gref a anunţat că banca a acordat anul trecut clienţilor credite de 28.700 miliarde de ruble, iar portofoliul său de împrumuturi a crescut cu 27%, la 39.400 miliarde de ruble. Guvernul de la Moscova deţine 50% plus o acţiune la Sberbank.

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație Foto: Pro TV
Economie

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație, la mare distanță de media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. În martie, inflația a fost în România de 6,7%. Media UE a fost 2,6%, iar în zona euro - 2,4%. După România, țara cu cea mai mare inflație este Croația, cu 4,9%. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump „Inflația funcționează ca o taxa pentru săraci și ca o prima pentru bogați”, arăta, acum doi ani, o analiză a comparatorului Conso.ro. România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%). Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

Microplante în franciză, o afacere europeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Microplante în franciză, o afacere europeană

Microplante în franciză, o afacere europeană. Un sistem inovator de cultivare a microplantelor, dezvoltat de un tânăr stabilit în Iași de câțiva ani, a devenit popular în Europa. Microplante în franciză, o afacere europeană În anul 2018, pe când lucra în Cipru, Alex Vasiu a pornit businessul Hy-Farm, prin care a început să dezvolte sisteme verticale indoor pentru producţia de microplante. Citește și: Nicușor Dan anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României În 2019 a revenit în România, iar un an mai târziu lansa sistemul de franciză, acoperind piaţa locală, ca ulterior să iasă cu brandul pe pieţele internaţionale. În prezent, are peste 200 de parteneri care cultivă microplante, atât din România, cât și din străinătate (Spania, Cipru, Grecia, Italia și Franța), și dorește să intre pe piața din Statele Unite ale Americii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră