duminică 28 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7362 articole
Ramona Emilian

Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Iulia Timoșenko, vizată de o anchetă anticorupție (sursa: NABU)
David Popovici, cel mai bun înotător european (sursa: Facebook/European Aquatics)
Eveniment

David Popovici, cel mai bun înotător european din 2025, potrivit Federației Europene

Sportivul român David Popovici a fost ales cel mai bun înotător european al anului 2025, în urma anchetei realizate de forul continental European Aquatics. Anunțul a fost făcut public pe Facebook de European Aquatics și de clubul CS Dinamo București. Performanțe remarcabile la Campionatele Mondiale de la Singapore În anul competițional precedent, David Popovici a obținut două titluri mondiale la Campionatele Mondiale de la Singapore, impunându-se în probele de 100 de metri liber și 200 de metri liber. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Rezultatele au confirmat statutul său de lider al înotului european și mondial. Medalii de aur și bronz la Europenele Under-23 Pe lângă succesele mondiale, înotătorul român a avut evoluții solide și la Campionatele Europene Under-23, desfășurate la Samorin, în Slovacia. Popovici a cucerit două medalii de aur, la 100 de metri liber și 200 de metri liber, precum și o medalie de bronz în proba de 50 de metri liber. La categoria feminină, trofeul European Aquatics pentru cea mai bună înotătoare a anului 2025 a fost acordat sportivei olandeze Marrit Steenbergen, potrivit anunțului forului continental.

Procuror condamnat pentru viol asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror condamnat la opt ani pentru violarea repetată a unei minore. Inițial, dosarul a fost clasat

Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bacău la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Decizia pronunțată de instanță nu este definitivă. Pedepse complementare și interdicții civile stabilite de instanță Potrivit sentinței Curții de Apel Bacău, Bosînceanu Constantin Daniel a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Instanța a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Acestea vizează dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. Aceleași drepturi au fost interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie. Judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și au dispus recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea stocării acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dosar clasat inițial, redeschis după intervenția procurorului general Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Acuzațiile Parchetului: violență, amenințări și abuzuri repetate Conform unui comunicat transmis de Parchetul General, în perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul ar fi constrâns persoana vătămată prin violență fizică, constând în ținerea, imobilizarea și dezbrăcarea forțată, precum și prin amenințarea cu moartea, să întrețină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iași. De asemenea, prin amenințări, procurorul ar fi determinat victima să întrețină raporturi sexuale și pe bancheta din spate a autoturismului, în zone izolate din oraș. Raporturi sexuale forțate, săptămânal, sub amenințare constantă Din probele administrate în cauză a reieșit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată aveau o frecvență de unul sau două pe săptămână. Cele mai multe ar fi avut loc în apartament, iar de două ori pe bancheta din spate a autoturismului. Parchetul susține că victima ar fi fost amenințată constant că cele întâmplate reprezintă „secretul lor”, care trebuie păstrat „până în mormânt”, fiind avertizată că, în cazul divulgării, va fi ucisă. Victima avea între 15 și 17 ani la momentul faptelor În rechizitoriu s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, prevăzând și dorind producerea consecințelor faptelor sale. Ancheta a stabilit că inculpatul cunoștea faptul că persoana vătămată avea, în perioada comiterii faptelor, vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Faptele reținute vizează lezarea gravă a libertății și inviolabilității sexuale a victimei, potrivit documentelor din dosar.

Julio Iglesias, dosar penal de viol (sursa: Facebook/Julio Iglesias)
Internațional

Julio Iglesias, 83 de ani, dosar penal de viol, hărțuire sexuală și trafic de persoane

Două foste angajate ale cântărețului spaniol Julio Iglesias au depus plângeri penale împotriva artistului, acuzându-l de fapte extrem de grave, printre care hărțuire sexuală, trafic de persoane și muncă forțată. Cazul este susținut public de organizațiile Women’s Link Worldwide și Amnesty International. Violență sexuală, psihologică și economică Potrivit celor două organizații, Laura și Rebeca (pseudonime) ar fi fost victimele mai multor forme de violență – sexuală, psihologică, fizică și economică – în perioada ianuarie–octombrie 2021. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Informațiile apar în două comunicate separate, dar cu conținut similar, emise de Women’s Link și Amnesty International. Trafic de persoane și încălcarea drepturilor muncii La 5 ianuarie, Parchetul spaniol a fost informat despre fapte considerate „susceptibile să constituie un delict de trafic de persoane în scopul impunerii muncii forțate și servituții”, precum și despre „încălcări ale libertății și integrității sexuale, inclusiv hărțuire sexuală”. De asemenea, sesizarea face referire la un posibil delict de vătămări corporale și la încălcări ale drepturilor muncii. Rebeca: „Nu este invincibil. Vreau să se facă dreptate” În comunicatele publice, reclamanta Rebeca a explicat că a ales să vorbească deschis și să depună plângere pentru a face „dreptate” și pentru a încuraja alte persoane care ar fi lucrat pentru artist. „Vreau să le spun să fie puternice, să vorbească deschis, să nu uite că el nu este invincibil”, a declarat aceasta. Acuzații de agresiune sexuală și condiții de muncă inumane O investigație publicată de televiziunea americană Univision și cotidianul spaniol elDiario.es aduce noi mărturii. Două femei – o fostă menajeră și o fostă fizioterapeută – susțin că ar fi fost victime ale agresiunilor sexuale și hărțuirii sexuale din partea lui Julio Iglesias, la reședințele acestuia din Republica Dominicană și Bahamas. Una dintre femei descrie fapte care ar putea fi încadrate juridic drept viol, afirmând totodată că artistul ar fi restricționat libertatea de mișcare a angajatelor, obligându-le să rămână zile la rând în reședințe și impunând condiții de muncă nedemne. Julio Iglesias: o carieră legendară, umbrită de acuzații Născut în 1943, Julio Iglesias a cunoscut un succes internațional major începând cu anii 1970, devenind artistul latino – și, probabil, artistul spaniol – cu cele mai mari vânzări de discuri din lume, cu sute de milioane de albume vândute. Acuzațiile recente, aflate în prezent în atenția autorităților, riscă să umbrească profund imaginea unei cariere considerate până acum legendare. Potrivit investigației, Julio Iglesias nu a răspuns solicitărilor de comentarii formulate de Univision și elDiario.es.

BOR, donații controversate și dileme morale (sursa: Inquam Photos /Octav Ganea)
Eveniment

Politica BOR pe donații de la dubioși: „Doamne, ajută să fie!”. Cazul Tate - 50.000 de dolari

La începutul acestui an, o biserică cu peste 200 de ani de istorie din satul Lada, județul Teleorman, a fost mistuită de flăcări. Comunitatea mică, îmbătrânită și lipsită de resurse nu a reușit să strângă banii necesari pentru reconstrucție. Salvarea a venit rapid și spectaculos: Tristan Tate a anunțat public că donează 50.000 de dolari pentru refacerea lăcașului de cult, invocând credința creștină și datoria celor „binecuvântați cu succes” de a da înapoi. Gestul a fost prezentat drept unul pur altruist și a fost primit cu emoție și recunoștință de preotul paroh Florin Danu și de comunitatea locală. Dincolo de dimensiunea umană a donației, cazul ridică însă o întrebare: Poate Biserica Ortodoxă Română să primească donații din partea unor persoane atât de controversate precum frații Tate? Cine sunt frații Tate: între notorietate și acuzații penale Frații Andrew și Tristan Tate sunt doi influenceri britanico-americani controversați, deveniți cunoscuți printr-o combinație de carieră sportivă, prezență online și dispute juridice internaționale. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Andrew Tate a fost campion internațional la kickboxing și s-a remarcat ulterior ca influencer în „manosferă”, promovând opinii criticate pe scară largă ca fiind misogine și radicale, atrăgând un public numeros de bărbați tineri. În România, frații Tate au fost arestați în decembrie 2022 într-un dosar instrumentat de DIICOT, iar procurorii i-au trimis în judecată pentru presupuse fapte penale grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol, acuzații pe care ei continuă să le nege. Procesul este în desfășurare la instanțele din București, după ce judecătorii au respins arestul preventiv și au dispus aplicarea controlului judiciar. 21 de acuzații și în Marea Britanie Și procurorii britanici au confirmat în mai 2025 autorizarea unui pachet de 21 de acuzații penale împotriva fraților Tate în Marea Britanie, inclusiv viol, vătămare corporală efectivă, trafic de persoane și controlul prostituției în scopuri financiare, în urma unei anchete conduse de poliția din Bedfordshire. Mandatul european de arestare emis de autoritățile britanice prevede extrădarea lor din România spre justiția britanică după finalizarea procedurilor penale românești. Procurorii din Regatul Unit au precizat că acuzațiile britanice se bazează pe dosare de probe transmise de poliție, dar că „chestiunile penale interne din România trebuie soluționate mai întâi”, ceea ce a întârziat orice procedură de extrădare imediată. Frații Tate neagă în totalitate toate acuzațiile formulate atât în România, cât și în Marea Britanie, iar cazurile continuă să fie urmărite cu atenție de instanțe și de media internațională, generând dezbateri ample despre impactul influenței online și alegerile instituțiilor judiciare în dosare transnaționale. Ce donații poate primi BOR Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române stabilește o ierarhie clară a competențelor. Permanența Consiliului Național Bisericesc, prezidată de Patriarh, are atribuții privind donațiile făcute „în favoarea Patriarhiei Române”, adică acele donații care vizează instituția centrală, patrimoniul general al BOR sau proiecte aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei. O parohie, însă, este o unitate de sine stătătoare din punct de vedere administrativ, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea episcopiei sau arhiepiscopiei de care aparține. În mod obișnuit, donațiile primite de o parohie sunt aprobate la nivel local, prin consiliul parohial și cu avizul ierarhului locului, mai ales dacă este vorba despre sume mari, donații cu destinație precisă sau donații care pot genera vulnerabilități de imagine ori juridice. Intervenția Permanenței CNB nu devine necesară pentru orice donație, ci în situații precum: - donații excepționale ca valoare; - donații care implică transfer de bunuri importante; - donații care pot afecta imaginea publică a Bisericii la nivel național; - donații care sunt percepute public ca având o semnificație simbolică sau politică. Ce NU spune Statutul Statutul Bisericii Ortodoxe Române reglementează strict administrarea fondurilor, responsabilitățile clerului și organizarea internă. Însă, în întreg textul Statutului nu există nicio referire explicită privind proveniența etică a donațiilor. Nu există obligația explicită de a respinge donații pe criterii morale sau reputaționale. Nu este prevăzut un mecanism de „due diligence” moral asupra donatorilor. Aceasta lasă decizia în zona discernământului ierarhic și instituțional, nu a unei obligații juridice stricte. Cu alte cuvinte, dacă o donație este legală și conformă din punct de vedere fiscal și contabil, ea poate fi acceptată. Moralitatea donatorului rămâne o chestiune de conștiință individuală, nu de politică instituțională. Legal nu înseamnă legitim Din punct de vedere juridic, acceptarea unei donații de către o parohie nu ridică probleme, atâta timp cât banii provin din surse licite, sunt declarați și nu sunt condiționați de foloase nelegitime. Dreptul românesc nu impune instituțiilor religioase obligația de a evalua reputația publică sau profilul moral al unui donator. Această limitare este însă esențială pentru înțelegerea dilemei actuale. Legea stabilește minimul acceptabil într-o societate, nu maximul moral. Faptul că o donație este legală nu o face automat compatibilă cu valorile pe care o instituție le proclamă. În acest sens, Biserica nu este constrânsă juridic să refuze banii, dar nici absolvită de responsabilitatea simbolică a acceptării lor. Invocarea prezumției de nevinovăție, perfect legitimă în plan juridic, protejează persoana în fața statului, nu impactul social al unui gest mediatizat. „Spălarea” reputației prin donații În ultimele decenii, conceptul de „spălare” a reputației (reputation laundering), folosirea donațiilor sau a actelor filantropice pentru a îmbunătăți imaginea publică a unor persoane controversate, a devenit un subiect de interes pentru experți în etică și sociologie. Cercetările arată că finanțarea unor cauze vizibile, precum universități, spitale sau instituții culturale, poate funcționa ca un mecanism de resetare a percepției publice, fără a clarifica problemele de fond. Acest fenomen nu presupune neapărat spălarea ilegală a banilor, ci „curățarea” reputației prin gesturi de binefacere publicizate, care pot crea o impresie pozitivă superficială și pot transfera capital simbolic instituțiilor beneficiare. Biserica și sponsorii cu probleme penale În România, mai mulți politicieni și oameni de afaceri cu probleme penale au fost asociați de-a lungul timpului cu finanțarea sau ctitorirea de biserici, fapt care a generat controverse publice. Gigi Becali, condamnat definitiv pentru corupție, este unul dintre cei mai cunoscuți donatori ai Bisericii Ortodoxe Române, fiind implicat în construirea sau renovarea a zeci de biserici și mănăstiri, subiect documentat de presa națională. Adrian Năstase, fost prim-ministru condamnat definitiv în dosare de corupție, a sprijinit financiar mai multe lăcașuri de cult, inclusiv după condamnare. Liviu Dragnea, fost lider PSD și fost deținut, a fost prezentat în presă drept susținător al unor biserici din Teleorman, fiind fotografiat alături de ierarhi locali. De asemenea, omul de afaceri Ioan Niculae, condamnat în mai multe dosare penale, a fost menționat de presă ca donator pentru biserici din zonele unde avea interese economice. Milostenia și discernământul moral În tradiția morală creștină, însă, nu doar gestul contează, ci și sursa și intenția. Teologi și texte patristice avertizează împotriva milosteniei făcute din „bogății nedrepte”, subliniind că binele lipsit de discernământ poate deveni prilej de „sminteală” pentru comunitate. Sfântul Ioan Gură de Aur afirma că „jertfele celor fără de lege sunt urâte lui Dumnezeu”, sugerând că milostenia nu poate fi separată de responsabilitatea morală a celui care o face. Această perspectivă contrastează cu abordarea pur administrativă a donațiilor și readuce în discuție rolul Bisericii ca autoritate morală, nu doar ca beneficiar al unor fonduri necesare. Tăcere selectivă și mesaj public Biserica Ortodoxă Română s-a exprimat frecvent, în spațiul public, asupra unor teme precum educația sexuală, ideologia de gen, influența rețelelor sociale asupra tinerilor sau „criza valorilor morale”. Recent, Patriarhia Română a condamnat ferm legalizarea prostituției, pe care a descris-o drept o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc, incompatibilă cu demnitatea persoanei umane. Însă nu există nici o poziție oficială a BOR față de fenomenul Tate, nici în legătură cu acuzațiile penale, nici cu discursurile misogine extrem de populare în rândul tinerilor, devine cu atât mai vizibilă. În acest context, lipsa unor criterii etice asumate și a unei poziții publice clare, fiecare donație controversată riscă să devină nu doar un act de caritate, ci o oglindă a valorilor BOR.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

Cu schiurile pe străzile din Sibiu (sursa: Facebook/Thomas Roth)
Eveniment

VIDEO Cu schiurile pe străzile din Sibiu: un localnic merge la serviciu echipat de ski fond

Un bărbat din municipiul Sibiu s-a deplasat la serviciu pe schiuri, pe una dintre străzile orașului.  Momentul a fost filmat și publicat pe Facebook, Thomas Roth, devenind rapid un subiect de interes în mediul online. Videoclipul, apreciat rapid pe rețelele sociale Filmarea a strâns zeci de aprecieri în doar o oră de la publicare, datorită caracterului neobișnuit al situației și atmosferei pozitive transmise. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Imaginile au fost privite de mulți utilizatori ca o dovadă de adaptare și spirit sportiv în condiții de iarnă. Mesajul lui Thomas Roth: sport, nu critică Thomas Roth a subliniat că întâlnirea cu schiorul urban l-a binedispus mai mult decât cafeaua de dimineață și că gestul bărbatului nu reprezintă o critică la adresa celor care se ocupă de deszăpezire. Potrivit acestuia, carosabilul era curățat în mod acceptabil, iar imaginea unui schior pe străzile Sibiului este una memorabilă, care încurajează mișcarea și bucuria de a face sport. Conform datelor furnizate de meteorologi, la ora 08:00, stratul de zăpadă din municipiul Sibiu măsura aproximativ șapte centimetri, suficient pentru a transforma o deplasare obișnuită într-un moment spectaculos.

Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Eveniment

Crește pensia pentru gradul I de invaliditate. Nu e nevoie de cerere sau recalculare

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de o creștere automată a indemnizației pentru însoțitor, fără a fi necesară depunerea unei cereri sau recalcularea pensiei. Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate Indemnizația lunară va ajunge la aproximativ 2.163 de lei, în creștere de la 2.025 de lei, ca urmare a majorării salariului minim brut la 4.325 de lei. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Suma se acordă lunar, suplimentar față de pensia de invaliditate, persoanelor cu afecțiuni grave care necesită sprijin permanent pentru activitățile zilnice. Potrivit Legii nr. 360/2023, indemnizația pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul minim brut pe economie, este suportată din bugetul de stat și se menține inclusiv după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rate mai mici pentru creditele IRCC  (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scad ratele creditelor bancare pentru cei care s-au împrumutat cu dobândă IRCC

Ratele creditelor bancare în lei vor scădea ușor pentru românii care au împrumuturi cu dobândă variabilă calculată în funcție de IRCC, începând cu 1 aprilie 2026. Rate mai mici pentru creditele IRCC Potrivit BNR, valoarea IRCC pentru trimestrul IV din 2025 va coborî de la 5,68% la 5,58%, modificare care se va reflecta direct în ratele aferente perioadei aprilie–iunie 2026. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Astfel, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei pe 25 de ani, rata lunară ar urma să fie mai mică cu aproximativ 22 de lei față de nivelul din ianuarie 2026. IRCC este indicele de referință utilizat de bănci pentru stabilirea dobânzilor variabile la creditele în lei și este calculat trimestrial pe baza mediei dobânzilor interbancare zilnice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Profesoara de matematică, star în emisiunea Survivor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cine a zis că școala e plictisitoare? Ea este profesoară de matematică, dar și star TikTok și Survivor

O profesoară de matematică din Iași care predă pe TikTok a fost cooptată în emisiunea Survivor, în echipa Războinicilor. Profesoara de matematică, star în emisiunea Survivor Loredana Pălănceanu, profesoara de matematică din Iași care a transformat TikTok și Instagram în spații prietenoase pentru învățare, a făcut pasul de la sala de clasă și mediul online la competiția televizată Survivor, unde face parte din echipa Războinicilor. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Concursul e despre supraviețuire, iar eu vin cu logica matematică, spirit competitiv și dorința de a merge până la capăt”, a scris Loredana Pălănceanu pe Instagram, înainte să înceapă competiția, adăugând că „forță”, „putere” și „determinare” sunt cuvintele cheie care vor defini experiența Survivor. Profesora a spus că și-a completat pregătirea prin antrenamente fizice și alergări, fiind gata pentru provocările concursului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Donald Trump, surprins făcând un gest obscen (sursa: YouTube/R.Digital)
Internațional

VIDEO Trump îi arată degetul mijlociu unui muncitor și-i strigă „Fuck you!” după ce e numit protector de pedofili

Președintele Donald Trump a fost surprins într-un moment controversat în timpul unei vizite la o fabrică Ford din statul Michigan. Un videoclip apărut marți arată cum liderul de la Casa Albă pare să facă un gest obscen către o persoană aflată pe podeaua fabricii, după ce ar fi fost insultat verbal. Incidentul, filmat și distribuit de TMZ, a stârnit reacții puternice, iar Casa Albă a intervenit rapid pentru a justifica gestul președintelui. Reacția Casei Albe: „Un răspuns adecvat și fără echivoc” Casa Albă a apărat comportamentul lui Donald Trump, susținând că gestul a fost un răspuns justificat la un atac verbal extrem. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Steven Cheung, directorul de comunicare al administrației prezidențiale, a declarat că președintele a reacționat „în mod adecvat și fără echivoc” la ceea ce a descris drept comportamentul „unui individ dezechilibrat care țipa obscenități într-un acces de furie”. Potrivit oficialilor de la Casa Albă, incidentul nu ar trebui interpretat ca o ieșire necontrolată, ci ca o reacție directă la provocări agresive. Ce arată imaginile video apărute în presă Într-un clip de aproximativ 30 de secunde, obținut de TMZ, se poate observa o persoană care strigă în direcția președintelui, fără ca mesajul să fie pe deplin inteligibil. Conform TMZ, individul ar fi strigat „protector al pedofililor” la adresa lui Trump. În imagini, președintele continuă inițial să meargă prin fabrică, indicând de câteva ori spre zona de producție. La scurt timp, acesta pare să ridice mâna dreaptă și să facă un gest obscen către cineva aflat pe podeaua fabricii. Un al doilea videoclip, filmat de mai aproape, surprinde aceeași interacțiune. În această variantă, Donald Trump pare să arate cu degetul către persoana respectivă și să rostească sau să mimeze de două ori expresia „fuck you”. Angajatul Ford care l-a confruntat pe Trump: „Nu am niciun regret” TJ Sabula, un muncitor de 40 de ani de pe linia de producție a fabricii Ford, a declarat pentru The Washington Post că el este persoana care a strigat către președinte. Sabula a precizat că a fost suspendat temporar de la locul de muncă, în așteptarea finalizării unei anchete interne. „În ceea ce privește faptul că l-am confruntat, nu am absolut niciun regret”, a declarat Sabula pentru publicația americană. Acesta a mai afirmat că este convins că președintele l-a auzit „foarte, foarte clar”. CNN a încercat să obțină un punct de vedere suplimentar din partea lui Sabula, însă până la acest moment nu a primit un răspuns oficial. Reacția Ford: respectul, o valoare esențială în fabrică Conducerea Ford a reacționat rapid după apariția imaginilor. David Tovar, director executiv pentru comunicare corporativă, a subliniat că evenimentul, per ansamblu, a fost unul reușit, dar că limbajul sau comportamentul inadecvat nu este tolerat în cadrul companiei. „Una dintre valorile noastre fundamentale este respectul. Nu încurajăm și nu tolerăm exprimări nepotrivite în facilitățile noastre. Avem proceduri clare pentru astfel de situații, însă nu comentăm cazuri individuale de personal”, a declarat Tovar. Cazul Jeffrey Epstein TJ Sabula a explicat că afirmațiile sale făceau referire la modul în care administrația Trump a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și trafic de minori. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Departamentul de Justiție a promis în repetate rânduri că va face publice informații noi și potențial explozive despre rețeaua de pedofilie asociată lui Epstein. După ce Congresul a adoptat o lege care a obligat administrația să desecretizeze documente, mii de fișiere au fost făcute publice. Cu toate acestea, procesarea volumului uriaș de documente este încă în desfășurare. Trump nu este acuzat penal în dosarul Epstein Este important de menționat că Donald Trump nu a fost acuzat de nicio faptă penală și nu a fost pus sub acuzare în legătură cu cazul Jeffrey Epstein. Numele său nu apare în vreo anchetă penală care să îl vizeze direct.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Premierul Bolojan preia interimatul Educației (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu s-a găsit ministru la Educație în PNL, Bolojan a preluat interimatul ministerului

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis marți președintelui României, Nicușor Dan, propunerea oficială de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a lui Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei acestuia. Bolojan preia interimatul Educației Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, propunerea de revocare a fost formulată în mod formal și transmisă Administrației Prezidențiale, în conformitate cu procedurile constituționale privind încetarea mandatului unui membru al Executivului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Conform aceleiași surse, interimatul la conducerea Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie asigurat de premierul Ilie Bolojan, până la desemnarea unui nou titular al portofoliului. „Premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”, se arată în comunicatul Guvernului. Revocarea din funcție și numirea interimatului urmează să fie oficializate prin decret prezidențial, semnat de președintele Nicușor Dan, conform prevederilor legale în vigoare.

Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor judiciare (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM somează Guvernul să-i permită să aducă noi magistrați în sistem, în ciuda austerității

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României să adopte de urgenţă măsuri legislative pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, în baza Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Magistraţii atrag atenţia că justiţia are o importanţă socială cel puţin egală cu domenii precum sănătatea sau educaţia, unde au fost deja permise excepţii similare. Concursurile de admitere în magistratură, blocate prin lege Potrivit mesajului publicat marţi pe pagina oficială de Facebook a CSM, suspendarea concursurilor este prevăzută la art. XXII alin. (1)–(2) şi (4) din Legea 141/2025. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Secţia pentru judecători consideră că menţinerea acestei interdicţii afectează grav funcţionarea sistemului judiciar şi solicită Guvernului să intervină „de îndată”, aşa cum a procedat şi în alte sectoare esenţiale. Deficit de judecători de aproximativ 15% la începutul anului 2026 Judecătorii avertizează că, în luna ianuarie 2026, sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 15% de judecători. Concret, sunt vacante 751 de posturi dintr-o schemă naţională de 5.070 de funcţii. În aceste condiţii, buna funcţionare a justiţiei şi calitatea actului de justiţie sunt „grav afectate”, în detrimentul direct al cetăţenilor. Lipsa cronică de personal, amplificată de blocarea concursurilor CSM subliniază că suspendarea concursurilor de admitere nu face decât să accentueze lipsa cronică de resurse umane din instanţe. Magistraţii arată că puterea executivă a ignorat în mod repetat semnalele publice transmise de Consiliu privind deficitul de personal, deşi volumul de activitate al instanţelor este în continuă creştere. Volum record de dosare în instanţele din România Potrivit datelor CSM, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de activitate. În anul 2025, pe rolul instanţelor au fost înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare, gestionate în condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 20% pe parcursul întregului an. 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie Judecătorii atrag atenţia că 49 de judecătorii din România funcţionează în prezent în sistem de avarie. În multe cazuri, dintr-o schemă aprobată de 4–5 posturi, sunt efectiv în activitate doar 1–3 judecători. Această situaţie duce la o supraîncărcare semnificativă a magistraţilor şi la prelungirea duratei procedurilor judiciare. Riscul plecărilor din sistem, pe fondul instabilităţii statutului magistratului Secţia pentru judecători avertizează şi asupra riscului accentuării plecărilor voluntare din sistemul judiciar, în contextul instabilităţii statutului magistratului şi al atacurilor repetate la adresa corpului profesional, venite atât din partea altor puteri ale statului, cât şi din spaţiul mediatic. În final, judecătorii solicită Guvernului să îşi asume responsabilitatea adoptării unor măsuri legislative concrete pentru acoperirea deficitului de judecători. Potrivit CSM, eficientizarea activităţii instanţelor, prin prioritizarea resurselor umane, este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii româneşti, întrucât deficitul de personal afectează direct şi grav dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră