sâmbătă 25 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7460 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Calendarul Evaluării Naționale și cel al Bacalaureatului 2025, propunerea făcută de Ministerul Educației

Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a publicat propunerea de calendar pentru desfăşurarea simulărilor pentru Evaluarea naţională şi Bacalaureat 2025. Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025 Pentru simularea Evaluării naţionale au fost înaintate datele de 17 martie 2025, pentru Limba şi literatura română. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Pentru Matematică, 18 martie 2025. Pentru Limba maternă, 19 martie 2025. Rezultatele ar urma să fie publicate pe 31 martie. În ce priveşte simularea examenului de Bacalaureat, probele ar urma să se desfăşoare în perioada 24 - 27 martie 2025, iar pe 8 aprilie se propune comunicarea rezultatelor. Pe 24 martie se propune proba scrisă la Limba şi literatura română, pe 25 martie - proba obligatorie a profilului, 26 martie - proba la alegere a profilului şi specializării şi 27 martie - Limba şi literatura maternă. Ministrul Deca a precizat că această propunere va fi lansată curând în consultare publică de către Ministerul Educaţiei, împreună cu propunerile de calendare pentru examenele naţionale.

Calendarul Evaluării Naționale și cel al Bacalaureatului 2025, propunerea făcută de Ministerul Educației
Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate
Internațional

Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Medicii legiști îi contrazic pe medicii care susțin că procurorii nu au avut puncte de vedere de specialitate în cazul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon"
Eveniment

Medicii legiști îi contrazic pe medicii care susțin că procurorii nu au avut puncte de vedere de specialitate în cazul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon"

"Sf. Pantelimon": medicii legiști sprijină procurorii. În urmă cu câteva zile, Colegiul Medicilor din România a susținut că anchetele de malpraxis ar trebui să conțină, în mod obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală. De asemenea, CMR a afirmat că medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța în toate spețele de malpraxis. „Sf. Pantelimon”: medicii legiști sprijină procurorii Medicii legiști, membri în Consiliul Superior de Medicină Legală, au emis un comunicat, referitor la poziția președintelui Colegiului Medical din România, Daniel Coriu. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei „Ca răspuns la poziţia exprimată în mass-media de către preşedintele Colegiului Medicilor din România - Dr. Daniel Coriu, referitor la ampla dezbatere publică a unui caz particular privind acuze aduse unor cadre medicale, cu generalizarea de către domnia sa la întreg fenomenul acuzelor de deficienţe în acordarea îngrijirilor medicale, Reţeaua de Medicină Legală doreşte să puncteze o serie de aspecte potenţial generatoare de neclarităţi şi să corecteze unele afirmaţii ale domniei sale: Malpraxisul, decis chiar de medici - Referitor la afirmaţia din presă conform căreia anchetele de malpraxis ar trebui să conţină obligatoriu, nu opţional, opinia unui expert medical independent, dorim să îi reamintim domnului doctor (având în vedere numeroasele discuţii şi dezbateri anterior avute) faptul că malpraxisul medical se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcţiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează CHIAR PE opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscrişi pe liste dedicate acestui scop - de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează). Decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală. Există deja medici cu "capacitate expertală" - Dl. doctor vorbeşte despre necesitatea unui corp expertal al medicilor. Conform legislaţiei în vigoare, singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidenţiatului, sunt medicii legişti şi medicii de expertiza capacităţii de muncă. Activitatea expertală este diferită de cea medicală, necesitând o evaluare complexă, atât medicală, cât şi juridică, care se învaţă în ani de zile, în cadrul rezidenţiatului (având drept scop tocmai acumularea noţiunilor de interferenţă cu Dreptul pentru a putea oferi justiţiei instrumentele de lucru adecvate acesteia). Medicii de alte specialităţi pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialişti, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât şi a organelor de justiţie, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemaţi ca referenţi de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înţelegerea deplină a semnificaţiei doar unui profesionist în acea nişă; Medic legist versus alți medici - Medicii legişti nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depăşesc ca spectru sfera documentaţiei medicale, fiind apanajul unei anchete, dar şi al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare. Acestea constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziţie de organele de anchetă/judecată etc. Probele se analizează în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice medicale generale şi de cele particulare cazului, dar şi raportat la cele juridice, nefiind bazate exclusiv pe datele medicale. Trebuie avut în vedere faptul că o expertiză medico-legală răspunde unor întrebări dispuse de către organul de justiţie, care pentru a-şi forma o opinie proprie, sublimează neclarităţile pe care le are prin elaborarea unor obiective ţintite, adresate punctual şi explicit expertului - medic-legist. Din acest motiv pot exista discordanţe, uneori extrem de evidente, între modul în care un caz este evaluat de un medic legist versus un medic de altă specialitate, plecând de la însuşi scopul distinct pe care îl au cele două tipuri de evaluări. Rolul medicilor legişti în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a "interpreta" datele medicale şi biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiţie, şi nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice - generalizante. Colegiul Medicilor nu vrea să colaboreze cu medicii legiști - Reţeaua de medicină legală îşi exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu specialişti din alte domenii medicale în activitatea expertală, inclusiv prin realizarea unor protocoale instituţionale. În acest sens, Consiliul Superior de Medicină Legală propune public Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Colegiului Farmaciştilor, dar şi altor organizaţii profesionale încheierea unor protocoale de colaborare, care să faciliteze participarea specialiştilor în cadrul comisiilor medico-legale pe baze transparente; - Menţionăm că şi în momentul de faţă, opiniile specialiştilor din diverse specialităţi medicale sunt deseori solicitate şi incluse în expertizele medico-legale, şi sunt luate în considerare în formularea concluziilor medico-legale, atât timp cât sunt concordante cu celelalte informaţii din dosarul cauzei avute la dispoziţie şi au rezonabilitatea ştiinţifică necesară aplicabilă cazului particular evaluat. Accentuăm însă faptul că aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Reţeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorinţa, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obţinute. Alteori, acestea nu au putut fi obţinute ca urmare a refuzului referenţilor de specialitate (motivat pe marea responsabilitate juridică pe care o implică, pe lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legişti nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorinţa de a nu emite doar "opinii", ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi. Procurorii pot solicita și alți medici, nu doar legiști - Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi ale celui de procedură civilă, organul de justiţie poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obţinerea unor puncte de vedere (declaraţii de martorexpert) din partea unor profesionişti în specialitatea medicală specifică unui anume caz. - Înţelegem faptul că se doreşte din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală de paradigmă legislativă, mult mai largă, inclusiv decriminalizarea penală a actului medical cu statut de impunitate a corpului medical. Reţeaua de Medicină Legală susţine această atitudine pentru greşelile medicale produse din culpă şi îşi manifestă întreaga disponibilitate de a ajuta la găsirea celor mai bune căi de a rezolva aceste probleme, având în vedere atât binele pacienţilor, cât şi al medicilor. Ca atare, în acord şi cu demersurile anterioare ale reţelei de Medicină Legală - numeroase, dar, cum cu stupoare şi neplăcută surprindere am constatat, ignorate de către Colegiul Medicilor din România - ne reiterăm disponibilitatea de a readuce colaborarea celor două instituţii la un nivel de eficienţă şi funcţionalitate, benefice actului de justiţie şi justiţiabililor.”

Algerianca Imane Khelif vrea să-i tragă la răspundere pe cei care au atacat-o online, a depus plângere pentru hărțuire cibernetică
Eveniment

Algerianca Imane Khelif vrea să-i tragă la răspundere pe cei care au atacat-o online, a depus plângere pentru hărțuire cibernetică

Imane Khelif vrea pedepsirea criticilor ei. Pugilista algeriană Imane Khelif, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris, a depus plângere pentru hărţuire cibernetică agravată. Anunțul a fost făcut de avocatul acesteia, Nabil Boudi. Imane Khelif vrea pedepsirea criticilor ei "Proaspătă medaliată cu aur la JO de la Paris 2024, pugilista Imane Khelif a decis să înceapă o nouă luptă: cea a dreptăţii, demnităţii şi onoarei", a transmis avocatul. Nabil Boudi a indicat că a "depus plângere vineri pentru fapte de hărţuire cibernetică agravată la Oficiul de luptă împotriva discriminării online (PNLH) al Parchetului din Paris". "Ancheta penală va determina cine a fost la iniţiativa acestei campanii misogine, rasiste şi sexiste, dar va trebui să-i vizeze şi pe cei care au alimentat acest linşaj online", a adăugat avocatul. În legătură cu victoria sa, Imane Khelif a declarat că este "răspunsul perfect la o campanie feroce şi la atacurile" la care a fost supusă. "Am făcut obiectul unor atacuri şi a unei campanii feroce, iar acest lucru este cel mai bun răspuns pe care îl puteam da. Răspunsul a fost mereu în ring", a adăugat ea. "Eu sunt total eligibilă să particip, sunt o femeie ca celelalte. M-am născut femeie, am trăit ca femeie şi am concurat în calitate de femeie", a mai spus Khelif, adăugând că "aceste atacuri dau o importanţă specială succesului meu".

Cod galben de caniculă duminică și luni în București și 15 județe. Sudul țării va fi fierbinte toată săptămâna
Eveniment

Cod galben de caniculă duminică și luni în București și 15 județe. Sudul țării va fi fierbinte toată săptămâna

Cod galben de caniculă duminică, luni. Capitala şi 15 judeţe din partea sudică şi sud-vestică a ţării sunt vizate duminică şi luni de o atenţionare Cod galben de caniculă şi disconfort termic, potrivit unei atenţionări emise de Administraţia Naţională de Meteorologie. Cod galben de caniculă duminică, luni Duminică şi luni, în sudul Crişanei, Banat, Oltenia şi în cea mai mare parte a Munteniei va fi caniculă şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Temperaturile maxime vor fi de 35 - 37 de grade, mai ridicate luni, izolat până spre 38 de grade. Nopţile vor fi tropicale, cu valori termice în jurul a 20 de grade. Potrivit ANM, judeţele vizate de atenţionarea meteorologică sunt: Argeş, Arad, Călăraşi, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Timiş, Teleorman,Vâlcea şi municipiul Bucureşti. ANM precizează că valul de căldură va persista în sud-vest şi sud şi în zilele următoare.

Bombardarea unei școli din Gaza de către Israel a îngrozit Europa. Reacții dure din UE și Marea Britanie
Eveniment

Bombardarea unei școli din Gaza de către Israel a îngrozit Europa. Reacții dure din UE și Marea Britanie

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa. Atât șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, cât și ministrul de Externe britanic David Lammy, s-au declarat „îngroziți” de lovitura israeliană asupra unei şcoli din oraşul palestinian Gaza. Gaza bombardarea unei școli șochează Europa ''Sunt îngrozit de imaginile unei şcoli din Gaza servind ca adăpost şi care a fost atinsă de o lovitură israeliană, soldată cu zeci de victime palestiniene. Cel puţin 10 şcoli au fost ţintite în ultimele săptămâni. Nu există nicio justificare pentru aceste masacre'', a scris Josep Borrell pe platforma X. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Ministrul de externe britanic David Lammy a afirmat, la rândul său că este "îngrozit" de atacul aerian al Israelului asupra unei şcoli din Gaza. "Sunt îngrozit de lovitura militară israeliană asupra şcolii al-Tabeen şi de pierderea tragică de vieţi omeneşti", a scris şeful diplomaţiei britanice pe platforma X. "Hamas trebuie să înceteze să pună în pericol civilii. Israelul trebuie să se conformeze cu Dreptul Internaţional Umanitar. Avem nevoie de o încetare imediată a focului pentru a proteja civilii, pentru a-i elibera pe toţi ostaticii şi de o încetare a restricţiilor privind ajutorul", a adăugat ministrul britanic. Londra a anunţat recent un ajutor de 6 milioane de lire sterline (7 milioane de euro) pentru a susţine "în special distribuirea apei pentru 55.000 de persoane în Gaza". Atacul s-a soldat cu peste 100 de morţi şi alte zeci de persoane rănite, conform surselor medicale şi de securitate din enclava palestiniană, un bilanţ încă provizoriu. Armata israeliană a recunoscut atacul, însă a afirmat că școală bombardată adăpostea un centru de comandă al grupării Hamas şi că a încercat să limiteze riscul provocării de victime civile. Hamas a negat că ar avea o bază în acea şcoală.

Zelenski confirmă intrarea trupelor ucrainene în trei regiuni rusești de graniță: "Împingem războiul pe teritoriul agresorului"
Eveniment

Zelenski confirmă intrarea trupelor ucrainene în trei regiuni rusești de graniță: "Împingem războiul pe teritoriul agresorului"

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că forţele ucrainene luptă în regiunea rusă Kursk şi a afirmat că operaţiunea face parte din eforturile Kievului de a restabili justiţia după invazia Rusiei în 2022. Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești Rusia a anunţat sâmbătă instituirea "regimului de operaţiune antiteroristă" în trei regiuni la graniţa cu Ucraina, respectiv în provinciile Belgorod, Briansk şi Kursk. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” În Kursk au loc lupte intense între trupele ruse şi cele ucrainene care au descins marţi într-o ofensivă surpinzătoare pentru armata rusă. Preşedintele ucrainean a declarat că a discutat despre operaţiune cu comandantul şef ucrainean Oleksandr Syrskyi, fără a uita de luptele dificile cu care se confruntă trupele ucrainene pe frontul de est. "Astăzi am primit mai multe rapoarte de la comandantul şef Syrskyi cu privire la liniile frontului şi acţiunile noastre de a împinge războiul pe teritoriul agresorului", a afirmat Zelenski. "Sunt recunoscător fiecărei unităţi a forţelor de apărare pentru că a asigurat acest lucru. Ucraina demonstrează că poate într-adevăr să restabilească justiţia şi să asigure presiunea necesară asupra agresorului", a menţionat, de asemenea, preşedintele ucrainean.

Teama de un megacutremur a dus la raționalizarea apei îmbuteliate, populația face stocuri de bunuri de primă necesitate. Guvernul japonez cere moderație și îndeamnă la calm
Eveniment

Teama de un megacutremur a dus la raționalizarea apei îmbuteliate, populația face stocuri de bunuri de primă necesitate. Guvernul japonez cere moderație și îndeamnă la calm

Teama de un megacutremur raționalizează apa. Autorităţile japoneze au cerut populaţiei "să nu-şi facă rezerve excesive" de bunuri de consum, după ce temerile privind un posibil "megaseism" au provocat o creştere a cererii de produse de primă necesitate. Teama de un megacutremur raționalizează apa Ministerul japonez al Agriculturii a recomandat populaţiei să-şi constituie rezerve de astfel de produse care să corespundă nevoilor pentru trei zile, sau cel mult pentru o săptămână. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Într-un supermarket din capitala Tokyo comercianții au postat un afiş cu scuze faţă de clienţi pentru penuria anumitor produse, atribuită "informaţiilor din mass-media despre cutremur". "Potenţiale restricţii la vânzări sunt examinate", mai indică respectivul afiş, care anunţă că apa îmbuteliată a fost deja raţionalizată. În urma avertismentului de megacutremur, emis de Agenţia de Meteorologie japoneză, cele mai căutate articole pe website-ul companiei japoneze de comerţ electronic Rakuten au fost toaletele portabile, conservele şi apa îmbuteliată. Unii comercianţi din localităţile situate de-a lungul coastei Pacificului au semnalat de asemenea creşterea cererii pentru produse similare legate de posibilul dezastru.

"Suntem devastați", a scris Federația SUA de Gimnastică după ce Jordan Chiles a pierdut bronzul în favoarea Anei Maria Bărbosu. Decizia, definitivă
Eveniment

"Suntem devastați", a scris Federația SUA de Gimnastică după ce Jordan Chiles a pierdut bronzul în favoarea Anei Maria Bărbosu. Decizia, definitivă

Pierderea bronzului olimpic, devastatoare pentru SUA. Federaţia Americană de Gimnastică şi Comitetul Olimpic şi Paralimpic American s-au declarat "devastaţi" de pierderea medaliei obţinute la sol de gimnasta Jordan Chiles, în urma deciziei de sâmbătă a Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, care a acordat-o româncei Ana Maria Bărbosu. Pierderea bronzului olimpic, devastatoare pentru SUA În comunicatul semnat de cele două foruri se menționează că acea constetație, legată de nivelul de dificultate al exerciţiului prezentat la sol de Jordan Chiles, a fost depusă cu "bună credinţă". Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Totodată, au precizat că, în timpul recursului depus de România la TAS, Chiles a fost ţinta abuzului online. "În timpul acestui apel, Jordan a fost ţinta unor atacuri consistente, absolut nefondate şi extrem de dureroase în social media. Nici un sportiv nu ar trebui suspus unui astfel de tratament. Condamnăm atacurile şi pe cei care le întreprind, susţin sau le instigă. O lăudăm pe Jordan pentru faptul că se comportă integru, atât în competiţie, cât şi în afara ei, continuăm să îi fim alături şi să o susţinem", se mai arată în comunicatul celor două organizaţii sportive americane. Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz la sol, la Jocurile Olimpice de la Paris, să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, în urma memoriilor făcute de Federaţia Română de Gimnastică şi de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. În urma acestei decizii, Ana Maria Bărbosu a obţinut medalia de bronz la sol, în timp ce Sabrina Maneca Voinea a încheiat competiţia pe locul 4. Americanca Jordan Chiles va ocupa locul 5, cu 13,666 de puncte.

Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la "Sf. Pantelimon"
Eveniment

Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la "Sf. Pantelimon"

Psihiatrul consilier al lui Rafila demisionează. Gabriel Diaconu i-a criticat pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon. A susținut că referatul acestora, pe baza căruia un judecător a decis arestarea celor două doctorițe, este „hilar” și „ridicol”. Psihiatrul consilier al lui Rafila demisionează Gabriel Diaconu și-a justificat critica față de procurori. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon „Poziția mea din ultimele zile, ca și lucrurile pe care le-am scris sau declarat, reprezintă opinia mea personală, de medic, de om care lucrează în domeniul sănătății de peste 20 de ani, de expert național și internațional”, a scris acesta pe Facebook. Diaconu a menționat că nu și-ar fi exprimat opinia în mod oficial, însă, dat fiind poziția sa de consilier onorific al ministrului Sănătății, „presa a folosit această calitate benevolă drept argument c-aș vorbi, în vreun fel, în capacitate oficială”. Victima „delictului de opinie” Diaconu s-a plâns că e victima unui „delict de opinie”. „Presa știe că, oricând am vorbit în capacitate oficială, am avut grijă să menționez asta. Vreau să cred că încă trăiesc într-o țară în care nu există delict de opinie.” Și-a anunțat demisia, nu înainte de a acuza un „incendiu dement” împotriva doctorilor. „Acest incendiu dement împotriva doctorilor mă obligă, însă, la următoarea decizie, pe care o anunț acum. Din demnitate profesională, și în semn de protest la demonizarea profesiei mele de medic, după o discuție cu domnul ministru în timpul acestei după-amieze, am convenit să-mi depun demisia din funcția mea onorifică. Voi face asta luni dimineață la prima oră.” Diaconu a conchis că este „mulțumit” de activitatea sa. „Mi-am dedicat timp, în acești aproape trei ani, dezvoltării sănătății mintale, ca domeniu, în România. Sunt mulțumit de ce am făcut. Am avut sprijin necondiționat din partea ministrului Rafila, am avut împrejur o echipă de oameni remarcabili, atât la Minister cât și la agențiile partener. Mi-am reprezentat meseria cu mândrie. Am intrat cu capul sus într-o demnitate publică efemeră, plec cu capul sus”, a mai scris acesta.

Prima ediție a JO după Sydney 2000 când România a început să-și crească numărul de medalii. La JO de la Tokyo, România a fost pe locul 46. La Paris, pe 20
Eveniment

Prima ediție a JO după Sydney 2000 când România a început să-și crească numărul de medalii. La JO de la Tokyo, România a fost pe locul 46. La Paris, pe 20

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice. Înaintea ultimei zile a Jocurilor Olimpice, România are nouă medalii, trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că este prima oară după Sydney 2000 când România are o creştere importantă a numărului de medalii. România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice Mihai Covaliu a declarat că de la Sydney 2000, sportul românesc a avut o curbă descendentă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "În 2020 la Tokyo, am spus că ăsta va fi pragul sub care nu vom accepta ca România să mai fie vreodată, cu patru medalii la Jocurile Olimpice. Este pentru prima dată când România are o creştere importantă. Am avut un obiectiv pe care am reuşit să-l depăşim puţin", a spus el. Covaliu a adăugat că trebuie să mulţumim tuturor sportivilor care au concurat la Paris. "Ştiu că se putea şi mai bine, au fost momente în care dacă nu treceam peste ele locul în clasament nu era acesta. De aceea sunt frumoase Jocurile Olimpice pentru că rezultatele sunt neaşteptate. E un final, dar drumul şi povestea continuă şi depinde de noi toţi că acest drum să fie mai frumos şi această poveste să fie de succes. Mulţumesc România!".

Portdrapelul României la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice va fi halterofila Mihaela Cambei, medaliată cu argint
Eveniment

Portdrapelul României la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice va fi halterofila Mihaela Cambei, medaliată cu argint

Mihaela Cambei, portdrapelul României (închidere JO). Halterofila Mihaela Cambei, medaliată cu argint la categoria 49 kg, a fost desemnată portdrapelul României la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Mihaela Cambei, portdrapelul României (închidere JO) În urma desemnării, Cambei a declarat: "Cred că este un sentiment unic pentru orice sportiv, nu am mai purtat drapelul până acum şi este ceva excepţional pentru mine. Nu cred că va fi greu, dar sunt convinsă că va fi dificil pentru că la bară este un echilibru, la steag trebuie să îl ţin mai mult pe o mână". Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Vicecampioana olimpică a relatat că s-a simţit foarte bine în Satul Olimpic alături de legendara Nadia Comăneci. "M-am simţit foarte bine alături de Nadia Comăneci în Satul Olimpic, mă bucur foarte mult că a venit alături de mine. A zis că este mândră de mine şi că mă felicită", a precizat Cambei. Aur, argint și bronz Înaintea ultimei zile a Jocurilor Olimpice, România are nouă medalii, trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg, iar bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber și de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol.

Israelul susține că a eliminat 19 teroriști Hamas după ce a bombardat o școală în Gaza, atac soldat cu 93 de morți. Casa Albă cere explicații
Internațional

Israelul susține că a eliminat 19 teroriști Hamas după ce a bombardat o școală în Gaza, atac soldat cu 93 de morți. Casa Albă cere explicații

Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale. SUA s-au declarat sâmbătă ''profund îngrijorate'' după lovitura israeliană mortală asupra unei şcoli din Gaza. Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale Potrivit lui Sean Savett, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, "Acest fapt arată urgenţa unei încetări a focului şi a unui acord privind ostaticii, pentru care vom continua să lucrăm fără pauză". Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Savett a dat asigurări că Washingtonul le va cere autorităţilor israeliene "mai multe detalii" despre lovitura respectivă. Atacul s-ar fi soldat cu 93 de morţi şi alte zeci de persoane rănite, conform surselor medicale şi de securitate din enclava palestiniană. De partea sa, armata israeliană a indicat că a eliminat "cel puţin 19 terorişti din Hamas şi Jihadul Islamic" în timpul unui raid asupra unei şcoli din Gaza ce adăpostea persoane strămutate. Potrivit autorităţilor din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, până sâmbătă la prânz, cu 39.790 de morţi şi 92.002 de răniţi în rândul palestinienilor.

Putin a ordonat evacuarea a 76.000 de ruși din regiunea Kursk, atacată de trupe ucrainene. Kremlinul, luat prin surprindere
Internațional

Putin a ordonat evacuarea a 76.000 de ruși din regiunea Kursk, atacată de trupe ucrainene. Kremlinul, luat prin surprindere

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă. Rușii au evacuat peste 76.000 de oameni din zonele aflate în regiunea rusă Kursk la frontiera cu Ucraina. Anunțul vine de la Ministerul local pentru situaţii de urgenţă. Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă Rusia duce lupte intense contra a mii de soldaţi ucraineni la circa 20 de kilometri în interiorul regiunii Kursk, după ce marţi forţe ucrainene au efectuat o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "Instituţiile statului iau măsuri suplimentare pentru a garanta securitatea cetăţenilor, menţinerea ordinii publice şi consolidarea apărării antiteroriste a instalaţiilor", a menţionat guvernul rus. După ofensiva armatei ucraineane peste graniţă, luptele în numeroase puncte din regiunea Kursk continuă pentru a cincea zi consecutiv. Deși armata rusă continuă să trimită întăriri şi unităţi de armament greu, tancuri, blindate, artilerie şi lansatoare de rachete, pare că ezită să deplaseze în Kursk unităţi experimentate de pe frontul din interiorul Ucrainei. Incursiunea surpriză a ucrainenilor în Kursk ar avea ca scop tocmai dislocarea acestor unităţi, pentru oprirea înaintării trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, care ameninţă oraşe-cheie. De partea sa, armata ucraineană recurge la bombardamente intense asupra trupelor ruse trimise ca întăriri, folosind artileria şi dronele. Potrivit Moscovei, fragmente dintr-o dronă ucraineană doborâtă au căzut în perimetrul centralei nucleare Kursk, situată la circa 60 de kilometri de graniţă şi în direcţia căreia atacă trupele ucrainene.

Kamala Harris îl depășește pe Trump în trei state cheie pentru deciderea președintelui american
Internațional

Kamala Harris îl depășește pe Trump în trei state cheie pentru deciderea președintelui american

Kamala Harris, peste Trump (state cheie). Noi sondaje de opinie publicate în SUA o plasează pe democrata Kamala Harris înaintea republicanului Donald Trump în trei state cheie. Noile cifre au inversat tendinţa din ultimele luni. Kamala Harris, peste Trump (state cheie) Potrivit sondajelor realizate de The New York Times şi Siena College, Harris ar avea 50% din intenţiile de vot şi Trump 46% în Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin, trei state importante din Midwest. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Alegerile prezidenţiale din SUA se joacă în general în câteva state cheie, care pot înclina votul. Intrarea în cursa electorală a Kamalei Harris (59 de ani) a dat peste cap campania republicanilor. Aceștia mizau pe atacurile la adresa democraţilor legate de vârsta şi capacitatea fizică şi mintală ale lui Joe Biden (81 de ani).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră