vineri 28 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Internațional

Zelenski primește sprijin european și canadian înaintea întâlnirii decisive cu Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în tranzit prin orașul canadian Halifax în drumul spre Florida, a primit sâmbătă un sprijin ferm din partea statelor europene și a Canadei, în ajunul unei întâlniri considerate cruciale cu președintele american Donald Trump. Atacuri masive asupra Kievului În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat atacuri aeriene de amploare asupra Kievului și a regiunii învecinate. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Bilanțul provizoriu indică doi morți, aproximativ 40 de răniți și peste un milion de gospodării rămase fără electricitate. Zelenski a reacționat dur, afirmând că aceste bombardamente demonstrează că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului”. Liderii europeni: Ucraina vrea pace, Rusia prelungește războiul Într-o videoconferință la care au participat principalii lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat contrastul dintre dorința Ucrainei de a construi o pace durabilă și hotărârea Rusiei de a prelungi conflictul început în urmă cu aproape patru ani. Țările europene, Canada, Uniunea Europeană și NATO au transmis Ucrainei „sprijin deplin” înaintea discuțiilor lui Zelenski cu Donald Trump, a precizat cancelarul german Friedrich Merz. Mesaj comun: respectarea integrității teritoriale a Ucrainei Liderii occidentali au reafirmat ideea unei „păci juste și durabile” pentru Ucraina. Ursula von der Leyen a declarat că această pace trebuie să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în timp ce premierul canadian Mark Carney a subliniat că pacea este posibilă doar dacă Rusia este dispusă să coopereze. Zelenski a spus că pentru a opri războiul sunt necesare două elemente: presiune asupra Rusiei și un sprijin consistent pentru Ucraina. Întâlnirea Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se întâlnească în Florida cu Donald Trump pentru a discuta „chestiuni sensibile”, inclusiv: - situația regiunii Donbas - garanții de securitate pentru Kiev - planul american de încetare a conflictului Noi atacuri aeriene, impact major asupra infrastructurii energetice Forțele aeriene ucrainene au anunțat că, în cursul ultimelor atacuri, Rusia a lansat cel puțin 519 drone și 40 de rachete. Dintre acestea, 474 drone și 29 rachete au fost doborâte. Țintele principale au fost infrastructurile energetice. Compania DTEK a anunțat că peste un milion de locuințe au rămas fără curent electric. Ministerul rus al Apărării a susținut, la rândul său, că a doborât peste 230 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus. Armata rusă a declarat că a cucerit orașul Mîrnohrad din regiunea Donețk și localitatea Huliaipol din regiunea Zaporojie, în contextul intensificării operațiunilor militare din ultimele luni. Planul american: înghețarea frontului pe pozițiile actuale Zelenski și Trump vor discuta despre planul american prezentat recent de Washington. Versiunea revizuită a documentului: - propune înghețarea frontului pe pozițiile actuale - nu rezolvă imediat disputele teritoriale - recunoaște că Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei Planul renunță la două cerințe cheie ale Moscovei: retragerea ucraineană din Donețk și renunțarea juridică la aderarea la NATO. Reacția Moscovei și declarațiile lui Putin Aprobarea acordului de către Rusia este considerată improbabilă în acest moment. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a acuzat Kievul și aliații săi că încearcă să „torpileze” negocierile. Vladimir Putin a avertizat că, dacă problema nu va fi rezolvată pe cale pașnică, Rusia își va continua acțiunile pe cale militară. Trump: „Zelenski nu are nimic până nu îmi dau acordul” Cu o zi înaintea întâlnirii, Donald Trump a declarat că Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau acordul”. El a adăugat că se așteaptă la discuții „bune” atât cu liderul ucrainean, cât și cu Vladimir Putin, cu care intenționează să vorbească în curând.

Zelenski primește sprijin european și canadian înaintea întâlnirii decisive cu Donald Trump
CCR decide duminică viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de încălcarea independenței justiției și discriminare
Justiție

CCR decide duminică viitorul pensiilor magistraților: Înalta Curte acuză Guvernul Bolojan de încălcarea independenței justiției și discriminare

Curtea Constituțională a României (CCR) discută duminică sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Ședința este programată să înceapă la ora 13.00. Înalta Curte a sesizat CCR în unanimitate Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis la începutul lunii decembrie, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pe tema noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Magistrații au fost convocați de președintele Instanței Supreme, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de proiect. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR. Argumentele Înaltei Curți: discriminare și încălcarea independenței justiției Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, noua lege ar discrimina magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar încălca independența justiției. Ar elimina, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați și ar încălca jurisprudența CJUE și CEDO și ar nesocoti caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. De asemenea ar utiliza termeni neclari și ambigui și ar conține lacune normative incompatibile cu principiile statului de drept. Instanța supremă arată că legea ar conduce la reducerea substanțială a pensiilor de serviciu ale celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a actului normativ, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni chiar inferioară celei din sistemul public. Încălcarea deciziilor CCR și a standardelor internaționale Înalta Curte susține că proiectul: - încalcă deciziile anterioare ale CCR - contravine standardelor stabilite de CJUE și CEDO - afectează garanțiile independenței justiției Prin reluarea unor soluții normative deja declarate neconstituționale, proiectul ar încălca principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Acuzații de tratament juridic discriminatoriu Judecătorii susțin că actul normativ creează un regim dezavantajos pentru magistrați față de alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază de pensii de serviciu. Este invocat și faptul că impactul financiar al reformei nu este fundamentat prin date concrete în expunerea de motive. Date privind ponderea pensiilor de serviciu Potrivit Înaltei Curți: - peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii de serviciu - aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică - peste 10.000 fac parte din alte categorii (magistrați, grefieri, diplomați, personal aeronautic, Curtea de Conturi etc.) Bugetul pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024. ÎCCJ susține că expunerea de motive prezintă mai degrabă un „narativ public” decât o fundamentare reală a modificării cadrului legal aplicabil magistraților. Ce prevede noul proiect al Guvernului Bolojan Guvernul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, care include: - creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani - plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea pensiilor de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, după o sesizare depusă de Înalta Curte. Curtea a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este obligatoriu din punct de vedere procedural, chiar dacă are caracter consultativ.

Încă un război neoprit de Trump: acordul de încetare a focului Thailanda-Cambodgia, salutat de ONU
Internațional

Încă un război neoprit de Trump: acordul de încetare a focului Thailanda-Cambodgia, salutat de ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat încetarea focului anunțată de Thailanda și Cambodgia, subliniind că acordul reprezintă un progres important către „o pace durabilă”, după săptămâni de confruntări armate la frontieră. Acord de încetare a focului după săptămâni de lupte După multiple schimburi de focuri la granița comună, cele două state membre ASEAN au convenit asupra unui armistițiu imediat. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Miniștrii apărării din Thailanda și Cambodgia au semnat o declarație comună privind oprirea ostilităților. Guterres: „Un pas pozitiv pentru civili” Potrivit purtătorului său de cuvânt, Stéphane Dujarric, Antonio Guterres a descris armistițiul ca fiind „un pas pozitiv către scăderea suferințelor civililor, încetarea ostilităților în desfășurare și crearea unui mediu propice pentru o pace durabilă”. Armistițiul acoperă toate tipurile de atacuri, documentul semnat prevede oprirea folosirii tuturor tipurilor de arme, atacurilor asupra civililor, lovirii infrastructurii civile și acțiunilor militare în toate zonele de frontieră. Frontieră de 800 km, teatru al confruntărilor Luptele au izbucnit în mai multe puncte de-a lungul frontierei de aproximativ 800 de kilometri dintre Thailanda și Cambodgia. Ambele state s-au acuzat reciproc de bombardarea zonelor civile, acuzații negate de fiecare parte. Bilanț uman: morți și sute de mii de strămutați Confruntările au avut consecințe grave. Peste 100 de persoane au fost ucise, zeci de civili aflându-se printre victime. De asemenea, sute de mii de oameni au fost strămutați pe ambele părți ale frontierei. Dispută teritorială veche de decenii Criza actuală are la origine o dispută teritorială de durată. În octombrie, cele două țări au convenit retragerea armamentului greu din zona de graniță și operațiuni comune de deminare. Armistițiu suspendat și noi escaladări Deși un acord exista deja, armistițiul a fost suspendat în noiembrie după un nou incident la frontieră. Situația s-a agravat în continuare după o ciocnire pe 7 decembrie, iar luptele s-au reluat ulterior în mai multe puncte de-a lungul frontierei.

Insula Creta, asaltată de migranți africani în ultimele zile. Mulți sfârșesc înecați
Internațional

Insula Creta, asaltată de migranți africani în ultimele zile. Mulți sfârșesc înecați

Paza de coastă elenă a anunțat salvarea a peste 840 de migranți în numai cinci zile în sudul insulei Creta. 131 de persoane salvate sâmbătă dimineață Sâmbătă dimineață, echipajele pazei de coastă au intervenit în largul sudic al Cretei și au salvat 131 de migranți aflați în pericol pe mare, potrivit sursei oficiale. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Vineri, alte 395 de persoane care solicitau azil în Uniunea Europeană au fost salvate în largul insulei Gavdos, situată la sud de Creta. Operațiunile au fost coordonate de paza de coastă greacă. Ambarcațiune de pescuit, la 14 mile sud de Gavdos Migranții salvați sâmbătă se aflau la bordul unei ambarcațiuni de pescuit, identificată la 14 mile marine sud de Gavdos. Aceștia au fost recuperați de două nave ale pazei de coastă și transportați în siguranță în portul Gavdos. Naționalitatea lor nu a fost deocamdată precizată. Creta, nouă rută majoră pentru migrație Tot mai mulți migranți încearcă să ajungă în Grecia din Turcia sau din Libia, traversând Marea Mediterană către insulele grecești ori direct către Creta. Traseele sunt extrem de periculoase, iar naufragiile sunt frecvente. Tragedii recente în largul Cretei La începutul lunii decembrie, 17 persoane au murit, iar alte 15 au fost date dispărute după răsturnarea unei ambarcațiuni în largul Cretei. Doar două persoane au supraviețuit. Migranții, majoritar sudanezi și egipteni, plecaseră din portul libian Tobruk. Corpurile lor au fost găsite în interiorul ambarcațiunii, care lua apă și era parțial dezumflată. Creta, principal punct de sosire pentru migranții spre UE Conform datelor UNHCR, de la începutul anului peste 16.770 de solicitanți de azil au ajuns în Creta, mai mulți decât pe orice altă insulă din Marea Egee. Presiunea migrației a crescut semnificativ în regiune. Suspendarea temporară a cererilor de azil În iulie, guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a suspendat procesarea cererilor de azil timp de trei luni, în special pentru persoanele sosite din Libia către Creta. Premierul a descris măsura drept „absolut necesară”, având în vedere creșterea fluxurilor migratorii. Ministrul grec pentru imigrație, Thanos Plevris, a declarat că Grecia „nu este un hotel” pentru solicitanții de azil și a transmis de mai multe ori migranților mesajul: „Nu sunteți bineveniți aici.”

Stagiu militar voluntar remunerat în Marea Britanie pentru a crește efectivele armatei
Internațional

Stagiu militar voluntar remunerat în Marea Britanie pentru a crește efectivele armatei

Ministerul Apărării din Marea Britanie a anunțat lansarea, în luna martie, a unui program pilot destinat persoanelor cu vârsta sub 25 de ani. Tinerii vor putea urma o pregătire militară plătită, timp de un an, în cadrul forțelor armate britanice. Program pilot cu 150 de participanți în prima etapă În faza inițială, programul va fi deschis pentru 150 de tineri, însă autoritățile își propun extinderea schemei la peste 1.000 de participanți în anii următori. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Oficialii britanici văd această inițiativă ca pe o investiție atât în securitate, cât și în dezvoltarea personală a tinerilor. Obiectiv: reconectarea societății cu armata Ministrul Apărării, John Healey, a declarat că noul program se înscrie în „dorința noastră de a reconecta societatea și forțele noastre armate”. Prin această schemă, tinerii vor avea ocazia să descopere oportunitățile de carieră și competențele pe care le pot dobândi în mediul militar. Context de securitate marcat de noi amenințări Deși serviciul militar obligatoriu a fost eliminat în 1960 în Regatul Unit, dezbaterile privind pregătirea populației revin în actualitate. La 15 decembrie, șeful Statului Major al armatei britanice, Rick Knighton, a avertizat că „tot mai multe persoane trebuie să fie pregătite pentru luptă”, în contextul intensificării amenințărilor de securitate, în special a celei venite dinspre Rusia. „O nouă eră în apărare” Ministrul John Healey a subliniat că Marea Britanie intră într-„o nouă eră în apărare”, iar programul de pregătire plătită este parte a adaptării la realitățile geopolitice actuale. Participanții vor beneficia de instruire în cadrul: forțelor terestre forțelor aeriene forțelor navale Guvernul nu a anunțat încă nivelul remunerației, însă a precizat că obiectivul principal este oferirea unei experiențe complete de formare profesională și personală. Ce se întâmplă după finalizarea anului de pregătire La finalul celor 12 luni de pregătire, tinerii vor putea decide dacă rămân în armată pe termen lung sau aleg o carieră civilă, folosind competențele dobândite. Programul „le va permite tinerilor britanici să descopere competențele și pregătirile incredibile propuse de armată”, a declarat John Healey.

Atacatorul celor trei femei de la metrou trebuia deportat din țară încă din vara lui 2025 (Franța)
Internațional

Atacatorul celor trei femei de la metrou trebuia deportat din țară încă din vara lui 2025 (Franța)

Guvernul francez a anunțat că bărbatul suspectat că ar fi rănit trei femei în metroul parizian fusese deja condamnat anterior pentru jaf agravat și agresiune sexuală și era vizat de un ordin de deportare emis la jumătatea anului 2025. Suspectul, cetățean malian aflat ilegal în Franța Potrivit Ministerului de Interne, suspectul este cetățean malian cu ședere ilegală în Franța și era cunoscut de autorități pentru distrugere de bunuri sub influența drogurilor. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev El a fost închis în ianuarie 2024 pentru jaf agravat și agresiune sexuală, ca urmare a unei condamnări anterioare. Atacul din metroul parizian: trei femei rănite Incidentul a avut loc pe linia 3 a metroului din Paris, în zona stațiilor Arts-et-Métiers, République și Opéra. Bărbatul este suspectat că ar fi rănit ușor trei femei cu un cuțit. Ancheta ia în calcul în primul rând ipoteza unei posibile afecțiuni mintale, nu o motivație teroristă. Suspectul, arestat câteva ore după incident Bărbatul a fost reținut la domiciliul său din Sarcelles, la nord de Paris, la câteva ore după atac. Identificarea sa a fost posibilă datorită imaginilor de pe camerele de supraveghere și geolocalizării telefonului mobil. Ordin de deportare emis în 2025 După ispășirea pedepsei între ianuarie 2024 și iulie 2025, suspectul, în vârstă de 25 de ani, a primit ordin de a părăsi teritoriul francez și a fost plasat într-un centru de detenție administrativă. Ministerul de Interne a precizat că ordinul de deportare nu a putut fi pus în aplicare în termenul legal de 90 de zile deoarece nu a putut fi obținut un permis consular, din lipsa unui document de identitate valabil. În aceste condiții, bărbatul a fost plasat ulterior în arest la domiciliu.

Ex-premierul moldovean Vlad Filat, condamnat în Franța și căutat prin Interpol, neagă faptele
Internațional

Ex-premierul moldovean Vlad Filat, condamnat în Franța și căutat prin Interpol, neagă faptele

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost dat în urmărire internațională de Interpol, în baza unei notificări emise de Biroul Central Interpol Paris, potrivit agenției Moldpres. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova. Confirmarea Poliției: notificare Interpol Paris pentru arest Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, a declarat că Direcția cooperare internațională polițienească a fost informată oficial despre faptul că Vlad Filat este căutat internațional în vederea arestării. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit Constituției Republicii Moldova, cetățenii statului nu pot fi extrădați sau expulzați. Totuși, autoritățile au precizat că, dacă Vlad Filat ar călători în țări din spațiul Schengen, autoritățile locale ar fi obligate să îl rețină, în baza notificării Interpol. Condamnare în lipsă în Franța pentru spălare de bani La începutul lunii decembrie, o instanță din Franța l-a condamnat în lipsă pe Vlad Filat la doi ani de închisoare și o amendă de 100.000 de euro pentru spălare de bani, într-un dosar de corupție. După anunțul condamnării, Vlad Filat a scris pe rețelele sociale că dosarul vizează partajul bunurilor după divorțul din 2012 și a susținut că este „motivat politic” și influențat din Republica Moldova. Ulterior, acesta a publicat un mesaj scurt: „Mulțumesc, Maia!”.

Epstein nu ar fi fost împiedicat să se sinucidă în închisoare - noi documente din dosar
Internațional

Epstein nu ar fi fost împiedicat să se sinucidă în închisoare - noi documente din dosar

Noi documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA oferă detalii suplimentare despre circumstanțele morții lui Jeffrey Epstein și indică faptul că acesta nu ar fi fost supravegheat corespunzător, în ciuda riscului crescut de sinucidere. Informațiile au fost dezvăluite de The Washington Post. Epstein, găsit mort în celulă în 2019 Jeffrey Epstein a murit în detenție la 10 august 2019, după ce fusese acuzat de trafic sexual și alte infracțiuni care îi puteau aduce până la 45 de ani de închisoare. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Cu o zi înainte, fuseseră publicate mii de documente cu mărturii legate de acuzații de abuz sexual. Raportul de autopsie a stabilit sinuciderea prin spânzurare, deși în spațiul public au circulat numeroase speculații neconfirmate privind o posibilă crimă. Probleme grave de supraveghere Documentele desecretizate recent în baza unei legi adoptate de Congres nu includ dovezi privind o crimă. Ele întăresc însă concluzia că Epstein nu a fost monitorizat adecvat de autoritățile penitenciare, deși era încadrat la risc de sinucidere și se afla sub observație specială. Detalii din tentativa anterioară de suicid Actele publicate descriu și tentativa anterioară de suicid din 23 iulie 2019. Epstein a fost găsit atunci semiinconștient în celulă, cu urme la nivelul gâtului. Personalul l-a transportat pe targă, iar evaluarea medicală a consemnat roșeață și abraziuni. După acest incident, a fost plasat sub supraveghere pentru risc de suicid, fiind consemnate observații la fiecare 15 minute. Declarații contradictorii și suspiciuni legate de colegul de celulă Într-unul dintre documente, Epstein afirmă că un coleg de celulă ar fi încercat să-l ucidă. Un oficial a confirmat existența unei asemenea suspiciuni, însă anchetatorii nu au stabilit că respectivul coleg, Nicholas Tartaglione, l-ar fi agresat efectiv. Evaluările psihologice din ultimele zile de viață Notele unui psiholog al închisorii arată că Epstein declara că „sinuciderea este împotriva religiei sale” și că nu suportă durerea. La scurt timp după aceea, psihologul-șef al închisorii își exprima însă îngrijorarea că deținutul fusese trecut doar sub observație psihologică, nu sub supraveghere strictă pentru prevenirea sinuciderii. Reacția lui Donald Trump Într-o reacție publică, președintele american Donald Trump a criticat Departamentul de Justiție, numind cazul Epstein „vânătoare de vrăjitoare”. Acesta a susținut că instituția își consumă resursele pe publicarea acestor documente și a cerut „publicarea tuturor numelor implicate”.

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Penuria de benzină se adâncește în Rusia, care a interzis exporturile până pe 28 februarie
Internațional

Penuria de benzină se adâncește în Rusia, care a interzis exporturile până pe 28 februarie

Guvernul rus a anunțat prelungirea interdicției temporare privind exporturile de benzină și alți combustibili până la 28 februarie 2026. Măsura are ca obiectiv protejarea pieței interne și asigurarea necesarului de combustibili în perioada de iarnă. Măsură pentru stabilizarea pieței interne a combustibililor Autoritățile de la Moscova au explicat că decizia este una preventivă, menită să limiteze fluctuațiile de preț și să garanteze aprovizionarea continuă a sectorului intern. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev În sezonul rece, cererea de combustibili crește semnificativ, în special în agricultură și sectoarele esențiale. Interdicția se aplică producătorilor și intermediarilor Potrivit informațiilor citate de Interfax din surse guvernamentale, interdicția vizează exporturile realizate atât de producători, cât și de intermediari și va rămâne în vigoare până în februarie 2026. Acordurile bilaterale guvernamentale constituie excepții de la aceste restricții. Producătorii principali pot continua exporturile Interdicția pentru intermediarii și traderii care nu sunt producători rămâne valabilă. Totuși, companiile care produc direct combustibil – precum Rosneft și Gazprom Neft – pot continua exporturile în anumite condiții stabilite de autorități. Motivul principal: asigurarea necesarului intern de combustibili Vicepremierul Alexander Novak a anunțat că decizia urmărește să asigure necesarul pieței interne, în contextul în care unele rafinării au fost afectate de atacuri recente asupra infrastructurii petroliere. Restricțiile au rolul de a preveni apariția unor noi deficite regionale de carburanți. Pachet amplu de politici protecționiste Extinderea interdicției face parte dintr-o serie de măsuri introduse de Moscova în martie 2024 și prelungite ulterior în 2025, în încercarea de a limita efectele sancțiunilor internaționale și presiunile asupra industriei energetice. Guvernul rus estimează că decizia va contribui la reducerea prețurilor la combustibili pe plan intern și la menținerea unei aprovizionări stabile pentru populație și economie. Atacurile asupra rafinăriilor, factor cheie al deciziei Restricțiile evidențiază provocările cu care se confruntă Moscova, după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești. Rafinăriile au devenit ținte principale, ceea ce a dus la scăderea capacităților de procesare a țițeiului cu aproximativ 7% și la agravarea crizei de combustibili pe piața internă.

Acuzat că a încercat să violeze un elev al Școlii de Poliție din Câmpina, arestat
Eveniment

Acuzat că a încercat să violeze un elev al Școlii de Poliție din Câmpina, arestat

Un angajat al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru tentativă de viol asupra unui elev al instituției de învățământ. Decizia instanței: arest preventiv pentru 30 de zile Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a anunțat că, după continuarea cercetărilor într-un dosar penal privind infracțiunea de tentativă de viol, persoana bănuită a fost prezentată judecătorului de drepturi și libertăți. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Instanța a admis propunerea procurorului și a dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile. Cine este suspectul în dosar Potrivit unor surse judiciare, bărbatul are 49 de ani și este angajat al Școlii de Poliție din Câmpina, încadrat ca personal de serviciu. Persoana vătămată ar fi un elev al instituției. Înainte de arestarea preventivă, bărbatul fusese reținut pentru 24 de ore. Cercetările continuă pentru stabilirea situației de fapt Reprezentanții IJP Prahova au precizat că ancheta este în desfășurare. Organele de cercetare penală continuă administrarea probatoriului necesar pentru stabilirea situației de fapt și lămurirea împrejurărilor în care ar fi avut loc fapta.

Atacuri aeriene ale SUA în Nigeria, cu acordul președintelui țării: tabere afiliate ISIS lovite în statul Sokoto
Internațional

Atacuri aeriene ale SUA în Nigeria, cu acordul președintelui țării: tabere afiliate ISIS lovite în statul Sokoto

Statele Unite au efectuat atacuri aeriene în nord-vestul Nigeriei, vizând două tabere asociate grupării Stat Islamic (ISIS) din pădurea Bauni, în statul Sokoto. Operațiunile au avut ca țintă luptători străini care se infiltrau din zona Sahel, a anunțat guvernul nigerian. Operațiune aprobată de președintele Nigeriei Atacurile au avut loc joi și au fost aprobate de președintele nigerian Bola Tinubu. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit Ministerului Informațiilor, misiunea a fost lansată de pe platforme maritime aflate în Golful Guineei, după o etapă amplă de strângere de informații, planificare operațională și misiuni de recunoaștere Anunțul președintelui SUA Președintele american Donald Trump a declarat pe rețeaua sa Truth Social că forțele americane au efectuat atacuri „la cererea” guvernului nigerian, împotriva militanților Statului Islamic din nord-vestul Nigeriei. Acesta a afirmat că gruparea a vizat comunități creștine din regiune. 16 muniții ghidate GPS, utilizate împotriva țintelor ISIS Potrivit comunicatului guvernului nigerian, în timpul operațiunii au fost folosite 16 muniții de precizie ghidate GPS. De asemenea, au fost utilizate platforme aeriene fără pilot de tip MQ-9 Reaper și au fost neutralizate elemente ISIS care încercau să pătrundă în Nigeria din coridorul Sahel Autoritățile afirmă că taberele vizate găzduiau luptători străini care colaborau cu afiliați locali pentru planificarea unor atacuri la scară largă. Avertisment privind posibile operațiuni viitoare Donald Trump a descris operațiunea drept „numeroase atacuri perfecte” și a transmis că ar putea urma „mai multe” astfel de intervenții. Guvernul nigerian a subliniat că rămâne „pe deplin angajat în protejarea vieților și proprietății” și a promis noi acțiuni împotriva rețelelor extremiste transnaționale. Nigeria, confruntată cu insurgența islamistă Nigeria se luptă de mai bine de zece ani cu insurgența islamistă. Apariția luptătorilor străini cu legături directe cu ISIS reprezintă, potrivit autorităților, o escaladare a amenințării de securitate la nivel regional.

Alpinistul Adrian Ahrițculesei pleacă în Antarctica pentru a cuceri cel mai înalt vârf al continentului
Eveniment

Alpinistul Adrian Ahrițculesei pleacă în Antarctica pentru a cuceri cel mai înalt vârf al continentului

Adrian Ahrițculesei, alpinist român cunoscut pentru cucerirea vârfului Everest și a celor mai înalți șapte vulcani ai lumii, se pregătește pentru o nouă expediție extremă. Pe 27 decembrie, acesta va pleca în Antarctica, unde și-a propus să urce pe Mount Vinson (4.892 m), cel mai înalt vârf al continentului înghețat. Pregătire intensă pentru o expediție în condiții extreme Originar din Petroșani, alpinistul spune că s-a pregătit intens atât fizic, cât și psihic pentru această aventură. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Experiența anterioară în Antarctica, din ianuarie 2023, când a reușit ascensiunea pe Mount Sidley, îl ajută să știe ce îl așteaptă. El atrage atenția că principala provocare va fi frigul extrem: deși în emisfera sudică este vară, temperaturile din Antarctica pot ajunge la –35, –40 de grade Celsius. De la București la unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă Adrian Ahrițculesei va pleca din București spre Istanbul, apoi spre São Paulo, Santiago de Chile și Punta Arenas, cel mai sudic oraș din Chile, unde se va reuni cu restul echipei de expediție. De aici vor urma două zboruri private în interiorul Antarcticii către tabăra Union Glacier, apoi, cu un avion de mici dimensiuni, spre tabăra de bază de pe Mount Vinson Dacă vremea va permite, ascensiunea ar putea avea loc în perioada 4–5 ianuarie 2026. Everest și „Circuitul celor 7 vulcani” Alpinistul are deja la activ unele dintre cele mai dificile provocări montane din lume. Printre reușitele sale se numără: cucerirea vârfului Everest, în mai 2024 finalizarea „Circuitului celor 7 vulcani”, în ianuarie 2023 Prin această realizare, el a devenit primul bărbat din România care a încheiat circuitul celor mai înalți vulcani de pe fiecare continent. Cine este Adrian Ahrițculesei Adrian Ahrițculesei are 42 de ani și este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport din Timișoara. În paralel cu performanța sportivă, el lucrează ca optometrist la o firmă din Petroșani, reușind să îmbine viața profesională cu pasiunea pentru alpinismul de mare altitudine.

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”
Internațional

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”

Umoristul american Jimmy Kimmel a declarat că anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru fascism în Statele Unite. Mesajul a fost transmis într-o alocuțiune difuzată de postul britanic Channel 4, joi seara. Declarațiile vin după o perioadă tensionată pentru prezentator, a cărui emisiune a fost suspendată temporar în septembrie. Discurs alternativ de Crăciun pe Channel 4 Din 1993, Channel 4 difuzează anual un mesaj de Crăciun alternativ celui susținut de monarhul britanic. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Anul acesta, postul public l-a invitat pe Jimmy Kimmel, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de „late night show” din Statele Unite. Suspendarea emisiunii după acuzații la adresa dreptei americane Emisiunea „Jimmy Kimmel Live!” a fost suspendată în septembrie, după ce prezentatorul a acuzat dreapta americană că exploatează politic asasinarea influencerului susținător al lui Donald Trump, Charlie Kirk. În mesajul său, Kimmel a făcut referire la acest episod și la acuzațiile de cenzură, amintind că a revenit pe post o săptămână mai târziu. „Tirania prosperă aici” „Tirania prosperă aici”, a declarat Jimmy Kimmel, afirmând că, din perspectiva derapajelor autoritare, anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru Statele Unite. El a subliniat că nu știe exact ce se întâmplă în Regatul Unit, dar „știe foarte bine ce se petrece în America”. Ironii la adresa președintelui american: „Regele Donnie al VIII-lea” Kimmel l-a numit în mod ironic pe președintele american „regele Donnie al VIII-lea”, făcând o trimitere la Henric al VIII-lea. Prezentatorul a adăugat că liderul de la Casa Albă „a pierdut”, amintind că emisiunea sa a fost prelungită până la jumătatea anului 2027. Mesaj pentru britanici: „Nu ne abandonați” În finalul discursului, Jimmy Kimmel a făcut apel la publicul britanic să nu îi abandoneze pe americani: „Traversăm o perioadă dificilă în acest moment, dar vom ieși din ea”, a spus acesta. Printre personalitățile care au rostit în trecut mesajul alternativ de Crăciun pe Channel 4 se numără și actorul și scriitorul Stephen Fry (2023), sau Edward Snowden, în 2013.

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: susține invadarea Ucrainei, dar îl critică pe Putin
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: susține invadarea Ucrainei, dar îl critică pe Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră