vineri 28 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Internațional

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni

Anul 2026 a fost întâmpinat pentru prima dată pe glob în atolul Kiritimati, parte a Republicii Kiribati. Aproximativ 7.300 de locuitori au celebrat trecerea dintre ani la miezul nopții, ora locală (10:00 GMT), marcând astfel începutul oficial al Noului An la nivel mondial. Kiritimati, primul teritoriu locuit care intră în 2026 Atolul Kiritimati are o suprafață de aproximativ 320 de kilometri pătrați și aparține statului insular Kiribati, o țară întinsă pe mai multe fusuri orare și situată de-a lungul Ecuatorului, în mijlocul Oceanului Pacific. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Datorită poziționării geografice, Kiritimati deschide în mod tradițional șirul sărbătorilor de An Nou. Insulele Chatham au urmat după 15 minute La doar 15 minute după Kiritimati, Insulele Chatham, teritoriu aparținând Noii Zeelande, au trecut în 2026. Arhipelagul are puțin peste 700 de locuitori și se află la aproximativ 800 de kilometri est de Noua Zeelandă continentală, beneficiind de propriul fus orar distinct. Noua Zeelandă, Samoa și Tonga au intrat în 2026 la ora 11:00 GMT La ora 11:00 GMT, Noua Zeelandă, împreună cu națiunile insulare Samoa și Tonga, au sărbătorit și ele intrarea în noul an. La Auckland au fost organizate spectacole impresionante de lumini și focuri de artificii în punctele emblematice ale orașului, în special în jurul Sky Tower, turnul de 328 de metri considerat cel mai înalt din emisfera sudică. În capitala Wellington, luminile, muzica și evenimentele în aer liber au marcat festiv trecerea în Anul Nou. Sydney, pregătită pentru focuri de artificii spectaculoase La ora 13:00 GMT a venit rândul metropolei Sydney să întâmpine anul 2026. Autoritățile au anunțat lansarea a aproximativ 9 tone de artificii în jurul simbolurilor orașului: Podul Harbour și Opera din Sydney. Totuși, petrecerile tradiționale de pe celebra plajă Bondi au fost anulate ca măsură de precauție, în urma atacului terorist soldat cu victime produs acolo în urmă cu două săptămâni. Ultimul loc care va intra în 2026: Samoa Americană La polul opus al hărții temporale, Samoa Americană va fi ultimul teritoriu locuit de pe glob care va intra în noul an. Deși se află la doar 220 de kilometri est de Samoa, poziționarea față de Linia Internațională a Datei face ca sărbătoarea de An Nou să fie marcată aici la finalul întregului șir planetar de celebrări.

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni
Tot mai mulți urși în localități: intervențiile jandarmilor au crescut cu peste 50% față de 2024
Eveniment

Tot mai mulți urși în localități: intervențiile jandarmilor au crescut cu peste 50% față de 2024

Numărul intervențiilor legate de prezența urșilor a crescut în acest an cu peste 50% comparativ cu 2024, arată bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Brașov. Jandarmii au fost sesizați în 1.160 de cazuri privind apariția urșilor, față de 770 de sesizări în anul precedent. Peste 800 de intervenții, gestionate direct de jandarmi Din totalul cazurilor, 878 de situații au fost gestionate direct de efectivele IJJ Brașov, comparativ cu 545 anul trecut. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Alte 290 de intervenții au avut loc în colaborare cu Gruparea de Jandarmi Mobilă Brașov și Inspectoratul de Poliție Județean Brașov. Mobilitatea urșilor, ridicată Potrivit raportului instituției, în 559 de situații, animalele sălbatice nu au mai fost observate atunci când echipajele au ajuns în zonele semnalate. Fenomenul indică o mobilitate ridicată a urșilor și reacții rapide ale populației la aparițiile acestora. Urși alungați, tranchilizați, relocați sau împușcați În 304 cazuri, comparativ cu 192 în 2024, urșii au fost alungați de jandarmi sau au fost aplicate alte măsuri stabilite de echipele de intervenție. Cinci exemplare au fost tranchilizate și în total șapte au fost relocate, în timp ce trei urși au fost împușcați. Majoritatea apelurilor vin din zonele intravilane ale Brașovului Conform bilanțului, 70% dintre apeluri au provenit din zone intravilane, iar 30% din zone extraurbane. Peste 60% din totalul sesizărilor au fost înregistrate în municipiul Brașov și în Poiana Brașov. Vârful sesizărilor: lunile de vară Cele mai multe apeluri – aproximativ 750 – au fost înregistrate în lunile iunie – august. În circa 200 de situații din această perioadă a fost necesară alungarea urșilor sau aplicarea altor măsuri prevăzute de legislație.

Grindeanu, după disputele din coaliție pe care le-a amplificat, vrea stabilitatea politică
Politică

Grindeanu, după disputele din coaliție pe care le-a amplificat, vrea stabilitatea politică

După tensiuni repetate în Coaliția de Guvernare, generate inclusiv de declarațiile și poziționările publice ale lui Sorin Grindeanu, liderul PSD revine cu un mesaj despre necesitatea stabilității politice. Sorin Grindeanu vrea stabilitate politică Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, afirmă că stabilitatea politică a avut un rol decisiv în 2025 și trebuie să rămână „cheia dezvoltării sociale și economice” și în anul 2026. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției El subliniază că, în pofida provocărilor interne și externe, menținerea echilibrului politic a ajutat România să traverseze un context dificil. România, pilon de securitate în regiune Grindeanu arată că 2025 a fost „un an cu multe provocări”, iar conflictul de la granița estică a continuat să afecteze mediul regional. Cu toate acestea, România a rămas, potrivit acestuia, un pilon al securității în regiune, iar stabilitatea internă a contat decisiv în menținerea acestui statut. Mesaj pentru 2026: măsuri echilibrate și reducerea deficitului Liderul PSD transmite că își dorește ca în 2026 actuala coaliție de guvernare să vină cu măsuri echilibrate, care să stopeze deficitul bugetar și să conducă treptat la reluarea creșterii nivelului de trai. El admite că nici 2026 „nu va fi un an ușor”, dar consideră că instrumentele necesare pentru corecții economice există. Proiecte de infrastructură și kilometri noi de drumuri rapide În mesajul său, Grindeanu afirmă că România încheie anul „cu multe plusuri”. Ca fost ministru al Transporturilor, el apreciază continuarea proiectelor majore de infrastructură și menționează darea în circulație a 146 de kilometri noi de drumuri de mare viteză. Parteneriate strategice și investiții pentru economia românească În calitate de președinte al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu spune că a insistat și va continua să insiste pentru dezvoltarea Parteneriatelor Strategice ale României și a relațiilor bilaterale. Acestea, susține el, pot genera investiții importante și avantaje competitive pentru economia românească, pe termen mediu și lung. La finalul mesajului, liderul PSD a transmis „La mulți ani tuturor”.

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

De ce nu mai ninge ca altădată: climatologii explică schimbările iernilor din România
Eveniment

De ce nu mai ninge ca altădată: climatologii explică schimbările iernilor din România

Ultima noapte cu ger puternic în luna decembrie la Iași a fost consemnată în anul 2018, adică în urmă cu șapte ani. Schimbarea iernilor din România Climatologul Lucian Sfîcă explică faptul că o „iarnă grea” de altădată poate fi înțeleasă analizând calendarul meteorologic popular și mediile climatice din perioadele în care au început observațiile sistematice, acum peste un secol. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Decembrie era numită în trecut „Ningău”, iar ninsoarea abundentă făcea parte din normalitatea anotimpului, spre deosebire de prezent, când zăpada din decembrie a devenit o raritate pentru multe generații de copii. Chiar și luna ianuarie, cunoscută tradițional drept „Gerar” pentru frigurile sale năprasnice, pare astăzi să își fi pierdut din intensitate, după cum arată percepția ultimilor ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Austeritate la Universitatea din Iași: tăieri de salarii, după modelul crizei din 2013
Eveniment

Austeritate la Universitatea din Iași: tăieri de salarii, după modelul crizei din 2013

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași reia scenariul austerității: din 1 ianuarie 2026 va elimina salariul diferențiat acordat personalului didactic auxiliar, măsură care amintește de tăierile din 2013. Tăieri de salarii la UAIC din 2026 Decizia afectează sute de angajați din structurile administrative ale UAIC, precum secretari, laboranți și administratori financiari, care vor pierde lunar între câteva sute și peste 1.000 de lei. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Suspendarea sporului diferențiat de minimum 15%, plătit constant în ultimii ani, va reduce considerabil veniturile nete ale personalului auxiliar. Conform datelor din transparența salarială, diminuările estimate sunt între aproximativ 700 și 1.200 de lei net, în funcție de funcție, grad profesional și vechime. Continuarea, în Ziarul de Iași

Delapidare uriașă la Universitatea de Arte din Iași: casiera care a sustras banii, demascată de soț
Eveniment

Delapidare uriașă la Universitatea de Arte din Iași: casiera care a sustras banii, demascată de soț

Casiera din Iași care a delapidat aproape 500.000 de lei de la Universitatea de Arte „George Enescu” a primit sentință definitivă, după ce judecătorii au refuzat să-i reducă pedeapsa. Casieră, demascată de soț pentru delapidare Femeia a sustras, timp de șapte ani, 472.394 de lei și 200 de euro prin anularea fictivă a chitanțelor de școlarizare, prejudiciul actualizat ajungând la circa 740.000 de lei. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Metoda sa a fost descoperită abia după divorț, când soțul a trimis conducerii universității chitanțe anulate și documente din „contabilitatea paralelă”. Instanța a menținut condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare și termen de supraveghere de patru ani, respingând argumentele legate de boala fiului și ritmul de returnare a banilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

De ce Israel a recunoscut Somaliland: nevoia strategică de acces la Marea Roșie
Internațional

De ce Israel a recunoscut Somaliland: nevoia strategică de acces la Marea Roșie

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, aflat în vizită la Istanbul. Ankara susține unitatea și integritatea Somaliei Erdogan a subliniat că menținerea unității și integrității teritoriale ale Somaliei este esențială pentru Turcia. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acestuia, recunoașterea Somalilandului de către Israel nu are legitimitate și este respinsă de Ankara. Acuzații la adresa guvernului Netanyahu Liderul turc a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu că încearcă să destabilizeze Cornul Africii, după campaniile militare din Gaza, Liban, Yemen, Iran, Qatar și Siria. Erdogan a legat recunoașterea Somalilandului de aceste evoluții regionale. Președintele somalez Hassan Sheikh Mohamud se află în Turcia la patru zile după recunoașterea Somalilandului de către Israel. Turcia este unul dintre principalii aliați ai Somaliei, oferind asistență militară și economică în contextul conflictului prelungit din țară. Turcia, sprijin militar și economic pentru Somalia Ankara contribuie la reconstrucția armatei somaleze, la dezvoltarea infrastructurii și își consolidează prezența în Africa de Est, inclusiv la nivel maritim. Somalia este afectată de război civil încă din anii ’90. Somaliland: independență autoproclamată din 1991 Somaliland și-a declarat unilateral independența în 1991, după prăbușirea regimului lui Siad Barre. Deși funcționează autonom, cu monedă, armată și poliție proprie, nu este recunoscut oficial de comunitatea internațională, cu excepția Israelului. Poziție strategică la Bab-el-Mandeb Teritoriul are o poziție geostrategică importantă, la intrarea în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai tranzitate rute comerciale care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez. Lipsa recunoașterii internaționale îl menține însă în izolare politică și economică. Israel promite cooperare cu Somaliland Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-o discuție telefonică cu liderul Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, că recunoaște „dreptul la autodeterminare” al regiunii. Israelul a vorbit despre o „mare oportunitate de extindere” a cooperării în agricultură, sănătate, tehnologie și economie. Motive strategice în Marea Roșie Analiștii apreciază că decizia Israelului are și motive strategice. Israelul caută aliați în zona Mării Roșii, inclusiv în contextul tensiunilor cu rebelii houthi susținuți de Iran, consideră mai multe institute de analiză. Posibil acces la zone operaționale cheie Potrivit experților, Somaliland ar putea oferi Israelului acces la o zonă operațională apropiată de conflictele din regiune, facilitând cooperarea de securitate și schimbul de informații. Ca răspuns la recunoașterea Somalilandului, rebelii houthi au avertizat că orice prezență israeliană în acest teritoriu va fi considerată „obiectiv militar”. Controverse privind relocarea palestinienilor Presa a relatat anterior că Israelul ar fi discutat cu Somaliland despre posibila relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza. Israelul nu a comentat oficial, iar autoritățile din Somaliland au afirmat că recunoașterea lor nu are legătură cu problema palestiniană. Somalia respinge orice strămutare a palestinienilor Președintele Somaliei a declarat că țara sa nu va accepta relocarea forțată a palestinienilor „de pe pământul lor legitim către un loc îndepărtat”. Experți în securitate afirmă că recunoașterea Somalilandului este parte a unei strategii de contracarare a influenței Iranului în zona Mării Roșii. Prezența israeliană în regiune ar consolida controlul asupra rutelor de aprovizionare și a traficului de arme.

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Bancă jefuită ca în celebrul film Ocean's Eleven. Paguba: 30 de milioane de dolari (Germania)
Internațional

Bancă jefuită ca în celebrul film Ocean's Eleven. Paguba: 30 de milioane de dolari (Germania)

Un jaf de proporții a avut loc în weekend într-o bancă din orașul Gelsenkirchen, în vestul Germaniei. Potrivit poliției, prejudiciul se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, iar marți dimineață zeci de clienți furioși s-au adunat în fața sucursalei. Peste 3.000 de seifuri au fost sparte Suspecții au reușit să jefuiască peste 3.000 de seifuri din sucursala unei bănci de economii locale. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația În interior se aflau bani, bijuterii și aur, a precizat un purtător de cuvânt al poliției din Gelsenkirchen. Cum a fost calculată paguba totală Fiecare seif era asigurat în medie pentru suma de 10.000 de euro. Pe baza acestei evaluări, anchetatorii estimează valoarea totală a pagubelor la aproximativ 30 de milioane de euro. Clienți nemulțumiți, bancă închisă din motive de securitate Marți, banca a rămas închisă din motive de securitate. Numeroși clienți, îngrijorați pentru bunurile lor, s-au adunat în fața sucursalei și ar fi proferat amenințări la adresa angajaților. Potrivit imaginilor publicate de presa germană, mai multe persoane au încercat să forțeze intrarea în clădire, în ciuda prezenței poliției. Situația s-a calmat în cursul după-amiezii. Metodă de jaf ca în filmele de acțiune Metoda folosită de hoți i-a surprins pe anchetatori. Aceștia au forat o gaură direct în camera seifurilor, cu ajutorul unui burghiu de mari dimensiuni. O sursă din poliție a declarat că operațiunea „a fost ca în filmul Ocean's Eleven”, totul fiind realizat extrem de profesionist. „Au profitat de calmul de Crăciun” Hoții ar fi acționat în perioada sărbătorilor, când banca era închisă. Potrivit autorităților, aceștia au profitat de „calmul de Crăciun” pentru a opera fără să fie observați. Ancheta este în desfășurare Identitatea autorilor și momentul exact al jafului nu sunt încă stabilite. Poliția continuă investigațiile și caută martori. Martori: bărbați cu saci voluminoși și o mașină Audi neagră Martorii au declarat că au văzut mai mulți bărbați, în noaptea de sâmbătă spre duminică, transportând saci de mari dimensiuni pe scările unei parcări din apropiere. O mașină Audi neagră, cu numere furate și ocupanți mascați, ar fi părăsit zona în primele ore ale zilei de luni, potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. Jaful, descoperit după o alertă de incendiu Jaful a fost descoperit luni, după ce pompierii au primit o alertă de incendiu. Intervenția acestora a dus la constatarea pătrunderii în camera seifurilor și la declanșarea anchetei penale.

VIDEO Palat luxos de 127 de milioane de dolari pentru Putin, în Crimeea, cu vedere la mare
Internațional

VIDEO Palat luxos de 127 de milioane de dolari pentru Putin, în Crimeea, cu vedere la mare

Fondul de Luptă împotriva Corupţiei (FBK), organizația creată de opozantul rus decedat Aleksei Navalnîi și declarată ilegală de autoritățile ruse, a publicat marți o nouă investigație. Potrivit acesteia, președintelui rus Vladimir Putin i-ar aparține un nou palat, situat în peninsula Crimeea anexată. „Proprietate secretă”, identificată în peninsula anexată FBK susține că proprietatea ar fi fost „trecută cu vederea” până acum, însă investigatorii fundației ar fi reușit să demonstreze că îi aparține liderului de la Kremlin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Pe site-ul oficial al organizației a fost publicat și un videoclip detaliat al investigației. Unde se află complexul de lux și care este valoarea estimată Potrivit susținătorilor lui Navalnîi, palatul este evaluat la aproximativ 127,6 milioane de dolari și se află în zona capului Aya, în sudul Crimeei. Terenul pe care a fost ridicat ar fi găzduit, în perioada sovietică, un sanatoriu, iar în 2007 ar fi fost cumpărat de familia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici pentru o vilă de vacanță. De la sanatoriu la proprietate prezidențială După anexarea Crimeei, guvernatorul prorus al Sevastopolului, Serghei Meniailo, anunțase că terenul va fi transmis autorităților ruse pentru construirea unui nou sanatoriu. Ulterior însă, suprafața ar fi trecut sub controlul Direcţiei pentru Afaceri Prezidenţiale din Rusia. Companii apropiate Kremlinului, implicate în proiect Conform FBK, imobilul ar fi ajuns în proprietatea unor companii conduse de Yuri și Boris Kovalciuk, persoane apropiate președintelui rus. Aceștia ar fi extins semnificativ lucrările și dimensiunea complexului. Dotări de lux: piscină, cinema și băi din marmură Echipa lui Navalnîi a publicat planuri arhitecturale și fotografii ale palatului. Construcția ar include încăperi de dimensiuni impresionante: o sală de 233 metri pătrați, dormitoare de 154 și 183 metri pătrați, precum și o cadă de marmură.  Complexul ar mai cuprinde o piscină, o sală de cinema și alte facilități de lux. Precedentul de la Ghelendjik Aceasta nu este prima investigație de acest tip. La începutul anului 2021, Aleksei Navalnîi a acuzat că Vladimir Putin ar deține un castel evaluat la peste un miliard de dolari la Ghelendjik, pe malul Mării Negre, cadou din partea elitei corupte a Rusiei. Impact public: proteste masive după dezvăluirile din 2021 Videoclipul de atunci a fost vizionat de aproape 100 de milioane de utilizatori pe YouTube și a declanșat proteste de amploare în Rusia. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, denunțând atât arestarea lui Navalnîi, cât și corupția la nivelul conducerii ruse.

România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice
Eveniment

România 2025, cronologia celor mai importante evenimente politice

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai turbulenți ani politici din istoria recentă a României, marcând crize instituționale, alegeri repetate, proteste masive și noi direcții ideologice în societate. După anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, scena politică s-a redefinit, iar orientarea pro-europeană a devenit un subiect central de dezbatere. Ianuarie: Schengen și „Turul 2, înapoi!” La 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit pe deplin membre ale Spațiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Eliminarea controalelor la frontierele terestre a completat procesul început în 2024, când fuseseră ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime. Începutul anului a fost marcat și de proteste împotriva anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Mitingurile au fost susținute în special de formațiuni de dreapta și au vizat guvernul condus de Marcel Ciolacu. Sloganurile cel mai frecvent întâlnite au fost „Turul 2, înapoi!” și „Călin Georgescu președinte!”, după excluderea acestuia din cursa electorală. Contestatarii deciziei au vorbit despre „lovitură de stat”, interferențe externe și presiuni asupra instituțiilor fundamentale ale statului. Februarie: Iohannis demisionează, România coboară în categoria „regim hibrid” Pe 11 februarie, Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte, după luni de contestări publice privind legitimitatea sa în contextul anulării alegerilor. În locul său, funcția de președinte interimar a fost preluată de Ilie Bolojan, pe atunci președintele Senatului, cel care avea ulterior să devină și președinte al PNL și prim-ministru. Tot în luna februarie 2025, Economist Intelligence Unit a retrogradat România în categoria „regim hibrid”, pentru prima dată după aderarea la Uniunea Europeană. Interpretarea retrogradării a fost legată direct de anularea alegerilor prezidențiale și de suspiciunile de ingerințe externe. România a ajuns astfel pe ultimul loc din UE în clasamentul democrațiilor, sub Ungaria și Bulgaria, dar și sub Republica Moldova. Martie, candidatura lui Călin Georgescu, respinsă Candidatura lui Călin Georgescu, susținut de AUR și alte formațiuni suveraniste, a fost invalidată de Biroul Electoral Central în martie. Decizia a provocat un nou val de proteste și radicalizare a discursului politic. Ulterior, George Simion a devenit candidatul polului suveranist. Aprilie, Victor Ponta și cetățenia sârbă În luna aprilie, candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat într-un podcast că a primit cetățenia sârbă după intervenția din timpul inundațiilor din 2014. Potrivit propriilor afirmații, ar fi dat ordin „peste structurile românești” pentru deschiderea văii de la Porțile de Fier, măsură care ar fi contribuit la evitarea inundării Belgradului. Ponta a precizat că în România au fost luate măsuri de siguranță și că viața niciunui cetățean nu a fost pusă în pericol. Declarațiile au generat reacții dure pe scena politică. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut public lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidențială. Mai, eliminarea României din Visa Waiver, alegeri prezidențiale Pe 2 mai, SUA au retras România din programul Visa Waiver, invocând motive de securitate. Decizia a fost pusă de o parte a societății în legătură cu anularea alegerilor și incertitudinile politice, iar de alta, cu noua orientare strategică a Washingtonului. În urma turului 1 din 4 mai și turului 2 din 18 mai, Nicușor Dan a devenit președintele României, învingându-l pe George Simion. Victoria a venit pe fondul celui mai tensionat și contestat proces electoral postdecembrist. Iunie, guvern pro-european condus de Ilie Bolojan Parlamentul a votat o coaliție largă pro-europeană, din care au făcut parte principalele partide de centru-dreapta și centru-stânga, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului. Această alianță a fost creată pentru a stabiliza scena politică după luni de incertitudini Iulie, măsurile de austeritate După retragerea lui Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan a format o coaliție amplă: PNL–PSD–USR–UDMR, cu sprijinul minorităților. Pe 2 iulie, cabinetul său a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv majorarea TVA-ului. August 2025, decesul lui Ion Iliescu și dezbateri publice Pe 5 august 2025, fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Reacțiile politice au fost puternice și diverse. Președintele Nicușor Dan a făcut declarații critice despre rolul lui Iliescu în perioada post-revoluționară și asupra mineriadelor. Septembrie, apariția PNRR Anul a adus și noi partide politice pe scena românească. Pe 29 septembrie, Cristian Popescu Piedone a lansat Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), ca o formațiune cu elemente de naționalism civic și viziuni pro-europene. Octombrie, retragerea parțială a trupelor americane Pe 29 octombrie a fost anunțată retragerea parțială a trupelor SUA din România, în contextul repoziționării strategice a Washingtonului. Decizia a stârnit dezbateri intense privind securitatea țării și orientarea politicii externe. Noiembrie, criza apei Golirea barajelor Paltinu și Vidraru a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă, expunând deficiențe de coordonare instituțională. Moțiunea împotriva ministrei Mediului a generat tensiuni inclusiv în interiorul coaliției. Decembrie, „Legea Nordis”, alegeri pentru Primăria Capitalei, Justiție Legea Nordis a fost promulgată de Președintele României, Nicușor Dan, pe 5 decembrie 2025, semnată la câteva zile după votul final din Parlament, și a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial pe 8-11 decembrie 2025. Legea aduce reguli mai stricte pentru cumpărătorii de locuințe noi, protejându-i de practicile frauduloase ale dezvoltatorilor și stabilind garanții sporite, inclusiv prioritate la recuperarea banilor în caz de faliment, ca răspuns la scandalul Nordis Pe 7 decembrie, Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria București, în fața reprezentanților polului suveranist și ai stângii. Pe 9 decembrie 2025, publicația Recorder a publicat documentarul de investigație „Justiție capturată”. Filmul include mărturii ale unor judecători și procurori și critici la adresa conducerii instanțelor superioare și a mecanismelor interne ale justiției. Documentarul a fost difuzat și pe televiziunea publică pe 10 decembrie, înregistrând o audiență semnificativă, ceea ce a amplificat impactul său în opinia publică. Imediat după difuzare, în 10 decembrie, sute de oameni au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din București, cerând demisia conducerii CSM și reforme profunde în sistemul judiciar. Proteste similare au avut loc în alte orașe mari din țară, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Buzău, Constanța, Craiova, Satu Mare, precum și în comunități din străinătate Pe 11 decembrie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat criticând documentarul și acuzațiile acestuia ca fiind parte a unei „campanii de destabilizare a justiției” și a făcut apel către societate să nu se lase influențată de relatările prezentate. În aceeași perioadă, conducerea Curții de Apel București a organizat o conferință de presă extraordinară pentru a respinge acuzațiile din film ca fiind denigratoare și nefondate, într-un schimb de declarații publice intens. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la dezbaterile generate de documentar și de scrisoarea deschisă semnată de numeroși magistrați, subliniind că sesizările privind disfuncționalitățile din sistem „trebuie verificate și clarificate, nu reprimate”. El a precizat că nu a primit plângeri oficiale din partea magistraților, dar a pledat pentru clarificarea aspectelor semnalate.

Burnout de Crăciun și Anul Nou: cum putem ieși din oboseala de după sărbători
Eveniment

Burnout de Crăciun și Anul Nou: cum putem ieși din oboseala de după sărbători

După mesele bogate și atmosfera festivă de după sărbătorile de iarnă, energia pare să ne părăsească. Apare dificultatea de a ne motiva, oboseala persistentă și dorința de a nu face nimic. Potrivit specialiștilor, fenomenul are la bază mecanisme cerebrale bine definite, amplificate de excese, lipsa somnului și schimbarea bruscă de ritm. Cum reacționează creierul după sărbători După o perioadă cu mese abundente, program dereglat, multe interacțiuni sociale și ore târzii de culcare, creierul intră într-o fază de reajustare. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Din perspectiva neuroștiinței, fiecare acțiune presupune un calcul inconștient între efortul depus și recompensa așteptată. După sărbători, acest echilibru se strică: orice efort pare mai mare, iar beneficiile, mai puțin atractive. În acest context, creierul optează pentru soluția cea mai economică: scăderea implicării și prioritizarea odihnei. Este un mecanism de protecție și conservare a energiei, nu un defect personal. Ce spun cercetările Potrivit lui Gérard Derosière, cercetător în neuroștiințe la INSERM, anumite regiuni ale creierului evaluează separat anticiparea efortului și anticiparea recompensei și abia apoi combină aceste informații pentru a decide acțiunea. După sărbători, acest sistem de evaluare este perturbat. Oboseala crește percepția efortului, scăderea stimulării emoționale diminuează valoarea recompensei, iar revenirea la rutină strictă face ca beneficiile să pară mai puțin atractive. Creierul concluzionează că „nu mai merită efortul”. Dezechilibrul sistemului de motivație Reluarea activității fizice la început de an este, obiectiv, benefică. Totuși, pentru creier, recompensa„voi fi mai sănătos peste câteva săptămâni” este prea îndepărtată și abstractă. În schimb, statul pe canapea oferă un câștig imediat: confort și relaxare. În această logică, lipsa de chef nu este lipsă de voință, ci o decizie neurologică rațională bazată pe economie de energie și recompense imediate. „Lipsa de chef” după sărbători nu înseamnă lene sau caracter slab, ci reflectă un dezechilibru temporar al sistemului de motivație. Fenomenul este însă mult mai accentuat în anumite tulburări, precum depresia, boala Parkinson sau unele forme de demență, în care apatia poate afecta până la 70% dintre pacienți. Ce este „holiday burnout” și cum se manifestă Stresul prelungit din perioada sărbătorilor poate transforma entuziasmul în epuizare și detașare. Persoana nu se mai simte implicată, nu se mai bucură de activități și intră într-o stare de „funcționare pe pilot automat”. Printre semnele care pot indica epuizarea se numără: - schimbări ale apetitului sau indigestie - dificultăți de concentrare - probleme de somn - senzație de detașare emoțională sau amorțeală afectivă - oboseală accentuată - frustrare legată de evenimentele de sărbători - creșterea nivelului de stres și anxietate - pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau bucurie - scăderea imunității și îmbolnăviri mai frecvente Cum să gestionezi epuizarea din perioada sărbătorilor Pentru a depăși această stare, cercetătorii recomandă „reprogramarea” modului în care creierul percepe recompensa. În loc să urmărim obiective îndepărtate, precum pierderea kilogramelor acumulate în timpul sărbătorilor, condiție fizică mai bună, sau schimbări majore, este mai eficient să ne concentrăm pe beneficiile imediate: - relaxarea de după mișcare - senzația de satisfacție - îmbunătățirea dispoziției pe termen scurt

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Un sistem de stocare bazat pe ADN, de 1.000 de ori mai încăpător decât orice din prezent. Dar redarea datelor este prea scumpă
Eveniment

Un sistem de stocare bazat pe ADN, de 1.000 de ori mai încăpător decât orice din prezent. Dar redarea datelor este prea scumpă

Compania americană de biotehnologie Atlas Data Storage a lansat Atlas Eon 100, un nou mediu de stocare a informațiilor pe ADN sintetic, capabil să păstreze de până la 1.000 de ori mai multe date decât banda magnetică tradițională. Atlas Eon 100 promite arhivarea datelor pentru mii de ani Potrivit companiei, noul produs poate păstra pe termen extrem de lung „arhivele de neînlocuit” ale umanității, precum date științifice, arhive corporative, artefacte culturale, versiuni master ale operelor digitale, filmelor și muzicii. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația „Este punctul culminant a peste un deceniu de dezvoltare”, a declarat fondatorul Bill Banyai, subliniind că soluția este destinată și conservării datelor pentru modelele de inteligență artificială. Cum funcționează stocarea datelor pe ADN sintetic Datele digitale sunt, în esență, șiruri de 1 și 0. ADN-ul funcționează după un principiu similar, bazat pe secvențe de patru baze chimice: A, C, G și T. Procesul constă în: conversia codului binar în secvențe ADN sintezarea ADN-ului artificial deshidratarea și depozitarea sa sub formă de pulbere rehidratarea doar la momentul citirii datelor În Atlas Eon 100, ADN-ul este stocat în capsule de oțel de 1,8 cm, fiind rehidratat doar atunci când este nevoie de secvențiere. Densitate de stocare de 1.000 de ori mai mare decât banda magnetică Un litru de soluție ADN poate găzdui aproximativ 60 de petabytes de date – echivalentul a: 10 miliarde de melodii 12 milioane de filme HD Pentru comparație, ar fi nevoie de circa 25.000 km de bandă LTO-10 pentru a stoca aceeași cantitate de informații. ADN-ul, un suport extrem de stabil pentru arhivare pe termen lung ADN-ul își păstrează structura timp de secole, ceea ce îl transformă într-un mediu foarte stabil pentru arhivarea datelor. Atlas afirmă că: produsul este stabil în condiții obișnuite de birou fiabilitatea declarată este de 99,9999999999% capsulele rezistă la temperaturi până la 40°C Prin comparație: banda magnetică se degradează în aproximativ 10 ani CD-urile și DVD-urile rezistă circa 30 de ani hard disk-urile au o durată medie de 6–7 ani Copiere rapidă a datelor prin procese biologice Compania susține că, odată codificată o catenă ADN, aceasta poate fi multiplicată foarte ușor. Enzimele pot produce peste un miliard de copii în câteva ore, simplificând realizarea de backup-uri la scară mare. Soluție la explozia globală a datelor digitale Atlas estimează că omenirea produce în prezent aproximativ 280 PB de date în fiecare minut. Creșterea accelerată este asociată mai ales cu dezvoltarea inteligenței artificiale generative. Stocarea pe ADN sintetic este prezentată drept o posibilă soluție la această „explozie a datelor”, datorită densității uriașe și durabilității suportului. Provocări majore: costuri ridicate și timp mare de procesare Deși promițătoare, tehnologia se confruntă cu limite importante: sinteza ADN-ului este lentă (zile lucrătoare pentru procesare) secvențierea este scumpă, aproximativ 30 dolari per gigabază recuperarea unui singur fișier poate dura 25 de minute Alianța DNA Data Storage estimează că adoptarea pe scară largă pentru arhivare va mai necesita încă 3–5 ani. Viabilitatea economică nu este dovedită Thomas Heinis, profesor la Imperial College London, consideră că lipsesc încă date concrete privind performanțele Atlas Eon 100 și subliniază riscurile comerciale, amintind de companii similare care au eșuat. El arată că principala problemă rămâne costul sintezei: dacă scrierea datelor nu este competitivă citirea lor ieftină nu ajută economic Heinis spune că tehnologia ADN are potențial semnificativ, dar necesită progrese majore înainte de a deveni sustenabilă comercial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră