Autor: Petru Zoltan

511 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport. Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității și șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, a fost schimbat din funcție de ministrul Eduard Novak. Decizia a fost luat în urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro. Care titra, pe 5 februarie 2022: Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului. Verdict definitiv acum zece ani Șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, Ioan Mircea Ciocotișan, a fost declarat definitiv colaborator al Securității în urmă cu zece ani de către Curtea de Apel București. Sentința a fost păstrată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.. Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat În urma acestui verdict, Ioan Mircea Ciocotișan nu mai putea ocupa o funcție publică, conform legislației în vigoare din 2010 până în prezent. Cu toate acestea, a continuat să ocupe funcția de șef al Auditului intern la Ministerul Sporturilor. Defapt.ro a solicitat puncte de vedere oficiale atât de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cât și de la Ministerul Sporturilor în urma refuzului ministrului Eduard Novak de a comenta despre acest subiect. ANFP nu a fost informată de decizia instanței Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a transmis că nu a fost informată despre acest caz și nu a avut cunoștință despre hotărârea instanței de judecată. Motiv pentru care nu a făcut demersuri pentru a solicita eliberarea din funcție a funcționarului Ioan Mircea Ciocotișan, „cu mențiunea că nu Agenția este cea care avea obligația de a pune în executare hotărârea instanței de judecată, nefiind parte în dosar”. Totodată, ANFP a mai transmis că nu poate aprecia care sunt motivele pentru care nu a fost pusă în executare din anul 2013 hotărârea instanței de judecată, sub aspectul efectelor pe care o astfel de hotărâre judecătorească le produce și cu privire la cariera în funcția publică a unui funcționar public. În plus, ANFP a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Sportului cu privire la situația șefului Auditului intern Ioan Mircea Ciocotișan, dar și să facă diligențele necesare pentru a dispune măsurile "legale care se impun, cu informarea corespunzătoare a ANFP, urmând să vă comunicăm ulterior rezultatul demersului întreprins". Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport Ministerul Sporturilor, condus de Eduard Novak, în urma solicitării făcute de către Defapt.ro a transmis următoarele: „Vă aducem la cunoștință faptul că a fost emis Ordinul Ministrului Sportului nr. 86/11.02.2022, în condițiile art. 517 din OUG 57/2019, în baza căruia a încetat raportul de serviciu al domnului Ciocotișan Mircea Ioan”. Ciocotișan, dat afară după dezvăluirea Defapt.ro Contactat anterior de către Defapt.ro și întrebat dacă consideră că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. „Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței. Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare. Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat”.

Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

Eveniment

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță. Medicul Dorin Ionescu de la Spitalul Universitar de Urgență București este principalul nume vehiculat pentru a prelua șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătătate (CNAS). În prezent, funcția de președinte interimar al CNAS este deținută de Adela Cojan, vicepreședintele instituției. PNL la CNAS: subordonatul lui Duță Dorin Ionescu a mai deținut funcția de director general al CNAS în mandatul de președinte al pedelistului Lucian Duță. Acesta din urmă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Funcția de președinte al CNAS a rămas vacantă din toamna anului trecut. Atunci, Adrian Gheorghe, numit de USR, a fost revocat din funcție de liberalul Florin Cîțu, premierul de atunci al României. Atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan. Între timp, la șefia ministerului Sănătății a fost numit pesedistul Alexandru Rafila. Funcția de președinte al CNAS a revenit liberalilor. Propunerea PNL pentru această funcție este medicul Dorin Ionescu, de la Spitalul Universitar București. Contactat de către Defapt.ro, medicul Dorin Ionescu a declarat că nu știe dacă va fi numit: "Nu cunosc acest lucru. Am auzit și eu această informație. Nu vă dau nici un răspuns." Liberalul Rareș Bogdan, asociat cu această numire, a spus pentru Defapt.ro că nu îl cunoaște pe medicul Dorin Ionescu: „Nu este zona mea, nu mă pricep deloc și nu îmi permit să fac recomenadări!”. Subaltern al lui Duță la CNAS Medicul Dorin Ionescu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila în 1990. La scurt timp după, a ajuns preparator universitar la Universitatea de Medicină. În 1995 s-a angajat la Spitalul Universitar de Urgență București ca medic specialist pe medicină internă și nefrologie. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA După aproape zece ani de activitate, Dorin Ionescu a fost numit director medical al Spitalului Universitar. A stat pe funcție până în anul 2006. Apoi s-a ocupat de coordonarea Compartimentului de Nefrologie, centrului de hemodializă și PNS dializă. În perioada 2010 - 2012, în timpul guvernării PDL, medicul Dorin Ionescu a deținut funcția de director general al Casei Naționale de Asigurăr de Sănătate. Șeful său direct a fost atunci a fost controversatul Lucian Duță, în calitate de președinte al CNAS. Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru mită Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Lucian Duță. Acuzația: în perioada 2010-2012, ar fi primit 6,3 milioane de euro de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco România. Adică de la Radu Enache și Irina Socol. Cele două firme implementau proiectul Cardului Național de Sănătate, în valoare de 18 milioane de euro. Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Lucian Duță la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București.

Investigații

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro. În urma publicării investigațiilor Defapt.ro, directorul Autorității Aeronautice Civile din România (AACR), Nicolae Stoica, a făcut două lucruri. Primul: i-a trimis un e-mail consilierului de etică al instituției, încercând să justifice cei 5.000 de euro luați împrumut de la un fost subaltern. Căruia îi semnase detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Al doilea: a cerut o întâlnire cu autorul dezvăluirilor din Defapt.ro. Întâlnire în care a spus că este membru PNL, dar că are și o relație aparte cu senatorul USR Marius Bodea. Cu acesta din urmă, fost liberal, Stoica are discuții personale. Stoica a cerut 5.000 de euro din diurna de 49.000 de euro Nicolae Stoica a condus Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) în perioada 2012-2018. Ulterior, centrul a fost transformat în autoritate. În ianuarie 2015, Nicolae Stoica l-a detașat, în numele CIAS, pe Ionuț Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Florian îi era atunci subaltern și prieten lui Stoica. Diurna anuală a lui Florian la EASA era de 49.000 de euro. În România, Florian primea și 75% din salariul pe care îl primea la CIAS. După ce a încasat primele două diurne, adică în jur de 8.000 de euro, directorul Nicolae Stoica i-a cerut împrumut o sumă de 5.000 de euro pentru a-și cumpăra o mașină. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Stoica a primit inițial o sumă de 3.000 de euro numerar. În parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Încă o mie de euro a primit-o în contul soției sale. Diferența urma să o primească după ce Ionuț Florian ar fi încasat o nouă diurnă lunară. Banii trebuia să îi restituie într-o perioadă de trei luni de la încasarea împrumutului. Dar directorul Stoica a "uitat" să înapoieze banii. Toate aceste detalii apar în documente depuse și asumate de Ionuț Daniel Florian la instanță, într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro În urma acestor dezvăluiri, directorul Nicolae Stoica, actual șef al AACR, a transmis un e-mail către consilierul de etică al Autorității. "Vă rog să constatați că împotriva mea se duce o campanie concentrată de denigrare, repornită din data de 7 februarie 2022, dată la care a rămas în pronunțare dosarul de concediere a domnului Grosu", puncta Nicolae Stoica. "Suma împrumutată de la un prieten la data respectivă am solicitat-o prin transfer bancar, însă domnul Florian a virat doar 1.000 de euro prin transfer și restul mi i-a dat fizic. Toată această sumă i-am returnat-o prin transfer bancar cu mult înainte de a-l chema de la EASA. Conform prevederilor legale, în declarația de avere se trec sume mai mari de 5.000 de euro, suma împrumutată de mine fiind de sub 4.000 de euro. Am încercat să fac această tranzacție în totalitate prin transfer bancar, pentru ca împrumutul să fie transparent și să nu lase loc de interpretări", a scris în e-mail Nicolae Stoica. Tot în e-mail a încercat să justifice și faptul că i-a solicitat lui Ionuț Daniel Florian să renunțe la funcția de șef biroul ECCAIRS din CIAS. Stoica a vorbit în mesaj și de motivele pentru care a pus presiune pe investigatorii accidentului aviatic din Apuseni. Stoica nu poate proba returnarea banilor După ce a trimis e-mailul, directorul Nicolae Stoica a solicitat o întâlnire cu autorul dezvăluirilor publicate de către Defapt.ro. Pentru a lămuri lucrurile. Autoritatea Aeronuatică Civilă Română își are sediul într-o clădire cu geamuri fumurii din aproprierea aeroportului Băneasa. De acolo conduce Nicolae Stoica destinele aviației civile românești. Îmbrăcat la costum, cu alură de fotbalist, părea că aduce un pic cu Cristiano Ronaldo, celebrul atacant de la Manchester United. Încă de la începutul discuției, a ținut morțiș să precizeze că în scurt timp o să devenim prieteni. Apoi a explicat că banii luați împrumut de la fostul său subaltern, Ionuț Daniel Florian, recent revocat din funcția de șef al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, i-a returnat integral în octombrie 2017, cu aproape două luni înainte să îi revoce detașarea. Ba chiar a susținut că are dovada transferului salvată în telefonul mobil. Când i s-a cerut să arate documentul, Nicolae Stoica a început să o caute agitat în telefon. Nu a găsit documentul, dar a promis că o să îl caute mai bine. Întrebat de ce Ionuț Daniel Florian s-a plâns instanței că nu și-a primit banii înapoi, Nicolae Stoica a invocat răzbunarea pentru că l-a revocat din funcție. Apoi a spus că nu știe care sunt motivele lui care Ionuț Daniel Florian: "El a mințit instanța. Sigur i-am dat banii înapoi prin transfer bancar." Sancționat pentru că venea prea devreme la muncă Stoica a vorbit și despre presiunile făcute asupra investigatorilor, menționate judecătorilor de către Ionuț Daniel Florian. Șeful AACR susține că pe unul dintre foștii lui subalterni de la CIAS, Ciprian Laurențiu Drumea, l-a sancționat pentru că venea la muncă mai devreme cu aproximativ o oră. "Venea cu o oră mai devreme și aveam suspiciuni că copia ilegal documente”, a spus directorul Stoica. Întrebat dacă are vreo dovadă în acest sens, Stoica a spus că nu. Avea doar suspiciuni. Contactat de către Defapt.ro, Ciprian Laurențiu Drumea nu a vrut să comenteze deocamdată. Șeful AACR contrazice CSAT, SRI, MT și DNSC Discuția a ajuns și la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică din AACR. Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Decizia înființării structurii de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a fost luată în vara anului 2017 pentru ca AACR să respecte Anexa 17 la Convenția de la Chicago, Directiva UE nr. 2016/1148 și Planul Național de Securitate Aeronautică. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Serviciul Român de Informații susține oficial că CERT-AV-RO a reprezentat prima structură de tip CERT din aviația civilă internațională, recunoscută și certificată internațional, fiind prima entitate din România care a obținut certificarea "Authorized to use CERT" oferită de Carnegie Mellon University din SUA. "Prin competenţele şi capabilităţile dobândite încă de la înfiinţare, CERT-AV-RO a reprezentat o structură recunoscută la nivel internaţional, cooperând în acest sens cu instituţii de renume din domeniul securităţii aviaţiei civile", menționează SRI. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro Pentru a minimaliza importanța acestei structuri de securitate cibernetică, directorul Nicolae Stoica a spus că "s-au plătit bani la o universitate din SUA pentru a folosi numele". Întrebat câți bani s-au plătit și cui, Nicolae Stoica a spus că nu știe. Dar că are el informații sigure. "Au plătit bani unei universități, dar nu am găsit documente", a încheiat subiectul Nicolae Stoica. SRI susține că decizia lui Stoica potențează "riscul de materializare a unor atacuri cibernetice, atât la nivelul infrastructurilor cibernetice ale AACR cât și la nivelul întregului sector aviație civilă precum şi să vulnerabilizeze activitatea sectorul aviatic civil la nivel național”. Răspunsul lui Stoica: "Securitatea cibernetică are un rol foarte important în aviația civilă." Cu toate acestea Nicoale Stoica se consideră un specialist în investigarea accidentelor aviatice. Întrebat la ce anchete a participat sau a coordonat, el a spus că a fost implicat în "ancheta legată de accidentul aviatic de la Vaideeni, Vâlcea". Dar, din păcate, nu ar mai fi apucat să finalizeze investigația și nici nu și-a mai adus aminte de alte investigații. Florian: "Am considerat atunci că totul este o răzbunare" Ionuț Daniel Florian ne-a cerut inițial să vorbim cu un anume "Dobre" în legătură cu banii pe care i-a dat lui Nicolae Stoica. După apariția articolului, Florian a transmis un punct de vedere în care a precizat că "acțiunea în instanță despre care ați scris în articol a fost depusă pentru că nu am înțeles cu exactitate de ce voia fostul director al CIAS, domnul Nicolae Stoica să renunț la calitatea de șef birou în cadrul instituției. Ulterior, pentru că am refuzat, iar postul era blocat deși eu eram detașat la EASA, domnul Nicolae Stoica a decis să mă recheme în țară pe funcția la care am refuzat să renunț. Pentru că am considerat atunci că totul este o răzbunare, am decis inițial să depun o acțiune în instanță, pe care am și retras-o după ce am înțeles că CIAS avea nevoie de un om pentru postul care era neocupat, dar blocat ca urmare a detașării mele." "În ce privește suma de bani împrumutată, precizez că nu am de ce să dau explicații pentru împrumuturile acordate în nume personal atâta vreme cât nu este vorba despre o sumă pe care ar trebui să o menționez în declarația de avere. De asemenea, subliniez faptul că domnul Nicolae Stoica nu a condiționat în niciun moment retragerea sau prelungirea detașării mele la EASA de vreun împrumut sau de orice alt aspect personal, ci doar de competențele profesionale", a mai precizat Ionuț Daniel Florian. Misterul banilor: au mai fost înapoiați au ba? Ionuț Daniel Florian nu a spus dacă și-a primit banii înapoi. Nu a vrut să spună nici cine este "Dobre" la care a făcut referire inițial. Și nici de ce le-a spus judecătorilor că îi este teamă de directorul Nicolae Stoica. Mai mult, Ionuț Daniel Florian neagă chiar și ordinul emis de ministrul Sorin Grindeanu prin care a fost revocat din funcție: "Nu. Nu știu de unde aveți această informație." Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a emis Ordinul 99 din data de 1.02.2022 prin care l-a revocat din funcție de Ionuț Daniel Florian din funcția de director general al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Tot prin același ordin, ministrul Sorin Grindeanu l-a revocat și din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Prunariu, consilierul de etică de la AACR Profesia de consilier de etică a apărut în legislația românească în anul 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană. Conform legii nr. 50/2007, fiecare instituţie publică trebuie să desemneze în cadrul departamentelor de resurse umane un funcţionar public care să se ocupe de consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită. Această lege a completat Codul de conduită al funcționarilor publici prevăzut în Legea 7 din 2004. Ulterior, consilierul de etică a fost introdus și în Codul Administrativ. În ianuarie 2022, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Felix Cozma, a emis Ordinul 26 prin care a fost aprobată metodologia de completare și transmitere a informațiilor privind implementarea principiilor aplicabile conduitei funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, precum și a procedurilor administrative-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice. Rolul consilierului de etică este de a supraveghea respectarea și monitorizarea principiilor și normelor de conduită a funcționarilor. În cazul AACR, Daniel Prunariu, în calitate de consilier de etică, monitorizează modul de aplicare și respectarea principiilor și normelor de conduită de către angajații autorității și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea. Totodată, "organizează sesiuni de informare a angajaților AACR cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru AACR pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu AACR."

Investigații

Cum se trafichează posturile în aviație

Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi". Ionuț Daniel Florian, șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, a fost revocat din funcție de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Florian susține că l-a împrumutat cu 5.000 de euro pe fostul lui șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Cei doi șefi din aviație nu au menționat împrumutul în declarațiile de avere. Florian, la raportarea statisticilor Defapt.ro a obținut mai multe documente depuse de Ionuț Daniel Florian la instanță într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. În acestea, se detaliază cu lux de amănunte posibile nereguli ale lui Nicolae Stoica. Atunci când i s-a cerut să returneze împrumutul, Nicolae Stoica ar fi început să abuzeze de funcția de șef al accidentelor aviatice. Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) din 2012 până în februarie 2018. Între timp, CIAS a fost transformată în autoritate. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile În 2012, Ionuț Daniel Florian a fost încadrat pe funcția de Inspector de Specialitate, asistent pe analiză. Un an mai târziu, avea să ajungă șef birou ECCAIRS. Se ocupa de preluarea datelor despre incidente și accidente aviatice din România și le raporta la Centrul European de Coordonare pentru Sistemele de Raportare a Accidentelor și Incidentelor Aviatice. Pentru statistică. Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi" În ianuarie 2015, directorul Nicolae Stoica l-a detașat pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015. Conform documentelor de la instanță, suma a fost înmânată la aeroport. Astfel, directorul Nicolae Stoica și unul dintre șoferii CIAS, Adrian Dumitru, l-au așteptat pe Ionuț Daniel Florian în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Acolo s-ar fi dat cei 3.000 de euro. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Tot atunci, Florian i-ar fi spus șefului CIAS că urmează să îi mai dea 1.000 de euro prin transfer bancar. Iar diferența, după două săptămâni, când urma să îi intre salariul de la EASA. Nicolae Stoica i-a trimis contul Gabrielei Adriana Stoica, soția lui de atunci, pentru a i se vira mia de euro. Banii au fost virați într-un cont deschis la Deutsche Bank. "Împrumutul" trebuia returnat într-o perioadă de trei luni. Nici unul dintre cei doi nu a menționat împrumuturile în declarațiile de avere, ceea ce este ilegal. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Florian ar fi cerut banii înapoi, Stoica nu i-ar fi dat Timpul a trecut, dar Nicolae Stoica nu a returnat "împrumutul". Nici Ionuț Daniel Florian nu și-a cerut banii înapoi. Între timp, Ionuț Daniel Florian i-a cerut lui Nicolae Stoica să-i prelungească detașarea la EASA. Detașare care a fost prelungită succesiv până în ianuarie 2019. Ionuț Daniel Florian susține că, în vara anului 2016, după ce i se aprobase prima prelungire a detașării, i-ar fi cerut lui Stoica să îi returneze banii. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Nu a primit nici un ban înapoi, însă susține că i-a fost frică ca nu cumva Stoica să se răzbune pe el. "Teama aceasta provenea de la faptul că Directorul General al CIAS, în toate discuțiile avute cu reclamantul, nu discuta decât de planuri de răzbunare împotriva unor angajați ai CIAS care, în opinia Directorului General al CIAS erau împotriva sa, deoarece puneau la îndoială unele decizii pe care acesta le lua. Reclamantul a solicitat returnarea împrumutului în vara anului 2016. La finalul acelui an, Ionuț Daniel Florian și-a dat seama că nu își va mai primi banii înapoi, întrucât Nicolae Stoica a început să aibă o atitudine ostilă față de creditor", se menționează într-o contestație. Încetarea detașării a dus la proces Nicolae Stoica, în calitatea sa de șef al CIAS, a decis în decembrie 2017 să-i înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA, deși acesta din urmă avea mandat până în ianuarie 2019. Florian a contestat decizia de încetare a detașării la instanță. În documentele depuse pentru judecată, Florian a livrat o întreagă spovedanie. Din hârtii rezultă că Ionuț Daniel Florian a primit un e-mail de la Ștefan Ioan, angajat la resurse umane CIAS, prin care i se solicita să renunțe la funcția de șef birou ECCAIRS în cadrul Serviciului Analiză și Reglementări pentru a ocupa funcția de inspector aeronautic. Astfel, susține Florian, trebuia să îi facă loc lui Dragoș Bujoreanu, care ocupa funcția temporar pe perioada detașării lui Daniel. Dar Ionuț Daniel Florian nu a vrut să renunțe la funcția din care a fost detașat pe o perioadă de timp determinată. Prin urmare, directorul Nicolae Stoica l-ar fi obligat pe unul dintre angajați, respectiv pe Ștefan Martinescu, să îl recheme înapoi la CIAS. Presiuni asupra investigatorului din cazul Apuseni? Tot din spovedania lui Florian mai aflăm că investigatorul Sorin Cimpoeru, cel care conducea investigația în cazul accidentului aviatic din Apuseni în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și tânăra Aura Ion, a fost supus la presiuni de către Nicolae Stoica. Cimpoeru nu ar fi fost de acord cu măsurile pe care directorul Nicolae Stoica le considera "necesare". Nicolae Stoica justifica presiunile prin faptul că Ministerul Transporturilor cerea informații cu privire la anchetă. Directorul general al CIAS făcea toate aceste presiuni "pentru a se face remarcat, desconsiderând interesul primordial al unei investigații care este acela de a identifica cauzele și a emite recomandări mitigarea lor", a spus Florian în fața judecătorilor. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Plângere retrasă, funcție nouă de conducere Cu toate acestea, Ionuț Daniel Florian și-a retras cerea din instanță, iar ulterior a ajuns șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile. Întrebat de către Defapt.ro care au fost motivele pentru care i-a dat cei 5.000 de euro lui Nicolae Stoica, Florian Ionuț Daniel a spus: "Nu pot acuma să discut. Mai bine îl întrebați pe Dobre (persoană neidentificată - n.r.). Mulțumesc!" Contactat de către Defapt.ro, Nicolae Stoica a declarat că a solicitat împrumutul pentru motive personale: "Suma a fost de 3.998 euro și a fost returnată prin transfer bancar. Nu știu de existența vreunei plângeri depuse de domnul Florian."

Investigații

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica. Este vorba de Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, care a lăsat aviația civilă fără apărare în fața atacurilor cibernetice. Drept recompensă, actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a prelungit mandatul de conducere. Culmea, instituții ale statului român în frunte cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații, CERT-RO și Ministerul Transporturilor asistă impasibile la dezastrul din aviația civilă. Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica, omul lui Bode, promovat de Drulă În cursul anului 2020, ministrul Transporturilor al momentului, Lucian Bode, actual ministru de Interne, l-a numit pe Nicolae Stoica, director operațiuni la Compania Națională Aeroporturi București, în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile din România. Ulterior, în ianuarie 2021, Consiliul de Administrație, controlat de ministrul Cătălin Drulă, a decis ca Nicolae Stoica să ocupe funcția de director general interimar al Autorității. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin De atunci mandatele de director interimar au fost prelungite unul după altul. În ianuarie 2021, Consiliul de Administrație al AACR, controlat Sorin Grindeanu în calitate de ministru al Transporturilor, i-a prelungit mandatul de conducere cu încă patru luni. Stoica a redus costurile, dar și securitatea cibernetică Nicolae Stoica, în calitatea sa de director interimar, a întocmit un raport în primăvara anului trecut prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Directorul Nicolae Stoica susține oficial că „structura de securitate cibernetică din cadrul direcției de securitate a fost desființată începând cu 1 martie (2021 – n.r.), întrucât AACR nu deține atribuții legale în domeniul securității cibernetice, altele decât activitățile desfășurate de către auditorii de securitate”. Până și Transporturile îl contrazic pe Stoica Cum nu se poate mai fals. Patru instituții cheie ale statului român în contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, chiar și Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află chiar Autoritatea Aeronautică Civilă Română. De exemplu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, susține că măsura luată de Nicolae Stoica ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Direcția de Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor, condusă de directorul Mihail Ionescu, consideră că AACR este "entitate responsabilă cu coordonarea și monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice de aviație civilă". Direcția Transport Aerian una spune, alta fumează Cu toate acestea, directorul Mihail Ionescu îl protejează direct pe Nicolae Stoica. Adică nu a făcut demersurile necesare pentru a efectua un control cu privire la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Contactat de către Defapt.ro, directorul Mihail Ionescu a refuzat dialogul. "Nu sunt abilitat să dau interviuri prin telefon. Nu știu de unde ați făcut rost de numărul meu de telefon, avem niște regulamente în acest sens. Vă rog să vă adresați ministerului.", a spus Ionescu Întrebat care sunt motivele pentru care îl protejează pe Nicolae Stoica, directorul Mihail Ionescu nu a vrut să comenteze. Nicolae Stoica a fost protejat și în trecut, deși performanțele sale au lăsat de dorit. De exemplu, Stoica ocupa în anul 2020 funcția de director Operațuni pe Aeroportul Internațional "Henri Coandă". Atunci, în urma unui control al AACR, au fost constatate mai multe nereguli la direcția pe care o conducea. Comisia de inspecție a AACR a recomandat Companiei Naționale Aeroporturi București, cea care răspunde de aeroport, să îl "reinstruiască" pe managerul operațional Nicolae Stoica.

Investigații

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ioan Mircea Ciocotișan, șeful auditului intern din Ministerul Sportului, a fost declarat colaborator al Securității în urmă cu zece ani. Definitiv. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Dar a fost protejat și păstrat pe funcție de toți demnitarii care s-au aflat la conducerea ministerului. Inclusiv de actualul ministru al Sportului, Eduard Novak, care i-a fost șef în două mandate. Fost rugbist la Știința Cemin Baia Mare, Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat pentru a-i "turna" pe cei care voiau să fugă din România. A dat note informative și despre antrenorul său, o traducătoare care coresponda cu un olandez și o contabilă de la un oficiu de pensii. Securitatea scria despre Ciocotișan că a fost plătit pentru notele informative, dar "a dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare". Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Sursa "Dinu", racolată în '84. Și-a turnat antrenorul Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat de Inspectoratul Județean de Securitate Maramureș în anul 1984, sub numele de cod "Dinu". Documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că a fost recrutat pentru a turna "persoanele cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate". Pe atunci. era angajat ca muncitor la Complexul Economic Carpați Baia Mare, dar și rugbist la Știința Cemin Baia Mare. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Printre primele note informative scrise de sursa "Dinu" a fost despre propriul său antrenor: "acasă la numitul Tirnmiacev se pot găsi lucruri ce nu se găseau la noi, blugi, cafea, țigări". O altă delațiune a fost despre un anume Buru Grațian. Despre acesta scria: "în legătură cu Buru Grațian, vă informez că făcând rugby în cadrul Asociației Știința CEMIN Baia Mare, deseori ne-am întâlnit fără să ne cunoaștem personal. L-am văzut de mai multe ori în compania lui Vlădescu Aurel, care acum este în detenție pentru săvârșirea infracțiunii de viol și tâlhărie. După părerea mea, acești oameni sunt de ultima speță și cred că Grațian colindă toate localurile". Traducătoarea care coresponda cu olandezul Pe 30 martie 1985, Ioan Mircea Ciocotișan scria o notă informativă despre traducătoarea de la Faimar Baia Mare. "Sursa vă informează în legătură cu numita M.L. angajată la FAIMAR Baia Mare. În virtutea funcției de traducătoare, vine în contact cu cetățeni străini. Sursa cunoaște însă că în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior, cum ar fi: G., M., încă unul din Olanda, cu care corespondează. Se pare că nu este singura care face acest lucru, pentru că în gașca lor sunt incluse câteva fete pe care le știu numai după numele mic /…/ și care au un loc de întâlnire pe care de asemenea nu-l cunosc deocamdată." Contabila, Ardealul, maghiarii și americanii O altă "victimă" a șefului din Ministerul Sportului a fost o contabilă de la Oficiul de Pensii al Cooperativei Agricole de Producție (CAP). În clădirea Uniunii Tineretului Comunist (UTC), la parter, femeia "afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H. – șeful oficiului (român), L - inspector și alții, în felul următor: cea în cauză, în cercuri restrânse, discută numai în limba maghiară și afirmă că ungurii nu mai au drepturi în România întrucât se desființează școlile în limba maghiară. Este ascultătoare a Europei Libere, întrucât a afirmat că a ascultat o emisiune în care și americanii susțin necesitatea scrierii unei istorii noi a Ardealului, ceea ce în concepția ei aprobă recenta istorie editată de Academia Ungară." Ofițerii de Securitate: "aport satisfăcător" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis în anul 2010 că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Decizia a fost contestată la instanță. În mai 2013, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Conform sentinței civile nr. 1.716, judecătorii au reținut că activitatea lui Ioan Mircea Ciocotișan de a furniza informații Securității a fost apreciată pozitiv de ofițeri. "De la ultima analiză până în prezent, sursa a avut un aport satisfăcător în culegerea și furnizarea de informații de interes operativ exploatate în D.U.I. și pe alte linii de muncă, un caz fiind finalizat prin avertizare (…). A dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare. A fost cointeresat material prin efectuarea unor servicii respectiv rezolvarea unor probleme personale și interes în colaborare." Ciocotișan s-a apărat susținând că nu e "Dinu" Judecătorii au mai reținut că Ciocotișan "a furnizat informații despre o persoană care avea intenția de a pleca în străinătate". În urma analizei notelor informative, judecătorii au concluzionat că informațiile furnizate de Ioan Mircea Ciocotișan "au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și, respectiv, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice". Ioan Mircea Ciocotișan a susținut în fața instanței că CNSAS face o confuzie între persoana sa și sursa "Dinu". El a susținut că nu a avut nici o legătură cu Securitatea, iar semnătura de pe Notele Informative nu este a sa. Instanța a încuviințat proba grafoscopică pentru a se stabili dacă a semnat angajamentele. Conform Raportului de expertiză criminalistică, angajamentul, nota de relații și notele informative ale sursei "Dinu" îi aparțin lui Ioan Mircea Ciocotișan. În raport, însă, se menționează că nu se poate stabili dacă semnătura aflată pe angajament aparține acestuia. Decizia Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de la Curtea Supremă au menținut soluția pronunțată de Curtea de Apel. Ciocotișan: "Care decizie a instanței? Nu a venit" Contactat de către Defapt.ro, Ioan Mircea Ciocotișan a cerut inițial să se întâlnească cu reporterul pentru a explica ce s-a întâmplat, dar pe urmă a refuzat. "Haideți să discutăm toate problemele. Când putem să ne întâlnim să discutăm… nu știu ce să vă zic. Nu s-au făcut demersuri pentru ca să fiu schimbat din funcție. Expertiza, zic eu, este o făcătură", a declarat Ioan Mircea Ciocotișan. Întrebat dacă este de părere că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. "Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței? Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare? Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat." Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Eduard Novak, dar acesta a refuzat să facă orice comentariu, deși a primit întrebările. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Constantin Buchet, președintele CNSAS, a spus că în mod normal această problemă trebuia gestionată de Ministerul Sportului. "Acolo e sediul materiei. Noi ținem legătura, îi informăm dacă e o decizie definitivă. E funcționarul lor. Măsurile trebuie să le ia în acord cu Codul Administrativ sau Legea 188/1999 (privind Statutul Funcționarilor Publici - n.r.). Noi ne-am făcut datoria. Nu putem să facem presiuni pentru că nu există Legea Lustrației." Cazemir Benedict Ionescu, membru în colegiul CNSAS, a spus că, potrivit legii, funcționarul public trebuia să fie demis: "Instituția trebuie să facă o acțiune pentru constatarea falsului în declarații pentru că funcționarul a dat o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea." Cătălin Boris Precul, secretarul Colegiului CNSAS, a declarat că "în acest caz, eliberarea din funcție a unui funcționar public aflat în situația prezentată de către dumneavoastră poate fi solicitată de către instituția unde acesta își desfășoară activitatea." Codul Administrativ e clar: "Dinu" trebuie dat afară Conform Codului Administrativ, art. 465, alin (1), lit. k, o persoană nu poate ocupa o funcție publică în situația în care a fost colaborator al Securității. Tot în același act normativ, la art. 517, art. (1), lit. j, se stipulează că raportul de serviciu încetează de drept "ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești definitive". Astfel, Ministerul Sporturilor are obligația, conform Codului Administrativ, să constate de drept încetarea raportului de serviciu al funcționarului public Ioan Mircea Ciocotișan.

Investigații

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

Afacerea corvetelor, o lună de suspans. Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, susține că asocierea franco - română dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a solicitat un termen de grație de aproximativ o lună de zile pentru a se decide dacă va semna contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare. Afacerea corvetelor, o lună de suspans Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, a refuzat semnarea contractului. Motivul: divergențe de ordin financiar pe care le are cu partenerul francez. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cazul în care francezii de la Naval Group vor rata semnarea contractului, va fi o nouă lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în pragul alegerilor prezidențiale. Francezii au mai pierdut un contract, în valoare de 50 de miliarde de euro. Franța urma să livreze 12 submarine cu propulsie convențională. Dar întrega afacere s-a transformat într-un scandal diplomatic pe axa Franța – Australia – Marea Britanie – SUA. Totul, după semnarea pactului AUKUS. Divergențe între Naval Group și SNC În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Vasile Dîncu declara după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, că urmează să fie găsită o "soluție rapidă" pentru finalizarea achiziției de corvete. Anterior, MApN chemase asocierea franco-română să semneze contractul pentru construcția corvetelor. Se întâmpla la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Francezii de la Naval Group aveau mandat să semneze contractul, însă reprezentantul Șantierului Naval Constanța, directorul Radu Rusen, a refuzat să semneze documentele. Motivul: între cele două companii asociate există divergențe cu privirile la anumite riscuri rezultate din derularea contractului, dar și unele de natură financiară. Acum, ministrul Vasile Dîncu a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că semnarea contractului pentru construcția celor patru corvete militare a fost amânată cu aproximativ o lună de zile. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române. Evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a spus Vasile Dîncu, potrivit Europa FM. Damen așteaptă la cotitură Asocierea franco – română are la dispoziție aproximativ o lună de zile pentru a rezolva divergențele legate de contractul de 1,2 miliarde de euro. În cazul în care Șantierul Naval Constanța va refuza să semneze documentele, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul al doilea. Deci companiei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding, care deține șantierul naval Galați și controlează șantierul naval Mangalia. Oferta depusă de olandezi pentru construcția celor patru corvete este de 1,255 miliarde euro. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul (r) Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

Justiție

Asistente cu COVID, probe de la pacienți

Asistente cu COVID, probe de la pacienți. S-a întâmplat la la Ambulanța Lugoj, unde trei asistente au continuat să intre în contact cu pacienții după ce s-a constatat că sunt infectate cu noul coronavirus în urma testării PCR. Ildiko Vasiescu, șefa Serviciului de Ambulanță Lugoj, susține că asistentele erau în misiune atunci când au venit rezultatele pozitive și nu avea cum să le trimită acasă. Șeful Direcției de Sănătate Timiș, Flavius Cioca, pare depășit de situația de la Lugoj. El susține că nu a fost informat despre cazul celor trei asistente. Dar, când a fost întrebat care e pocedura în cazul în care asistentele aflate în misiune află că sunt "pozitive", a invocat că se află într-o videoconferință. Asistente cu COVID, probe de la pacienți În cursul zilei de duminică, 30 ianuarie a.c., trei asistente de la Ambulanța Lugoj au făcut teste antigen. Rezultatul a fost negativ. Șefa Serviciului de Ambulanță Lugoj, Ildiko Vasiescu, susține pentru defapt.ro că ea a insistat ca subalternele ei să facă și testul PCR. După ce le-au fost recoltate probele, cele trei asistente au început munca pe ambulanță. Rezultatul la teste PCR, zice Ildiko Vasiescu, au venit în jurul orei 16.30. Atunci, cele trei asistente erau în misiune. Asistenta M.L. plecase de la Lugoj spre Timișoara cu un pacient. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În momentul în care i-a venit rezultatul pozitiv, M.L. se afla la jumătatea drumului dintre Lugoj și Timișoara. Ildiko Vasiescu spune că timpul pe care urma să îl petreacă asistenta alături de pacient era același chiar dacă se întorcea la Lugoj. Așa că a decis ca pacientul să fie dus la Timișoara. Contactată de către defapt.ro, asistenta M.L. a confirmat că a fost declarată pozitiv cu noul coronavirus în urma testării PCR. Întrebată dacă a fost obligată să lucreze în continuare, asistenta M.L. a spus să discutăm cu șefii ei. "Eu nu pot să dau astfel de detalii. Vorbiți doar cu șefii, eu nu pot să dau detalii. Nu pot să discut așa ceva. Acum am intrat în carantină", a spus asistenta. O altă asistentă de pe ambulanță mai avea de făcut trei recoltări de la pacienți. Iar cea de-a treia se afla în misiune lângă Lugoj, când au aflat de testul pozitiv. "Aveau două măști, aveau viziere, aveau halate" Ildiko Vasiescu, șefa Serviciului de Ambulanță Lugoj, susține că cele trei asistente au continuat să lucreze pentru că rezultatele la teste au venit foarte târziu. "Una dintre asistente era plecată la Timișoara cu un pacient. Au fost la recoltări, erau pe traseu. Ce mai era să fac? Rezultatele au venit la 16.30-17.00. Atunci le-am dat telefon. Una era la Timișoara, una era la recoltări. Puteam să le rechem din circuit? Aveau trei recoltări, iar celaltă era în drum spre Timișoara. Acum am zis că dacă tot a făcut jumătate din drum până la Timișoara, tot aia era că venea jumătate de drum înapoi", a declarat Ildiko Vasiescu pentru defapt.ro. Cum s-a ajuns în situația aceasta? Șefa Serviciului de Ambulanță Lugoj a explicat că în urma testării antigen a celor trei asistente rezultatele au fost negative. Ea ar fi insistat ca subalternele ei să își facă și testul PCR. "Testul rapid a fost negativ și rezultatul PCR a venit foarte târziu. Ce puteam să fac? Să le trimit pe testul rapid negativ acasă? Și așa suntem în criză de personal", a spus Ildiko Vasiescu. Întrebată dacă cele trei asistente i-a pus în pericol pe pacienții cu care au intrat în contact, Ildiko Vasilescu consideră că nu a fost nimeni pus în pericol: "Aveau două măști, aveau viziere, aveau halate. Nu suntem chiar așa de inconștienți să mergem la pacienți acasă. Așa cum ne protejăm pe noi trebuie să protejăm și pacienții." "Îmi pare foarte rău. Sunt o victimă a PCR" Șefa Serviciului de Ambulanță Lugoj, Ildiko Vasiescu, se consideră o victimă a testelor PCR. Ea a spus că duminică dimineața cele trei asistente i-au spus că nu au nici un simptom Covid. "Asistentele spuneau că nu au nimic, că nu se simt rău. Una spunea că nu se simte rău, că nu are nimic. Alta spunea că întotdeauna îi curge nasul. Erau total asimptomatici. Chiar am rămas foarte surprinși că au ieșit pozitiv. Nu aveau simptome, nu erau febrile. E foarte înșelător Omicronul", a spus Ildiko Vasiescu. Tot ea susține că cele trei asistente și-au făcut teste PCR la insistențele ei: "Eu am insistat dimineața când am intrat pe tură să facă PCR ca să nu îmbolnăvim colegii și populația. Nu aveau simptome. Eu am insistat să facă PCR. Pur și simplu eu am insistat să facem PCR la cele mai mici dubii. Îmi pare foarte rău. Vă rog să mă credeți. Sunt o victimă a PCR (testul - n.r.). Eu nu vreau să risc și le-am spus să își facă testele PCR. Considerați că faptul că rezultatul a venit la ora patru (16.00 - n.r.) este chiar așa o mare crimă?" Managerul Serviciului Județean de Ambulanță Timiș, Leonida Iancu, nu a putut fi contactat.

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, cumpărate de la Ninel Peia (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)

Investigații

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este unul dintre proprietarii celebri de terenuri din Mogoșoaia. Și nu oriunde, ci acolo unde se va dezvolta controversatul proiect „Sector Zero”. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, de aproape 10.000 mp, au fost cumpărate de la Ninel Peia, fondatorul Partidului Neamul Românesc. Partid care a semnat un protocol de colaborare cu formațiunea politică AUR. Documentele obținute în exclusivitate de către defapt.ro arată că Daniel Dăianu a cumpărat de la Ninel Peia mai multe terenuri situate în județul Ilfov. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul proiect „Sector Zero”, păstorit de Paul Precup, primarul liberal al Mogoșoaiei, a trecut la un alt nivel. O consilieră locală de la USR a fost agresată și amenințată de doi colegi de la PMP și PNL pentru că s-a opus proiectului. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, 110.000 EUR. De la Ninel Peia În urmă cu aproximativ 17 ani, Daniel Dăianu, pe atunci președintele Consiliului de Supraveghere al BCR, a cumpărat de la soții Mariana și Ninel Peia un teren de 9.957 mp în Mogoșoaia. Terenul a fost cumpărat de Daniel Dăianu pentru suma de 109.725 euro. Tranzacția a avut loc în data de 29 iunie 2005. Soții Peia cumpăraseră terenul în anul 2004 de la Ana Păun. La rândul ei, moștenise o parte de la Petre Păun iar diferența o obținuse prin reconstituirea dreptului de proprietate. Contractul de vânzare-cumpărare dintre Ninel Peia și Daniel Dăianu pentru terenul din Mogoșoaia (sursa: defapt.ro) Anterior acestei tranzacții, în 2004, Daniel Dăianu mai cumpărase un teren de 4.500 mp în Mogoșoaia. O parte din teren, adică 2.770 mp, a fost vândută în anul 2017 pentru suma de 337.900 lei. Bani pe care i-a depus în conturile bancare. Alte trei terenuri în Ilfov de la soții Peia: 234.900 EUR Pe lângă terenul de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu a mai cumpărat de la soții Peia alte trei terenuri. Dar situate pe raza administrativă a comunei ilfovene Nuci. Prima tranzacție a avut loc în anul 2005. Atunci, Daniel Dăianu a cumpărat un teren arabil în suprafață de 17.800 mp pentru care a plătit 35.400 de euro. Apoi a cumpărat un alt teren arabil în suprafață de 4.960 mp pentru care a plătit 50.000 de euro în anul 2007. Citește și: Antena 3 rescrie agresiunea de la Mogoșoaia: „Doamna nu ar trebui să facă pe victima” În același an, a mai cumpărat un teren de 15.000 mp, tot arabil, pentru care a plătit 148.500 de euro. De pe urma celor trei tranzacții, familia Peia a încasat de la Daniel Dăianu nu mai puțin de 234.900 de euro. În legătură cu scandalul imobiliar din prezent de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu are o părere clară: nu există nimic mafiot la mijloc. "Nu știu dacă e pierdere sau nu, deși este foarte puțin probabil să fiu în pierdere. Pentru că, dacă se dezvoltă acest proiect, nu are cum să nu crească valoarea. (...) ce când totul a fost la vedere, cu sute de oameni s-a vorbit, a fost o discuție, o întrunire publică practic, au fost toți anunțați de această discuție și fiecare a hotărât pentru sine. Unii au acceptat, unii nu au acceptat.", a spus Dăianu pentru Gândul. Averea lui Dăianu: terenuri, imobile, acțiuni, conturi Ultima declarație de avere făcută publică de Daniel Dăianu datează din iunie 2021. Potrivit acesteia, are cinci terenuri: în Mogoșoaia, comuna Nuci, Ciolpani și Vidra. Plus o vilă în București, de 250 mp, și un apartament de 50 mp. Pe numele lui Daniel Dăianu figurează 11 conturi și depozite bancare în care a strâns aproximativ 164.000 de euro și peste 920.000 de lei. Separat, într-un alt cont, are pe numele copilului o sumă de aproximativ 52.000 de euro. În plus, a mai investit 691.000 de lei și 143.000 de euro în obligațiuni emise de Guvernul României și alți 50.000 de lei la Bursa de Valori București. De-a lungul timpului, Dăianu a cumpărat acțiuni la principalele companii din energie: Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Electrica. Valoarea cumulată a acțiunilor este de aproximativ 310.000 lei. Totodată, are acțiuni în valoare de 3.170 euro la clubul de fotbal Borussia Dortmund. Peste 81.000 euro îi are băgați într-o companie care investește în startup-uri. Peia, școlit de SRI și aliat cu AUR Ninel Peia susține că este licențiat în științe juridice. În perioada 2004-2007 a absolvit trei cursuri postuniversitare de masterat. Apoi a urmat o serie de cursuri la: Colegiul Național de Apărare, Colegiul Național de Afaceri Interne și Colegiul Național de Informații, o „componentă” a Serviciului Român de Informații. El a fost ales deputat pe listele PSD în anul 2012. A rezistat la Social Democrați până în martie 2016, atunci când a fost exclus din partid. Motivul? În februarie 2016, după ce 13 bebeluși au ajuns în stare gravă la Spitalul „Marie Curie”, diagnosticaţi cu Sindrom Hemolitic Uremic, Ninel Peia a susținut că vaccinurile îi îmbolnăviseră pe copii. Apoi, Peia și-a încercat norocul la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. În timpul campaniei elctorale a dispărut de la un hotel din Cluj. Serviciul de Pază și Protecție, cel care asigura protecția candidaților, a alertat autoritățile locale în urma dispariției misterioase. Ulterior, Ninel Peia a declarat că a mers la o mănăstire pentru a primi binecuvântarea călugărilor. Partidul Neamul Românesc (PNR), condus de Peia, a semnat un protocol de colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid condus de Claudiu Târziu și George Simion. În urma acestui protocol, cinci membri PNR au intrat în Parlament pe listele AUR.

Investigații

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN. Afaceristul Gheorghe Bosânceanu, care controlează Șantierul Naval Constanța, a blocat semnarea contractului de 1,2 miliarde euro pentru construcția corvetelor militare. Licitația a fost câștigată la finalul anului 2018 de grupul francez Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Ministrul Forțelor Armate din Franța, Florence Parly, a avut deja o întâlnire la București cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu. Cei doi au discutat și despre situația contractului. De la atribuire directă prin HG la licitație În anul 2016, ministrul Apărării de atunci, Mihnea Moțoc, a emis o notă de fundamentare pentru o Hotărâre de Guvern prin care solicita achiziționarea a patru corvete Sigma 10514 direct de la compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding. Valoarea contractului a fost estimată atunci la 1,6 miliarde de euro. Anterior, Mihnea Motoc fusese ambasador în Regatul Țărilor de Jos. Achiziția corvetelor a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 906, asumată de premierul Dacian Cioloș, actual europarlamentar. Afacerea păstorită de Mihnea Moțoc și Dacian Cioloș a picat două ani mai târziu: procedura de achiziție nu îndeplinea condițiile legale. Adică nu avea acordul Parlamentului, acord care trebuie cerut pentru toate contractele privind achizițiile militare de peste 100 de milioane de euro. Ulterior, a fost organizată o licitație internațională. În ultima etapă s-au calificat asocierea dintre francezii de la Naval Grup și Șantierul Naval Constanța, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Procedura de licitație a fost finalizată în mandatul de ministru al lui Gabriel Leș. În urma deschiderii ofertelor financiare, contractul a fost câștigat de francezi pentru suma de 1,2 miliarde euro. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, urmați de italienii de la Fincantieri. Bosânceanu a blocat licitația corvetelor: refuză semnarea Licitația a fost contestată de olandezii de la Damen. Într-un final, după mai bine de doi ani de procese, compania Damen a pierdut pe linie. De abia în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Apărării a decis să cheme asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța pentru semnarea contractului. Deși partea franceză avea mandat să semneze contractul, reprezentantul Șantierului Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, s-a răzgândit, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Reprezentantul Șantierului Naval Constanța nu a depus nici un document în acest sens, refuzul a fost verbal. De ce nu vrea să semneze contractul Gheorghe Bosânceanu? Surse citate anterior susțin, sub protecția anonimatutului, că omul de afaceri nu ar vrea să își asume anumite riscuri cu privire la derularea contractului. Partea franceză și-a arătat disponibilitatea, totuși, de a prelua riscurile prin contract. Chiar și așa, Bosânceanu a refuzat să semneze înțelegerea. Contactat de către defapt.ro, afaceristul a refuzat orice comentariu. Directorul SNC: "Nu se pune un contract în față și semnezi" Radu Rusen, directorul Șantierului Naval Constanța (SNC), a precizat că doar liderul de asociere, în acest caz Naval Group, poate face declarații despre situația contractului. "Nu facem declarații. Asta este înțelegerea cu partea franceză". Întrebat de ce nu a vrut să semneze contractul, Radu Rusen a spus că nu știe despre ce vorbim: "E un contract care se negociază. Nu a ajuns la faza de semnare. Nu au îndeplinit… orice contract se negociază. Nu se pune un contract în față și semnezi. Nu îți punem nimeni pistolul la tâmplă. Eu nu fac și nu pot să fac nici o declarație legată de acest contract. E un contract, se negociază. Repet! Eu în momentul de față nu fac nici o declarație." Între timp, francezii au prelungit oferta făcută Ministerului Apărării Naționale cu încă două luni. Oferta fost prelungită și de competitorii clasați pe următoarele două locuri, adică de olandezi și italieni. În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale va atribui contractul ofertantului de pe locul al doilea. În această situație, olandezilor de la Damen. Dar, cel mai probabil, italienii vor contesta atribuirea contractului. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde Președintele Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România în contextul tensiunilor ruso-ucrainene. Ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a venit la București pentru o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Prima întâlnire a avut-o cu ministrul Vasile Dîncu. În cadrul întâlnirii dintre cei doi s-a discutat despre posibilul ajutor de trupe anunțat de către președintele Macron. Dar și despre achiziția corvetelor, contract câștigat de asocierea franco-română. Dîncu: "Mai avem doar câteva clauze" Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus în cadrul conferinței de presă că s-a "discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final, mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Dialogul va fi și aici între părțile contractante, va fi și aici important pentru a găsi o soluție rapidă având în vedere contextul geostrategic, cât și nevoia de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt." La rândul său, ministrul Florence Parly a salutat întărirea parteneriatului strategic dintre Franța și România. „Franța și industria sa sunt angajate să ajute forțele armate române să intre într-o nouă etapa a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operațională e puternică, avem o istorie bogată și lungă de relații comune", a declarat Florence Parly. Totodată, ministrul francez a mai spus că "trăim timpuri grele, iar în aceste timpuri grele Franța va sta alături de România, Franța nu își va abandona niciodată aliații și prietenii săi." Cu ce se apără România la Marea Neagră România este vulnerabilă din punct de vedere militar la Marea Neagră. Forțele Navale Române au în acest moment la dispoziție fregata Mărășești și patru corvete înarmate cu rachete și torpile. Pe lângă acestea mai sunt cele două fregate, Regina Maria și Regele Ferdinand, care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 mm. Ministerul Apărării Naționale avea în plan achiziția unui submarin, dar deocamdată s-a renunțat acest proiect. În urmă cu patru ani, ministrul Apărării de atunci, controversatul Mihai Fifor de la PSD, spunea în timpul audierilor parlamentare pentru preluarea mandatului de ministru că și-a propus achiziționarea unui submarin pentru Forțele Navale Române. Însă militarii români au nevoie de cel puțin trei submarine. Într-un editorial scris pentru agenția de știri United Press International, comandorul (ret) Harlan Ullman spunea că dotarea cu submarine a Forțelor Navale Române ar permite NATO să conteste dominația Rusiei în Marea Neagră. Soluția oferită de comandorului Ullman este adaptarea parteneriatului AUKUS la contextual românesc.

Investigații

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Ministerul Apărării Naționale a atribuit un contract de 2,1 milioane de euro pentru construcția unui pavilion militar unui grup de firme condus de Athenaeum Construct. Aceasta din urmă este controlată de afaceristul Nicolae Comănescu, suspectat de evaziune fiscală în anul 2015. Firma lui Comănescu a fost administrată în perioada 2015 -2019 de Cristian Pistol, fostul consilier al premierului Florin Cîțu și actualul director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Tot în anul 2015, firma lui Comănescu l-ar fi împrumutat cu 38.860 de euro pe Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Licitație cu un singur ofertant Direcția Domenii și Infrastructuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a organizat o licitație pentru achiziționarea de servicii de proiectare și execuție lucrări pentru construirea unui pavilion nou în cazarma 502 din București. Beneficiarul lucrării este Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul cu două stele Cătălin Zisu. La licitație a fost depusă o singură ofertă din partea unui consorțiu format din trei firme: Athenaeum Construct, Electrocons Grul Intl și Romanian Expert Consulting. Valoarea contractului a fost de 10,17 milioane lei, adică în jur de 2,1 milioane euro. Afaceristul Nicolae Comănescu a declarat pentru defapt.ro că într-adevăr a câștigat contractul, dar „deocamdată nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor”. Acuzat de evaziune, contracte cu Armata Compania Athenaeum Construct, cea care se va ocupa în special de construcția pavilionului, este controlată prin intermediul firmei Athenaeum Grup SRL de Nicolae Comănescu. Acesta deține 94,6% din părțile sociale. Restul părților sociale sunt pe numele lui Gheorghe Voicu. Numele afaceristului Nicolae Comănescu a apărut într-o anchetă penală de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat de 16,5 milioane de euro. Perchezițiile au început în dimineața zilei de 20 mai 2015. Atunci, polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au descins la sediile mai multor firme, inclusiv la Athenaeum Construct, dar și la domiciliu afaceristului Nicolae Comănescu. În timp ce era dus la audieri de polițiști, Nicolae Comănescu spunea că e nevinovat. Dosar judecat de opt ani Poliţia Capitalei a transmis atunci că din prejudiciul toatal de 16.500.000 de euro, 7.000.000 de euro reprezintă evaziunea fiscală şi 9.500.000 de euro spălarea de bani. De atunci au trecut aproape opt ani de zile. Dosarul se judecă la Tribunalul București. Nicolae Comănescu susține că dosarul instrumentat de Parchetul General nu este un dosar de evaziune fiscală și spălarea banilor. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat „Totul a plecat de la un denunț al unei persoane care și-a închis societatea. El a spus că tot ceea ce a vândut pe firmă nu au fost materiale, au fost doar o formalitate (vânzări fictive - n.r.). Dosarul se judecă de opt ani de zile la Tribunalu București”, a declarat Nicolae Comănescu pentru defapt.ro. Pistol, de la Cîțu la CNAIR Tot în anul 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol a fost numit în funcția de administrator al Athenaeum Construct după ce a deținut mai multe funcții publice. A fost șef serviciu și director în Compania Națională de Investiții, consilierul directorului general al Agenției Naționale pentru Locuințe și șef serviciu achiziții publice la Primăria Orașului Predeal. A mai trecut și pe la Consiliul Județean Ilfov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București Ilfov. În octombrie 2019, Cristian Pistol a renunțat la funcția de administrator al Athenaeum Construct pentru a deveni administrator la compania Apă Canal Ilfov, controlată de Consiliul Județean Ilfov. De la Ilfov, a ajuns consilier în consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Florin Cîțu. Se întâmpla pe 18 august 2021. Dar, după doar șase săptămâni, și-a dat demisia pentru a fi numit politic, pe filieră liberală, la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Cristian Pistol a declarat că nu mai are nici o legătură cu compania Athenaeum Construct. Șeful PSD Sector 5 zice că e dator la Athenaeum De firma Athenaeum Construct este legat și Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Conform declarației de avere depusă de acesta, în anul 2015 a împrumutat suma de 38.860,5 euro de la firma Athenaeum Construct. Bani pe care și-a asumat că îi va restitui până în anul 2028. Rareș Hopincă figura în anul 2018 ca angajat pe funcția consilier al primarului Sectorului 5, Daniel Florea, actual deputat PSD. Un an mai târziu, șeful său pe linie de partid, primarul Daniel Florea, l-a numit Administrator Public al Sectorului 5. A stat pe funcție până în noiembrie 2020. În urma alegerilor locale din anul 2020, Rareș Hopincă a ajuns consilier general. Întrebat despre împrumutul contractat de Rareș Hopincă, Nicolae Comănescu a spus pentru defapt.ro că nu îl cunoaște pe actualul șef al PSD Sector 5: „Nu l-am văzut în viața mea. Nu a avut nici o legătură cu firma Athenaeum. Nu am dat bani împrumut pe firmă pentru că este ilegal”. În acest context, se pune întrebarea de unde a luat Rareș Hopincă suma de aproximativ 39.000 de euro? Am încerat să obținem un punct de vedere de la Rareș Hopincă, dar acesta nu a răspuns la telefon.

Investigații

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

Investigații

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului

3.000.000 de euro. Atât a plătit Inspectoratul General de Aviație în ultimii trei ani pentru a repara avionul donat de Țiriac SMURD-ului pentru salvarea vieților omenești. Banii au ajuns la asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă de George Barbu. Deloc întâmplător, firma Arpiem Aviation este abonată la contractele Școlii Superioare de Aviație Civilă, instituție din subordinea Ministerului Transporturilor. 29 de contracte pentru Arpiem Aviation George Barbu conduce Școala Superioară de Aviație Civilă (SSAC) din 2015. Pentru o scurtă perioadă de timp a plecat la Tarom, dar a revenit pe post. El are o relație aparte cu Peter Alexandru Vasile, asociatul majoritar de la firma Arpiem Aviation. Pe care îl cunoaște bine pentru că SSAC cumpără piese de schimb, avioane și simulatoare de la acesta. De exemplu, din 2019 până la finalul anului trecut, Școala a încheiat nu mai puțin de 29 de contracte cu firma controlată de Peter Alexandru Vasile. 25 dintre aceste contracte s-au încheiat în urma procedurii de achiziție directă. Valoarea cumulată a contractelor este de aproximativ 7,9 milioane de lei. Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, obosit Nu este deloc surprinzător, deci, că Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă s-au asociat pentru a obține contractele de întreține și reparație pentru avionul Cessna Citation V, aeronavă donată de magnatul Ion Țiriac pentru misiuni SMURD, salvarea de vieți omenești și scopuri umanitare. Avionul Cessna Citation V a fost donat în aprilie 2014 Inspectoratului General pentru Aviație (IGAv) și avea o valoare contabilă de 1,7 milioane de euro. Locotenentul Eugen Corneliu Fricosu, purtătorul de cuvânt al IGAv, a arătat pentru deFAPT.ro că, la momentul efectuării donației, aeronava avea 6.811 de ore de zbor și 50 de minute. În plus, primul motor urma să intre în reparații capitale după alte 233 de ore de zbor, iar cel de-al doilea, după aproximativ 273 de ore de zbor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Inspectoratul General pentru Aviație a atribuit în noiembrie 2018 un acord cadru asocierii dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă pentru lucrări regulamentare și reparația capitală a motoarelor. Pentru lucrările regulamentare s-a semnat un contract în valoare de 335.243 de lei, iar pentru reparația motoarelor s-a semnat un alt contract în valoare de 4,74 milioane de lei. Reparația motoarelor a costat milioane Cinci luni mai târziu, pe 9 mai 2019, la contractul pentru reparația motoarelor s-a semnat un act adițional prin care valoarea contractului a fost majorată cu 2,21 milioane de lei. O creștere cu 49%. În iunie 2019, în baza acordului cadru a mai fost semnat un contract pentru lucrări suplimentare, în valoare de 616.402 lei. Toate aceste tipuri de lucrări au fost recepționate de IGAv în iulie 2019, după cum anunța chiar MAI. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2019, au mai fost semnate două contracte, în valoare de 381.000 lei pentru lucrări suplimentare la 300 de ore, reformare roți, înlocuire baterie și manoperă. Culmea, la o lună după recepția lucrărilor, adică în ianuarie 2020, avionul donat de Ion Țiriac a beneficiat de o nouă rundă de lucrări suplimentare. De data aceasta, au fost reparate blocurile de frânare și înlocuite antenele. Valoarea contractului a fost puțin peste 1,11 milioane lei. Procesul verbal de recepție al lucrărilor a fost semnat în aprilie 2020. Reparații peste reparații, ca pentru o rablă Asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă a semnat un nou acord cadru cu IGAv în iunie 2020. Pentru început s-au înlocuit bechia și ventilatorul din cabină în baza unui contract de 38.152 de lei. Implementarea unei cerințe specifice a costat 1,98 milioane de lei, în timp ce alte lucrări regulamentare, puțin peste 293.000 de lei. Aceste noi lucrări au fost recepționate în aprilie 2021. Dar, în iunie 2021, avionul a intrat din nou în reparații. Atunci i s-a schimbat Unitatea de Control a Generatorului. Apoi au fost schimbate capsele de la buteliile anti – incendiu, masca de protecție la fum, unitatea de generare simboluri, cabluri comandă motoare și indicatoarele de viteză. Și reparațiile nu s-au oprit aici. În august 2021 a fost înlocuit inletul motorului drept, deși înainte cu doi ani motoarele beneficiaseră de reparații capitale. Valoarea cumulată a contractelor atribuite asocierii dintre Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviației Civilă este de aproximativ 13,3 miloane de lei. Separat, pentru piesele achiziționate de la Arpiem Aviation, IGAv a mai plătit 1,2 milioane de lei. Așadar, e vorba de 14,5 milioane de lei. Astfel, costurile cu piesele de schimb și reparațiile avionului donat de Ion Țiriac se ridică la aproximativ 3.000.000 de euro.

Autor: Petru Zoltan

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport

România, datoare marilor producători de filme

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro

Cum se trafichează posturile în aviație

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

Asistente cu COVID, probe de la pacienți

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului

Ultima oră

Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu

Un magistrat, sprijin pentru Călin Georgescu în "activitatea infracțională", acuză Parchetul General

Avocatul lui Călin Georgescu, Doru Costea, l-a reprezentat și pe Sorin Ovidiu Vântu

Ucraina nu mai dă SUA banii înapoi pe ajutorul militar, însă semnează acordul pentru minerale

Eugen Sechila, apropiatul lui Călin Georgescu, săltat din aeroport și dus la Parchetul General

Averea uriașă pe care mercenarul lui Georgescu, Potra, o ascundea în casă, în dolari și aur

VIDEO Trump: SUA nu vor oferi garanții de securitate Ucrainei, care poate uita de aderarea la NATO

Călin Georgescu e liber, dar sub control judiciar. Procurorii îl acuză de șase infracțiuni

GALERIE FOTO Cum arată teancurile de lei și dolari și armele din casa mercenarului Potra

George Simion era pregătit: ar fi strâns, în secret, semnături pentru candidatura sa la președinție

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra

VIDEO Mario Nafwal postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC

Gigi Becali susține că va candida ca independent la prezidențiale, dar nu demisionează din AUR

Lavrov dinamitează lăudăroșeniile lui Trump: Rusia nu acceptă trupele europene în Ucraina

VIDEO Momentul ridicării lui Călin Georgescu, postat pe X de influencerul MAGA Mario Nawfal