luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8298 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan: „Am o idee cu care nu sunt de acord!”

Pesedista Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, își bate joc de reformele lui Bolojan: „După ce marți coaliția stabilise un procent de reducere cu 25 la sută din posturile din administrația locală, joi, dl. Bolojan ne-a anunțat că nu mai e de acord cu procentul de 25, propus chiar de domnia sa, ci vrea 45, pentru că nu a făcut bine calculele. Pe principiul: am o idee cu care nu sunt de acord!”, a scris ea pe Facebook.  Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Vasilescu a confirmat că Bolojan a amenințat cu demisia: „Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești!” Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan „Văd că, după ședința de ieri a coaliției de guvernare, se rostogolește ideea că PSD se opune reformei în administrația publică locală. De fapt, noi am lăsat guvernului încă două săptămâni la dispoziție să își facă temele și să propună coaliției un plan de reformă coerent. După ce marți coaliția stabilise un procent de reducere cu 25 la sută din posturile din administrația locală, joi, dl. Bolojan ne-a anunțat că nu mai e de acord cu procentul de 25, propus chiar de domnia sa, ci vrea 45, pentru că nu a făcut bine calculele. Pe principiul: am o idee cu care nu sunt de acord!  Din discuții a reieșit că nici duminică nu avea toate calculele corecte, lucru dovedit de președintele CJ Olt, Marius Oprescu, prezent la ședință, care a arătat că două comune similare ca număr de locuitori, pe simulările făcute de guvern, aveau situații diferite: una trebuia să disponibilizeze 6 oameni, iar alta să mai angajeze unul, la același număr de posturi. De ce am cerut amânarea? 1. Pentru ca datele REALE să fie introduse în sistem de primării și să se facă un calcul corect.   2. Există primării de comune care au 9 angajați și trebuie făcută de Ministerul Dezvoltării o organigramă, cu numărul minim de posturi, astfel încât ele să fie FUNCȚIONALE. Pe cine disponibilizezi din primăriile mici? Contabilul șef, pe cel de la registrul agricol, juristul, pe cel de la asistența socială, pe cel de la urbanism? Cum să funcționezi cu 4 oameni?   3. Există primării care au prinse în organigramă posturi care țin de salubrizare (măturători) sau spații verzi. Un exemplu era chiar Sectorul 6, dl. Ciucu fiind prezent. Aici ce disponibilizezi? Funcționari publici sau măturători? Trebuie făcută clarificarea.   4. Dacă reducerea unui număr mare de posturi se face fără scăderea PRIN LEGE a numărului de posturi necesare pentru crearea unei direcții, de la 20 la 12, se desființează toate direcțiile, iar primarul rămâne să semneze singur, fără altă semnătură, ceea ce nu se poate, contravenind Codului Administrativ și procedurilor din primării. Soluția domnului Bolojan aici a fost să unim direcția Juridică și cea de la Urbanism, ceea ce e imposibil, fiindcă sunt specializări diferite.   5. Modalitatea de disponibilizare NU VA REZISTA ÎN INSTANȚĂ. Și ne vom trezi în situația de acum câțiva ani, când toți cei disponibilizați s-au întors la locurile de muncă și au fost despăgubiți de stat. Am solicitat legea lucrată de AMR să fie adoptată înaintea pachetului, iar funcționarii să fie toți evaluați și să plece acasă cei nepregătiți, nu otova.   6. Am cerut ca în calculul disponibilizărilor să fie prinse și instituțiile din subordinea primăriilor, care au fost EXCEPTATE și nu am înțeles de ce și nici nu s-a dat o explicație clară. Și acolo schemele de personal sunt umflate și chiar cu oameni mai puțin necesari unei bune funcționări a localității. Am solicitat să fie prinși și ei la disponibilizări, dacă tot se dorește o cifră exactă.   7. Și am cerut ca nu doar administrația locală să piardă posturi, și anul trecut s-au mai făcut reduceri de 10 la sută, ci și cea centrală.   Ca să rezum: -Nu putem lucra neprofesionist, mai ales când e vorba de funcționalitate și de destine! - Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești! - PSD nu e contra reformei, dar am mai văzut reforme făcute fără cap și care au dus la sume mai mari plătite de stat, după ce instanțele au decis altfel! - Nu am înțeles urgența, MUSAI AZI, când oricum disponibilizările trebuie făcute până la 1 ianuarie anul viitor!   Nu e mai bine să măsurăm de 10 ori până tăiem o dată, ca să nu greșim? Suntem responsabili sau doar mimăm că muncim și că suntem intransigenți?”, a scris primarul Craiovei.   

Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan Foto: Facebook Olguța Vasilescu
Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Foto: Facebook
Politică

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD din ultimele zile

Premierul Ilie Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni sunt țintele atacurilor PSD din ultimele zile. Lideri PSD din eșaloanele 2-3 au continuat să îl critice dur pe premier, iar formațiunea social-democrată a impus păstrarea impozitului de 1% din cifra de afaceri a marilor companii, deși chiar firmele cu capital românesc s-au plâns de această măsură. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit unor surse politice, lideri coaliției majoritare se vor duce marți la Cotroceni pentru a discuta despre criza care a apărut după ce premierul Ilie Bolojan a amenințat că demisionează.  Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Cum a acționat PSD după ce presa a relatat că Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă nu sunt acceptate tăieri consistente de personal în administrația publică: „După ce ai făcut haos în jurul tău, te superi pe sat, îţi iei jucăriile şi pleci. Asta nu poate să îţi atragă respectul partenerilor şi, cu atât mai puţin, pe cel al românilor oneşti care suportă deja consecinţele «reformei» marca Bolojan. Apoi, au românii o povestioară despre Ionică şi lupul...Dacă domnul Bolojan vrea să joace rolul lui Ionică, să nu se mire când partenerii de coaliţie şi românii încep să vadă în acest joc doar iresponsabilitate şi hazard, nu leadership”, a scris deputatul PSD Mihai Fifor.  La presiunea PSD, liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Duminică, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) a avertizat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Deputatul PSD Adrian Câciu a declarat, luni, că PSD propune un amendament la pachetul fiscal care va fi asumat în Parlament, privind introducerea plăţii CASS şi pentru migranţi, în special ucrainenii care muncesc în România, el adăugând că sunt în jur de 70.000 de persoane în această situaţie. Faptul că refugiații ucraienni nu plătesc CASS a fost o temă a propagandei AUR.  Tot azi, deputatul Adrian Câciu a spus că PSD va pleca de la guvernare dacă TVA va crește din nou în 2026. 

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu Foto: Facebook
Politică

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu într-un mesaj pe Facebook.  El a trimis o scrisoare deschisă liderilor PSD, PNL și AUR, în care îi invită la Ploiești, ca să vadă că orașul „se sufocă sub poluare și Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului sunt surde și oarbe”. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Polițeanu a fost deputat USR din 2016 în 2024, dar în 2022 a demisionat din partid, „dezamăgit de subordonarea USR Prahova față de PNL la nivel local și județean”. El a fost ales primar candidând independent.  Acum, el le arată lui Grindeanu, Bolojan și Fritz, că „PSD, PNL și USR, alături de AUR, au blocat proiecte esențiale pentru Ploiești, inclusiv realizarea primului parc modern de după 1989 (o lizieră aflată la intrarea în Ploiești dinspre București, în dreptul Universității de Petrol și Gaze) și 𝗮𝗰𝗵𝗶𝘇𝗶𝘁̗𝗶𝗮 𝗮 𝟮𝟬 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗺𝘃𝗮𝗶𝗲 𝗻𝗼𝗶, finanțate printr-un mix avantajos de 𝗳𝗼𝗻𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗻𝗲𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆”. PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul „𝗦𝗰𝗿𝗶𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗮̆: 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗶 𝘁̗𝗶𝗻𝘂𝘁 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰 – 𝘀𝗼𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ Către: Domnul Ilie Bolojan, Președintele Partidului Național Liberal (PNL) Domnul Sorin Grindeanu, Președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD) Domnul Dominic Fritz, Președintele Uniunii Salvați România (USR)   𝗦𝘁𝗶𝗺𝗮𝘁̗𝗶 𝗱𝗼𝗺𝗻𝗶 𝗽𝗿𝗲𝘀̗𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁̗𝗶,   𝗩𝗮̆ 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘂 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝘀̗𝗶 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝗼𝗰𝗼𝗹𝗶𝘀̗𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮̆ 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̗𝗶𝗮 𝗠𝘂𝗻𝗶𝗰𝗶𝗽𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗲𝘁̗𝘂𝗿𝗶 𝘀𝘁𝗲𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗮𝘂 𝗮𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆𝗿𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘃𝗲𝗻𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲. În timp ce orașele pe care le conduceți sau le-ați condus și pe care le reprezentați în calitate de parlamentari au reușit să atragă investiții, să modernizeze infrastructura și să crească nivelul de trai, 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗮 𝗿𝗮̆𝗺𝗮𝘀 𝗶̂𝗻 𝘂𝗿𝗺𝗮̆. Nu din lipsă de potențial, ci din cauza incompetenței și relei-voințe a fostelor administrații, care fie nu au accesat fonduri nerambursabile fie le-au pierdut. Rezultatul? Una dintre cele mai scăzute rate de atragere a fondurilor europene din România (aproape nimic în ultimii 15 ani).   Astăzi, în loc să recuperăm decalajul, 𝗹𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 𝗣𝗦𝗗, 𝗣𝗡𝗟 𝘀̗𝗶 𝗨𝗦𝗥 𝗮𝗹𝗲𝗴 𝘀𝗮̆ 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗵𝗲𝘇𝗲 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗶̂𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̗𝗶 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲. În loc de dezbatere constructivă, avem refuz sistematic al dialogului. În loc de soluții, avem alianțe din ce în ce mai sudate cu AUR pentru a opri orice proiect de dezvoltare. 𝗔𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮̆ 𝗮𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲 𝗻𝘂 𝗹𝗼𝘃𝗲𝘀̗𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮𝗿 𝗮𝘀̗𝗮 𝗰𝘂𝗺 𝗰𝗿𝗲𝗱 𝘀̗𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗿𝗮̆ 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝗶 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗶, 𝗰𝗶 𝗶̂𝗻 𝗽𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗲𝗻𝗶𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗹𝗮̆𝘁𝗲𝘀𝗰 𝗽𝗿𝗲𝘁̗𝘂𝗹 𝘀𝘁𝗮𝗴𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶.   Un exemplu recent și grăitor: săptămâna trecută, PSD, PNL și USR, alături de AUR, au blocat proiecte esențiale pentru Ploiești, inclusiv realizarea primului parc modern de după 1989 (o lizieră aflată la intrarea în Ploiești dinspre București, în dreptul Universității de Petrol și Gaze) și 𝗮𝗰𝗵𝗶𝘇𝗶𝘁̗𝗶𝗮 𝗮 𝟮𝟬 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗺𝘃𝗮𝗶𝗲 𝗻𝗼𝗶, finanțate printr-un mix avantajos de 𝗳𝗼𝗻𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗻𝗲𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ (9̲ ̲m̲i̲l̲i̲o̲a̲n̲e̲ ̲d̲e̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲d̲e̲ ̲l̲a̲ ̲A̲g̲e̲n̲ț̲i̲a̲ ̲E̲x̲e̲c̲u̲t̲i̲v̲ă̲ ̲E̲u̲r̲o̲p̲e̲a̲n̲ă̲ ̲p̲e̲n̲t̲r̲u̲ ̲C̲l̲i̲m̲ă̲,̲ ̲I̲n̲f̲r̲a̲s̲t̲r̲u̲c̲t̲u̲r̲ă̲ ̲ș̲i̲ ̲M̲e̲d̲i̲u̲,̲ ̲u̲n̲d̲e̲ ̲s̲u̲n̲t̲ ̲d̲i̲s̲p̲o̲n̲i̲b̲i̲l̲i̲ ̲1̲4̲6̲ ̲d̲e̲ ̲m̲i̲l̲i̲o̲a̲n̲e̲ ̲d̲e̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲p̲e̲n̲t̲r̲u̲ ̲ț̲a̲r̲a̲ ̲n̲o̲a̲s̲t̲r̲ă̲ ̲ș̲i̲ ̲d̲i̲n̲ ̲c̲a̲r̲e̲ ̲R̲o̲m̲â̲n̲i̲a̲ ̲n̲u̲ ̲a̲ ̲f̲o̲s̲t̲ ̲î̲n̲ ̲s̲t̲a̲r̲e̲ ̲s̲ă̲ ̲a̲c̲c̲e̲s̲e̲z̲e̲ ̲n̲i̲c̲i̲ ̲m̲ă̲c̲a̲r̲ ̲1̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲p̲â̲n̲ă̲ ̲a̲c̲u̲m̲!̲) și de la 𝗕𝗮𝗻𝗰𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶 - împrumut cu dobândă sub piață.   𝗔𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲, 𝗽𝗿𝗲𝗴𝗮̆𝘁𝗶𝘁𝗲 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰 𝘀̗𝗶 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝗰𝗶𝗮𝗿 𝗱𝗲 𝟭𝟬 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝘇𝗶𝗹𝗲, 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗺𝗽𝗶𝗲𝗱𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 să intre pe ordinea de zi, în ciuda faptului că beneficiile lor directe pentru comunitate erau evidente: modernizarea transportului public, reducerea poluării și crearea de noi spații verzi pentru comunitate. Totul, fie fără explicații, fie cu explicații ce reprezintă un afront direct la ploieșteni: lipsa timpului necesar pentru analiză în condițiile în care vorbim despre proiecte pregătite și anunțate de executivul primăriei de aproape 1 an.   𝗥𝗲𝗳𝘂𝘇𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗮 𝘃𝗼𝘁𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗮 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁 𝗶̂𝗻𝘀𝗮̆ 𝗼 𝗺𝗼𝗯𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗶𝘃𝗶𝗰𝗮̆ 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝗰𝗲𝗱𝗲𝗻𝘁 𝗶̂𝗻 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶: o petiție prin care ploieștenii cer adoptarea proiectelor a strâns peste 6.000 de semnături în doar 24 de ore. Reacțiile venite din partea consilierilor arată însă că nici acest lucru nu contează pentru ei - ce dacă oamenii își doresc dacă ei îi pot ignora? Acest episod arată limpede că 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝗷𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮̆ 𝗱𝗶𝘀𝗽𝘂𝘁𝗮̆ 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮̆, 𝗰𝗶 𝗼 𝘀𝗳𝗶𝗱𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ 𝗮 𝘃𝗼𝗶𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘀̗𝗶 𝗼 𝗳𝗿𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗽𝘂𝘀𝗮̆ 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗿𝗮𝘀̗𝘂𝗹𝘂𝗶.   Nu vă cer să îmi oferiți un cec în alb. Vă cer implicare cu bună credință, analiză lucidă și decizii curajoase. În condițiile economice actuale, fiecare proiect de investiții este vital. Administrația locală a redus deja major cheltuielile cu funcționarea la începutul anului, tocmai pentru a crea spațiu bugetar pentru dezvoltare. De asemenea, Ploieștiul are un grad de îndatorare de 6% ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pentru investiții.   Ploieștiul are nevoie de decizie, nu de blocaj. Are nevoie de lideri politici care să își asume responsabilitatea și să își îndrume colegii locali spre colaborare, nu spre sabotaj. Iar 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆, 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗶𝗱𝗲𝗿𝗶 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗶 𝗻𝗮𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶, 𝗮𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗼 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ 𝗳𝗮𝘁̗𝗮̆ 𝗱𝗲 𝘁𝗼𝘁̗𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗶, 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝗳𝗮𝘁̗𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗽𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗲𝗻𝗶.   De aceea, 𝘃𝗮̆ 𝗶𝗻𝘃𝗶𝘁 𝗼𝗳𝗶𝗰𝗶𝗮𝗹 𝗹𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 Vreau să vă prezint direct orașul, proiectele aflate în derulare, problemele cu care ne confruntăm și planurile de dezvoltare. Vreau să discutăm față în față. Vreau să simțiți cum Ploieștiul se sufocă sub poluare și Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului sunt surde și oarbe. Dacă orașele dumneavoastră pot fi modele, atunci hai să facem și din Ploiești un exemplu de redresare și dezvoltare în avantajul oamenilor.   𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗶𝗺𝗽 𝗱𝗲 𝗽𝗶𝗲𝗿𝗱𝘂𝘁: 𝘀𝗲 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮̆ 𝘀𝗮𝘂 𝗺𝗼𝗮𝗿𝗲.   𝗔𝗹𝗲𝗴𝗲𝗿𝗲𝗮 𝘃𝗮̆ 𝗮𝗽𝗮𝗿𝘁̗𝗶𝗻𝗲: 𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗳𝗶 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̗𝗶𝗲 𝘀𝗮𝘂 𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗿𝗮̆𝗺𝗮̂𝗻𝗲 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗮̆.   Cu fermitate, Mihai Polițeanu Primarul Municipiului Ploiești”, a scris edilul pe Facebook.   

Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan Foto: Facebook
Politică

STENOGRAME Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan și ce va comunica partidul

Președintele USR, Dominic Fritz, explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan: „Problema este că propunerea în formă actuală crează niște disfuncționalități majore care trebuie gestionate”, a spus el, potrivit stenogramelor obținute de DeFapt.ro. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Însă el a insistat că USR susține reforma administrației publice și aceasta va fi direcția pe care se va comunica. Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan „Problema este că propunerea în formă actuală crează niște disfuncționalități majore care trebuie gestionate. Reducerea cu «doar» 15% e o medie. Sunt primării care ar pierde peste noapte aproape jumătate din angajați. Chiar și desființarea posturilor vacante înseamnă implozia organigramelor (...) Deci nu uitați că avem și primari, de accea poziția noastră trebuie să fie ușor nuanțată. Susținem reducerea personalului în administrația locală, dar trebuie făcut fără să sufere calitatea serviciilor publice”, a arătat liderul USR.  „Și nu uitați că de doi ani nu am mai avut voie să angajăm oameni, de aceea multe posturi au rămas vacante. Asta nu înseamnă ca nu este nevoie de ele. Comunicational e de subliniat că noi vrem o reforma administrativă care ar rezolva o bună parte din problema eficacității”, a mai afirmat Fritz.  El a menținut această linie, într-o declarație la Digi 24. „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a declarat președintele USR, duminică seara. 

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Foto: Facebook
Politică

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse

Premierul PNL Ilie Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează, afirmă surse politice. El a cerut să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi însemnat concedierea efectivă a 17.000 de angajați, întrucât celelalte 53.000 de posturi sunt neocupate.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Însă PSD - dar și UDMR - s-ar fi opus solicitării sale, arătând că se convenise reducerea a doar 40.000 de posturi. Potrivit președintelui USR, Dominic Fritz, Bolojan a arătat că o astfel de reducere presupunea doar desființarea posturilor neocupate și nu aducea nici o economie la buget. „„Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a explicat Fritz, la Digi 24.  Antena 3 susține că chiar și liderii PNL Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, s-ar fi opus lui Bolojan. Doar USR a sprijinit propunerile premierului.  După cinic ore de discuții nu s-a ajuns la nici un acord, iar Bolojan ar fi dat un ultimatum de două săptămâni pentru ca PSD să accepte reduceri reale ale personalului din administrație. În caz contrar, el a recomandat coaliției să-și găsească alt premier.  

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea doar desființarea posturilor neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea să taie posturile goale

Președintele USR, Dominic Fritz, confirmă că premierul Ilie Bolojan a vrut concedieri substanțiale în administrație, dar PSD dorea să taie doar posturile goale. Potrivit unor surse politice, Bolojan dorea concedierea a 13-17.000 de angajați ai administrației locale, din cei 281.520.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor (...) Este și legitim ca, de exemplu, PSD să spună - «stați un pic, nu putem așa de repede să urmărim această analiză și ne trebuie mai mult timp». Deci, încă o dată, cred că suntem într-un punct bun. A fost o vară dificilă nu doar pentru coaliție, ci și pentru public. Înțeleg că există foarte multe întrebări din partea cetățenilor și îngrijorări”, a afirmat președintele USR la Digi 24.  Urmare a disputelor dintre premier și liderii PSD, Guvernul amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind administrația locală. Executivul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe. Bolojan și USR, contra PSD și UDMR Foto: Facebook
Politică

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite

Tăierile de posturi din administrația locală se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite, anunță surse politice. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit acestor surse, premierul PNL Ilie Bolojan dorea să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi dus la 17.000 de bugetari concediați. Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe O altă variantă era concedierea a 13.000 de angajați. În prezent, autoritățile executive locale au 281.520 de angajați. Alți peste 147.000 sunt în unitățiel sanitare subordonate autorităților locale și 4.716 în învățământul preuniversitar local.  Surse politice arată că discuțiile privind tăierile de posturi din administrația locală s-au blocat după un conflict între Ilie Bolojan, pe de o parte, PSD și UDMR, pe de altă parte.  USR l-ar fi susținut pe premier.  O ședință de guvern planificată în această după-amiază nu se mai ține.  În consecință, Guvernul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Cum arată reforma în administrația locală: PSD și UDMR nu vor concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat

Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat: unele taxe și impozite se majorează între 70% și 300%, amenzile pentru neconformare fiscală cresc, iar unele documente nu vor fi eliberate până când cel care le solicită nu-și achită datoriile către stat.  Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Ce taxe, impozite și amenzi vor crește prin Pachetul Bolojan II: Impozitul pe locuințe va crește cu aproximativ 70%, plus rata inflației, rezultând o majorare totală de circa 75%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, dar nivelul majorării va depinde și de gradul de poluare al vehiculului. Digi 24 arată că proprietari de mașini cu o capacitate cilindrică mică - practic, marea majoritate a proprietarilor de mașini din România - plăteau un impozit anual de 70-80 lei. În cazul lor, impozitul ar urma să ajungă până la 150 lei pe an. Practic, se dublează. Impozitul pe câștigurile realizate la bursă va crește de la 1% la 3% pentru dețineri pe termen lung (peste un an), iar pentru cele pe termen scurt va crește de la 3% la 6%. Impozitul pe veniturile din criptomonede va crește de la 10% la 16%. Elveția are zero impozit, Bulgaria - 15%, Estonia - 20%, de exemplu.  Baza de calcul pentru contribuțiile sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente crește la echivalentul a 72 salarii minime pe an, față de 60 salarii în prezent. Se introduce o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar - de tip Temu - în valoare de până la 150 euro. Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un uou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%. Autoritățile locale pot introduce taxe locale suplimentare pentru anumite activități (de exemplu, jocurile de noroc). Pentru autoturisme, rovinieta crește de la 2,5 la 3,5 euro pentru o zi, de la 3,3 la 6 euro pentru 10 zile, de la 5,3 la 9,5 euro pentru 30 de zile, de la 8,4 la 15 euro pentru 60 de zile și de la 28 la 50 de euro pentru 12 luni. Amenda aplicată în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme crește, de asemenea, de la 275-550 lei în prezent, la 500-1.000 lei. Taxa de pod crelte 13 lei la 19 lei pentru o singură trecere a podurilor peste Dunăre între Fetești și Cernavodă și de la 11 lei la 16 lei pentru o singură trecere a podului peste Dunăre între Giurgeni și Vadu Oii - Pro TV Apocalipsa amenzilor și sancțiunilor Amenda maximă pentru muncă la negru crește semnificativ, ajungând până la 1 milion de lei. Se vor aplica sancțiuni mai dure pentru neplata amenzilor fiscale și pentru restanțele la impozitele locale, inclusiv posibilitatea executarea silită a ajutoarelor sociale pentru datornicii la taxe locale. Șoferii vor rămâne fără permis auto dacă nu își plătesc amenzile în termen de 90 de zile, iar amenzile neplătite vor crește cu 30% la trei luni și nu vor mai putea fi plătite la jumătate din minim. În plus, SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea. Un număr de 659.360 de companii trebuie să ajungă la un capital social minim de 500 de lei, 217.226 de companii trebuie să ajungă la 5.000 de lei, iar 33.067 de companii trebuie să aibă un capital social minim de 90.000 de lei. Aceste companii vor trebui  să disponibilizeze lichidităţi de peste 3,1 miliarde de lei pentru conformarea la noile prevederi, susține Liviu Sav, cofondator al platformei Bridge to Information.

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Foto: Captură video
Politică

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei

Un sondaj al firmei lui Marius Pieleanu, Avangarde, susține că Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, și Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 4, sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, este pe locul III, el fiind urmat de Anca Alexandrescu, angajata Realității TV și susținătoare a lui Călin Georgescu. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Potrivit Avangarde, 25% dintre cei chestionați ar vota cu Băluță, tot 25% cu Ciucu, Drulă - 20% și Anca Alexandrescu – 18%. Alți candidați nu ar lua 5%. În ceea ce privește intenția de vot, USR este pe primul loc, cu 25%, urmat AUR -n 23%, PSD - 20% și PNL - 18%. Restul partidelor și formațiunilor politice nu trec de 5%. Potrivit sondajului, 22% dintre bucureșteni vor un spital nou, 18% - finalizarea centurii A0, 16% - schimbarea conductelor de termoficare, 11% - parcări noi și 7% - creșe.  Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1070 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Bucureștiului. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) – interviuri telefonice standardizate. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea a fost autofinanțată, susține Avangarde.  Ce susțin CURS și INSCOP Un sondaj CURS de acum o săptămână indica următoarea intenție de vott la primărie:  Daniel Băluță: 24% Cătălin Drulă: 20%  Cristian Popescu Piedone (PUSL): 11% Ciprian Ciucu (PNL): 11%  Anca Alexandrescu (independentă): 9% (a evocat  ”o posibilă” candidatură) Mihai Enache (AUR): 6% (fost candidat AUR la Primăria Capitalei) În aceeași zi, INSCOP prezenta un clasament diferit: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune Cristian Popa Foto: Facebook
Economie

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR, Cristian Popa, la o emisiune a Ziarului Financiar.  Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, în semestrul I 2025, PIB a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur” „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur. Scenariul nostru de bază este că rămânem pe creştere economică, dar mică, între 0 şi 1, probabil sub jumătatea intervalului”, a spus Popa, citat de ZF.  „Totuşi există un risc şi suntem atât de aproape de zero creştere economică încât nu ar trebui să ne mire dacă un trimestru sau două vor fi cu minus”, a mai afirmat el.   Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arăta, la 7 iulie, Ştefan Posea, economist la ING Bank România. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar.  Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale.  Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini.  În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră