vineri 14 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8731 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: Valeri Zalujni, 48 de ani, este artizanul victoriei de la Kiev. Presa îl definește drept un erou, dar arată că stă departe de lumina reflectoarelor. Generalul nu are nici o pagină personală pe rețelele sociale și se știu foarte puține despre familia sa. Generalul modest care conduce rezistența ucraineană „Dacă o singură persoană poate fi creditată cu succesele militare surprinzătoare ale Ucrainei de până acum - protejând Kievul și majoritatea celorlalte orașe mari - acesta este Zalujni, un general cu fața rotundă, în vârstă de 48 de ani, care s-a născut într-un familie de militari, numit comandant suprem de către președintele Volodimir Zelenski în iulie 2021. Zalujni și alți comandanți ucraineni se pregăteau pentru un război complet cu Rusia din 2014”, scrie Politico.eu. Zalujni s-a născut în Novohrad-Volynskyi, un oraș de tradiție catolică și influență poloneză. Este primul comandant al armatei ucrainene care nu a fost educat într-o academie sovietică. El a făcut facultatea forțelor terestre la Odesa, absolvită în 1997, iar în 2007 a finalizat cursurile universității naționale de apărare de la Kiev (instituția care pregătește cadrele de conducere ale armatei ucrainene). În 2020, a finalizat un masterat în relații internaționale la academia din Ostroh. Botezul sau de foc a fost în Donbas, în 2014. Foto: Facebook Zalujini este considerat a fi pro-NATO: a insistat ca Ucraina să participe la antrenamente comune cu americanii și cu britanicii. Tot el a cerut compatibilitate cu sistemele de armament și de comunicații ale NATO, deși știa că aderarea la această alianță va fi foarte dificilă. V stands for victory. The Commander-in-Chief of the Armed Forces of Ukraine, General Valerii Zaluzhnyi, works 24/7 and every day he is bringing closer the day of our common victory. pic.twitter.com/GDhleQpHf7— Повернись живим (@BackAndAlive) April 10, 2022 „Colaborarea cu NATO a modelat un grup de ofițeri profesioniști care au aspirat la standardele occidentale și au contribuit la războiul descentralizat și mai agil decât modelul rus, care a eșuat în noroiul ucrainean. „Pot vorbi probabil despre Zalujni nu doar ca despre o singură persoană, ci ca un reprezentant al noii generații de armate ucrainene – ofițeri de nivel superior, mediu și chiar de nivel scăzut”, a spus Oleksi Melnik, un fost ofițer al forțelor aeriene ucrainene care este acum co-director al programelor de securitate internațională la Centrul Razumkov, un think tank din Kiev”, mai arată Politico. Zalujni susține că noua armată ucraineană este plină de soldați tineri, profesioniști și viitori lideri. „Aproape toată lumea știe bine o limbă străină, se descurcă bine cu gadgeturile”, a spus el pentru ArmyInform. Soldier Andriy and former private entrepreneur Iryna, who's now a member of a territorial defense unit, married yesterday.Gen. Valeriy Zaluzhnyi, Comm.-in-Chief of Ukraine's Armed Forces, was one of the so-called honor witnesses to the registration of their marriage. pic.twitter.com/Of1cdFyWu3— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) March 20, 2022 Tacticile de „hit and run” folosite de soldații ucraineni au avut un impact uluitor, tocând mașina militară rusă, mai arată Politico. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”
Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară (The Times)
Internațional

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară (The Times)

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară, scrie The Times. Finlanda își va depune aplicațai pentru aderarea la NATO în iunie, mai arată, azi, cotidianul britanic. Suedia și Finlanda vor intra în NATO „Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit unor oficiali. Washingtonul consideră că această mișcare va suprasolicita armata Rusiei și va extinde alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, aceasta fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei de către președintele Putin. Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american”, scrie The Times. Suedia și Finlanda lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia în zona Mării Baltice, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile. Foto: Twitter Ambele țări vor contribui la securitatea NATO: au o aviație puternică și capacitatea de a culege informații despre Rusia. În plus, Rusia va fi nevoită să-și extindă forțele, deja suprasolicitate în Ucraina, la noile granițe ale NATO. New: Discussions about Sweden and Finland joining NATO have gotten extremely serious, officials say, w/applications likely coming in the next month. Finland’s bid "was pretty much a done deal on the 24th of February, when Russia invaded,” said @alexstubb https://t.co/QMuuQgsbAn— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) April 8, 2022 În Finlanda, 62% din populație susține aderarea la NATO, arată sondajele recente. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. Între timp, numărul secretarilor de stat din acest minister a crescut de la 4 la 5
Politică

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. Între timp, numărul secretarilor de stat din acest minister a crescut de la 4 la 5

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. El se ocupa de unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare a sectorului energetic, respectiv Fondul de Modernizare, cu o capacitate de finanțare de circa 15 miliarde de euro. Drăgan era secretar de stat la Ministerul Economiei din martie 2020, iar anterior a fost consilier economic la Uzinsider General Contractor SA, director general la Repower Furnizare, executiv manager la Petprod SRL şi director executiv la Soemma Bucureşti. Dan Drăgan redevine secretar de stat La 11 martie, Dan Drăgan a fost demis, fiind înlocuit cu George Lazăr, președintele PNL Neamț. Însă, pe 18 martie, legislația de organizare și funcționare a Ministerului Energiei a fost modificată de Guvern prin hotărâre, numărul de secretari de stat din minister fiind majorat de la 4 la 5. Prin hotărârea respectivă, Ministerul Energiei a căpătat mai multe atribuții noi, printre care cele de instituție coordonatoare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe partea de energie, de autoritate de gestionare a mecanismului de alocare cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) și de autoritate națională de implementare a Fondului de Modernizare, finanțat din respectivele certificate CO2. După apariția noii organigrame a ministerului Energiei, Drăgan a fost repus în funcție, prin decizie a premierului Ciucă, publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește și: VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure
Internațional

VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure: pe rețelele sociale au apărut numeroase filmări din acest oraș, arătând că locuitorii se confruntă cu autoritățile partidului comunist. Regimul de la Biejing a adus armata în oraș. Circa 25 de milioane de chinezi sunt astfel izolați. Revolte în Shanghai Imaginile arată supermarketurile cu rafturile goale și mulți se plâng că suferă de foame, iar bătrânii nu au acces la medicamente. China comunistă aplică cu strictețe o politică „zero covid” și a izolat câteva milioane de locuitori din regiunea Shanghai. „Mulțimi de rezidenți au fost văzute, într-un videoclip postat pe Weibo, jefuind rafturile cu mâncare. Alte clipuri au arătat gloate furioase ce se ciocnesc cu lucrătorii de prevenire a Covid-19 îmbrăcați în salopete de protecție, în timp ce încercau să treacă peste barierele ridicate în oraș”, scrie newstalkzb.co.nz. „Situația din Shanghai este înfricoșătoare. Relatările despre milioane de oameni care se luptă să se hrănească, vârstnici care nu au acces la medicamente ți videoclipuri cu mici revolte au explodat pe rețelele de socializare. Multe gospodării se bazează pe livrările guvernamentale de alimente, care sunt inadecvate”, a scris, pe Twitter, un ziarist australian. The situation in Shanghai is scary. Reports of millions struggling to feed themselves, elderly unable to access medicine, videos of small riots breaking out circulating on social media. Many households relying on inadequate govt food deliveries. pic.twitter.com/bW1ixaTu7O— Michael Smith (@MikeSmithAFR) April 8, 2022 Locuitorii cedează nervos O postare pe Twitter arată oamenii strigând la balcoane, după ce, de o săptămână, nu au putut ieși din casă, indiferent de motiv. Un avocat din Shanghai a spus că situația este absurdă: poate face rost de prăjituri, dar nu de carne și fructe. El a scris că nu poate părăsi aparatmentul sub nici o formă. Day 22 of my Shanghai Covid lockdownAs we feared yesterday, we have new restrictionsBefore we were allowed to leave our building (but not community) to get deliveries - no more; now we are not allowed out of our apartment door— Jared T Nelson (@Jaredtnelson) April 9, 2022 Ieri, Shanghaiul a înregistrat peste 24.000 de noi infectări cu covid. Poliția folosește drone și elicoptere pentru a depista grupurile de cetățeni și pentru a trimite unități terestre pentru a le dispersa. Lockdown in Shanghai, China ?? No child should ever be treated like this.pic.twitter.com/gPlzIZVrAX— James Melville (@JamesMelville) April 9, 2022 Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times)
Eveniment

Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times)

Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev: Financial Times descrie inventivitatea ucrainenilor în efortul de a-și apăra capitala, comparând-o cu gafele rusești. Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev Publicația britanică prezintă trei elemente inedite care au contribuit decisiv la victoria apărătorilor Kievului. Primul element: saltele cu spumă poliuretanică, care costau 1,5 lire bucata. Acestea împiedicau dronele rusești să detecteze căldura corpului uman. „Țineam saltele deasupra capului”, a explicat Alexandr Konoko, un comandant de batalion, modul în care forțele ucrainene se deplasau nedetectate, în grupuri mici. În acest fel ei se puteau apropia de forțele ruse și le atacau cu arme antitanc. Al doilea element inedit folosit de partea ucraineană au fost telefoanele mobile, desprer care Financial Times apreciază că pentru prima oară în istorie au devenit o armă. Localnicii depistau o coloană rusă, o filmau și apoi descărcau informația pe un site guvernamental deja folosit pentru emiterea de permise auto sau certificate covid. „Militari au ajutat rezidenții să adauge ușor locurile în care se afla inamicul prin aplicația Diia, un portal al autorităților ucrainene pentru documente digitale care emitea permisele de conducere și certificate Covid”, scrie Financial Times. În consecință, rușii mergeau din casă în casă, distrugând telefoanele mobile, tablete Kindle și laptopuri. Financial Times compară efortul acesta cu partizanii din al doilea război mondial, arătând că putea fi la fel de periculos. „În satul Motyzhyn, la 50 km vest de Kiev, Ghenadi Mercinskyi a fost executat și aruncat într-un puț de drenaj. Zoia Mercinskaya, văduva sa, a recunoscut că a fost ucis după ce rușii au descoperit fotografii cu tancurile lor pe telefonul său mobil. Pentru a rupe legătura cu ucrainenii din teritoriile ocupate, trupele ruse au început să distrugă turnurile de transmisie celulară 4G. Dar asta a făcut să nu mai poată folosi propriul lor sistem criptat”, arată FT. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC)
Eveniment

VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC)

Ororile ocupației ruse: peste 100 de locuitori ai unui sat au fost forțați să trăiască timp de 25 de zile într-un subsol, printre cadavre, relatează BBC. În total, 130 de persoane s-au înghesuit în acel subsol de 65 mp. Locuitorii satului au relatat, pentru BBC, că stăteau și dormeau în picioare, iar unii așa și mureau - în picioare. Ostaticii au trăit printre cadavre timp de 25 de zile. Ororile ocupației ruse „Yahidne, la 140 km (80 mile) nord de Kiev și chiar la marginea orașului Cernigău, aproape de granițele cu Belarus și Rusia, a fost ocupat de soldații ruși timp de aproape o lună. Când au ocupat localitatea, au luat bărbați, femei și copii din casele lor, sub amenințarea armei și i-au ținut la subsolul școlii locale timp de patru săptămâni. Erau în jur de 130 de persoane ghemuite într-o cameră de aproximativ 65 de metri pătrați (700 de picioare pătrate). Nicolai Klimciuk, în vârstă de 60 de ani, era unul dintre ei. S-a oferit să ne arate subsolul. Pe scările spre subsol deja se simțea un miros de putregai și boală. Camera era murdară – pe jos erau saltele, pantofi, cărți. În centru – patru pătuțuri, în colț – o grămadă de vase.”, relatează BBC. Klimciuk a povestit că nu te puteai mișca deloc de teamă să nu calci pe oameni. Aproximativ 40 sau 50 de copii se numărau printre cei ținuți captivi, inclusiv bebeluși. Cel mai mic avea doar două luni. Ororile ocupației ruse Foto: BBC Anastasia, în vârstă de cincisprezece ani, locuia în subsol cu ​​tatăl și bunica ei. „Aproape că nu era spațiu. Trăiam stând în picioare. Dormeam stând în picioare. Era imposibil. Au căzut atâtea obuze în jur. Era insuportabil”, a spus ea. https://youtu.be/DDESb1-HWlI În subsol nu era ventilație în cameră. Ferestrele de la subsol erau acoperite cu scânduri. Potrivit lui Klimciuk, în timpul lunii pe care a petrecut-o la subsol, a asistat la moartea a 12 persoane. Soldații nu dădeau voie să scoată cadavrele în fiecare zi. Și din cauza luptelor constante de pe stradă – bombardamente, împușcături și explozii – era și periculos. Asta a înseamnat că oamenii, inclusiv copiii, au trebuit să stea alături de cadavre ore întregi. Uneori, acest lucru a durat câteva zile până când cadavrele au fost scoase, arată BBC. Supraviețuitorii au relatat că rușii i-au folosit și drept scuturi umane. Trupele Kremlinului s-a retras pe 3 aprilie din zona Cernigău. Citește și: Boris Johnson, la Kiev, unde are o întâlnire cu Volodimir Zelenski

Boris Johnson, la Kiev, unde are o întâlnire cu Volodimir Zelenski
Internațional

Boris Johnson, la Kiev, unde are o întâlnire cu Volodimir Zelenski

Premierul britanic Boris Johnson este la Kiev, unde are o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski. Vineri, publicația The Times scria că Marea Britanie plănuiește să trimită în Ucraina vehicule blindate ce pot fi folosite pentru patrulare. Opțiunile luate în considerare de Ministerul Apărării includ trimiterea unui vehicul de patrulare Mastiff sau a unui vehicul Jackal. Acestea ar putea permite forțelor ucrainene să avanseze rapid spre liniile rusești. De pe vehiculele blindate vor fi demontate echipamente sensibile, iar trupe britanice vor fi trimise într-o țară vecină Ucrainei pentru a efectua antrenamente, a spus o sursă din apărare, citat de publicația britanică. Wait, what?! pic.twitter.com/5mwgjr1zhb— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 9, 2022 Boris Johnson, la Kiev Anunţul a făcut, pe Twitter, de Ambasada Ucrainei la Londra, oficialii postând o fotografie, alături de mesajul ”Supriză!”. Deocamdată, nu au fost oferite informaţii suplimentare cu privire la vizita premierului britanic la Kiev. Un anunț a fost făcut și de șeful adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei Andrei Sibiga, citat de Unian. „În acest moment, vizita lui Boris Johnson la Kiev a început cu o întâlnire tête-à-tête cu președintele Volodimir Zelenski”, a spus el. Sibiga a subliniat că Marea Britanie este lider în sprijinul apărării pentru Ucraina, în coaliția antirăzboi și în sancțiunile împotriva agresorului rus. Marea Britanie a nunțat, la finalul lunii martie, că va oferi 6.000 de rachete şi 25 de milioane de lire sterline sprijin financiar pentru armata ucraineană. De asemenea, va oferi 4,1 milioane de lire sterline pentru BBC World Service pentru a sprijini serviciile sale în limba ucraineană şi rusă şi pentru a combate dezinformarea. Marea Britanie a declarat că, prin acest nou angajament, totalul rachetelor furnizate se ridică la 10.000, iar fondurile suplimentare se adaugă celor peste 400 de milioane de lire sterline angajate în asistenţă în scopuri umanitare şi economice. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Zelenski: „Da, simt ură față de Rusia, împotriva soldaților ruși. Nu mai pot să plâng”
Eveniment

Zelenski: „Da, simt ură față de Rusia, împotriva soldaților ruși. Nu mai pot să plâng”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu acordat ziarului Bild, la câteva ore după masacrul din gara de la Kramatorsk: „Da, simt ură față de Rusia, față de soldații ruși, când văd aceste imagini în fața ochilor mei. Copii uciși fără picioare, fără brațe. Este îngrozitor”. „Nu mai pot să plâng”, a spus el în interviul acordat acestei publicații. Zelenski: Simt ură față de Rusia El a avertizat că masacrul de la Bucha nu va fi, probabil, singurul: „Ce se întâmplă în aceste sate din sud, cum ar fi lângă Herson, Zaporojia și în est - nu știm. Multe orașe au fost pur și simplu complet distruse. Fără case, fără oameni - nu știu ce vom găsi acolo” Însă șeful statului ucrainean a relatat, în acest interviu, și care a fost cel mai rău lucru auzit în aceste zile. „Un politician de frunte din UE a vrut să vadă dovezi de la președintele ucrainean că crimele de război de la Bucha nu au fost înscenate! O retorică care vine direct de la Kremlin. Când a fost întrebat de Bild dacă acest politician al UE este un șef de guvern european, Zelenski răspunde clar: Da”, relatează ziarul din Germania. Însă Zelenski nu a vrut să spună cine este liderul din UE care i-a cerut probe. Jurnalistul publicației, Paul Ronzheimer, a încheiat discuția întrebând ce vede președintele ucrainean când închide ochii noaptea. "Nu vad nimic. Este foarte greu să dormi. Nu-mi amintesc ultima dată când am dormit bine”. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press)
Internațional

Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press)

Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații”, scrie Robert Burns, editor al Associated Press pe probleme de securitate. Burns explică greșelile făcute de armata rusă la începutul invaziei, când a ocupat aeroportul Hostomel crezând că va putea aduce acolo trupe și să atace de aici capitala Ucrainei. El amintește că, la acel moment, și Kremlinul, dar și mulți lideri din Vest, se așteptau ca Ucraina să se prăbușească în câteva săptămâni. Însă, o lună de la invazie, armata rusă s-a retras complet din jurul Kievului. Bătaia luată de ruși la Kiev, istorică „Rușii erau prost pregătiți pentru rezistența ucraineană, s-au dovedit incapabili să se adapteze la eșecuri, nu au reușit să combine eficient operațiunile aeriene și terestre, au apreciat greșit capacitatea Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian și au greșit operațiuni militare de bază, cum ar fi planificarea și aprovizonarea”, arată Burns. Frederick Kagan, care a predat istorie militară la West Point, spune, pentru AP, că nu a mai întâlnit un eșec de acest tip. „Cel puțin pentru moment, forțele lui Putin s-au mutat de la Kiev în estul Ucrainei. În cele din urmă, liderul rus și-ar putea atinge unele dintre obiectivele. Dar eșecul său de a cuceri Kievul va fi amintit mult timp - pentru modul în care a sfidat așteptările de dinainte de război și a dezvăluit slăbiciunile surprinzătoare ale unei armate considerate a fi una dintre cele mai puternice din lume. „Este uluitor”, a afirmat istoricul militar Frederick Kagan de la Critical Threats Project al American Enterprise Institute, care spune că nu poate face nicio paralelă cu o putere militară majoră, precum Rusia, care invadează o țară pe care a selectat-o și eșuează deplin”, scrie AP. În comentariu se explică eșecul rușilor de a prelua aeroportul Hostomel printr-o comparație cu operațiuni americane in Irak, precum și eșecul de a asigura aprovizionarea trupelor. În plus, Kremlinul ar fi estimat greșit numărul trupelor de care avea nevoie pentru a ocupa Kievul. Mulți occidentali, la fel de surprinși ca Putin „Putin nu a fost singurul surprins de eșecurile inițiale ale armatei sale. Oficiali americani și alți oficiali occidentali s-au gândit că, dacă invazia avea loc, forțele aparent superioare ale Rusiei ar tăia armata Ucrainei ca un cuțit fierbinte prin unt. Se credea că s-ar putea să cucerească Kievul în câteva zile și întreaga țară în câteva săptămâni, deși unii analiști s-au întrebat dacă Putin a apreciat cât de mult au învățat forțele Ucrainei din antrenamentul occidental care s-a intensificat după capturarea Crimeei de către Putin în 2014 și incursiunea în Donbas”, explică această agenție. Dar, la 25 martie, rușii au abandonat complet ofensiva din jurul Kievului. Citește și: Securistul lui Putin, acuzat de eșecul din Ucraina, a ajuns la închisoarea KGB-ului, Lefortovo

Securistul lui Putin, acuzat de eșecul din Ucraina, a ajuns la închisoarea KGB-ului, Lefortovo
Internațional

Securistul lui Putin, acuzat de eșecul din Ucraina, a ajuns la închisoarea KGB-ului, Lefortovo

Securistul lui Putin, acuzat de eșecul din Ucraina, a ajuns la închisoarea KGB-ului, Lefortovo: potrivit jurnalistului rus de investigații Andrei Soldatov, general colonelul Serghei Beseda, șeful unei importante direcții din cadrul FSB, este închis în cea mai infamă temniță a KGB-ului. Jurnalistul Andrei Soldatov are peste 13.000 de urmăritori pe Twitter. El este frecvent citat în presa internațională, iar Edward Snowden l-a definit drept cel mai important critic al aparatului rusesc de supraveghere. Securistul lui Putin a ajuns la închisoarea KGB-ului „Actualizare despre generalul Serghei Beseda, șeful Serviciului al V-lea al FSB, plasat în arest la domiciliu în martie: potrivit surselor noastre, el a fost transferat la închisoarea Lefortovo. Cazul său este investigat de Departamentul de Investigații Militare al Comitetului de Investigații (GVSU SK)”, a scris Soloviov pe Twitter. Some update about general Sergey Beseda, head of the Fifth service of the FSB, placed under house arrest in March: Per our sources, he transferred to Lefortovo prison. His case is investigated by the Military Investigative Department of the Investigative Committee (GVSU SK).— Andrei Soldatov (@AndreiSoldatov) April 8, 2022 La 11 martie, Soldatov a fost primul jurnalist care a anunțat că Serghei Beseda, care conduce Serviciul 5 din cadrul FSB (serviciul rus de securitate internă), precum și adjunctul său, ar fi fost plasați sub arest la domiciliu. Soldatov nu a precizat care ar fi fost motivul și a citat doar „surse din interiorul” FSB. Ulterior, s-a afirmat că Putin l-a considerat pe Beseda vinovat pentru dezastrul ofensivei din zona Kiev. Putin appears to be truly unhappy with the FSB in Ukraine: he attacked the 5 Service SOiMS (FSB's foreign Intelligence branch). Sergei Beseda, head of the Service, and his deputy Bolukh, head of the DOI, placed under house arrest, according to my sources inside.— Andrei Soldatov (@AndreiSoldatov) March 11, 2022 Lefortovo, cea mai cumplită închisoare keghebistă Serviciul 5 este aripa externă a FSB, deși această structură ar trebui să se ocupe doar de securitatea internă. În februarie 2022, The Guardian scria despre el și despre structura pe care o conduce: „Responsabilitatea pentru Ucraina în cadrul FSB revine celui de-al cincilea serviciu al său, responsabil pentru operațiunile de informații din fostele state sovietice. Liderul său este Serghei Beseda, care este pe lista persoanelor sancționate de SUA, UE și Marea Britanie încă din 2014”. Site-ul Intelnews.org a arătat că direcția pe care o conducea Beseda, definită drept „a treia agenție de spionaj” – celelalte două fiiind FSB și SVR, spionajul extern – se ocupă de lista „ucide/ capturează” din rândul actualei conduceri politice a Ucrainei. Lefortovo, unde ar fi ajuns Beseda, era cea mai dură închisoare a KGB-ului. Acum, ea este controlată de FSB și are un regim extrem de strict. Doar avocații îi pot vizita pe cei închiși aici, iar scrisorile sunt citite. Citește și: FOTO+VIDEO Cel puțin 30 de morți și peste 100 de răniți în urma unui bombardament asupra unei gări din estul Ucrainei

Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski
Politică

Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski

Oamenii lui Marcel Ciolacu, din eșalonul II al PSD, continuă să distribuie propaganda Rusiei: deputatul PSD Daniel Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, iar un primar al acestui partid îl face „saltimbanc” pe Zelenski. Ciolacu nu ia însă nici o măsură împotriva lui Ghiță, care este sprijinit politic de familia Firea-Pandele și este șeful organizației de partid din Bragadiru. Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei „Saltimbancul ăsta dizabilitat își permite să-l caracterizeze pe Ceaușescu, în plină ședință a Parlamentului României. Și slugile globaliste îl aplaudă. Băi, saltimbancule, Ceaușescu a lăsat o țară liberă, fără datorii, cu industrie, plină de viață, pe când tu ți-ai ruinat țara ce ai moștenit-o de la alții (era să zic țara ta, dar nu e a ta, a ta are stea în colțuri). Băi, caricatură sorosistă, de la mine ai o mare scârbă…”, a scris Iulian Preda, primarul PSD din Sâmburești, pe Facebook, după discursul lui Zelenski în plenul Parlamentului. Într-o altă postare el a spus că o respectă pe senatoarea Diana Șoșoacă pentru că a părăsit plenul în timpul discursului lui Zelenski. Tot pe Facebook, deputatul PSD Daniel Ghiță a scris despre Ucraina nazistă, principala temă de atac a propagandei Kremlinului. El preia o postare de pe un blog, rechinuldebahlui, în care se arată că „Ghiță luptătorul” dă lecții de istorie „UCRAINA NAZISTĂ Documentele descriu crimele si atrocitățile săvârșite de către naționaliștii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu sprijinul larg al populației ucrainene si sunt înfricoșătoare în adevăratul înțeles al cuvântului. Ele arata un naționalism ucrainian cu adevărat subuman, plin de o ferocitate si o ura bestiala fata de tot ce înseamnă ”altceva” decât ucrainian.În comparație cu Ucraina, Germania nazista a fost un stat de drept. Pe lângă ucrainianul Stepan Bandera, Hitler a fost un copil naiv. Daca Hitler urmarea doar exterminarea evreilor, tiganilor si handicapatilor, ucrainenii exterminarea tuturor naționalităților conlocuitoare, în primul rând exterminarea rușilor. Si nu oricum, ci în chinuri cât mai cumplite”, se arată în mesajul preluat de Ghiță și citat de ecopolitic.ro. Ghiță nu este la primul mesaj în care reia tezele Kremlinului, dar, până acum, Marcel Ciolacu nu a luat atitudine. Citește și: FOTO+VIDEO Cel puțin 30 de morți și peste 100 de răniți în urma unui bombardament asupra unei gări din estul Ucrainei

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina
Eveniment

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului
Internațional

Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului

Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului: 93 de state au votat în favoare, 24 împotrivă, iar 58 s-au abţinut, relatează CNN, citat de news.ro. Într-un proiect de rezoluţie, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a anunţat că va ”suspenda drepturile de membru în Consiliul pentru Drepturile Omului unui membru al Consiliului care comite încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului”. Adunarea Generală trebuia să voteze în favoarea suspendării cu două treimi pentru a elimina Rusia din Consiliu. ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului Reprezentantul Rusiei, Gennady Kuzmin, a condamnat votul, iar alte naţiuni, inclusiv Coreea de Nord şi Siria, l-au susţinut, potrivit BBC. Statele Unite au anunţat, luni, că vor solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, după ce Ucraina a acuzat trupele ruse că au ucis sute de civili în oraşul ucrainean Bucea. O majoritate compusă din două treimi din membrii cu drept de vot – abţinerile nu contează – poate suspenda o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului, care este alcătuit din 47 de membri şi are sediul la Geneva, pentru încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului. Înainte de organizarea votului, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a spus că ţara sa va vota împotriva propunerii. ”A trata într-un astfel de mod calitatea de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului va crea un nou precedent periculos” şi ”va produce consecinţe grave”, a declarat Zhang Jun, înainte de vot. ”China face apel la toate părţile acţioneze împreună în aceeaşi direcţie pentru a crea oportunităţi de pace şi perspective de negociere. China va continua să aibă o obiecţie şi o poziţie imparţială şi să joace un rol responsabil şi constructiv în acest sens”, a adăugat Zhang. Adunarea Generală a mai suspendat în trecut o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului. În martie 2011, Libia a fost suspendată în unanimitate din cauza violenţe provocate de către forţele loiale liderului libanez de la acea vreme, Muammar Gaddafi, împotriva protestatarilor. Citește și: Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. Și Udrea a fugit, dar a fost oprită de bulgari

BREAKING Udrea, prinsă în Bulgaria
Politică

BREAKING Udrea, prinsă în Bulgaria

Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria, a anunțat IGPR. Ea ar fi fost reținută la Kulata, aproape de granița cu Grecia. Fostul demnitar ar fi fugit din țară cu puțin timp înainte de a fi condamnat la șase ani de închisoare. Udrea, prinsă în Bulgaria "În urma cooperării dintre structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și autoritățile din Bulgaria, femeia, pe numele căreia este emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, a fost depistată pe teritoriul Bulgariei. În continuare, se desfășoară activități specifice, în vederea predării femeii către autoritățile din România", au precizat autoritățile prin intermediul unui comunicat. Ea se afla cu un bărbat în mașină în momentul reținerii sale în Bulgaria. Fost ministru, Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Poliția de frontieră explică de ce nu a oprit-o Poliția de Frontieră confirmă că Elena Udrea a plecat din țară înainte ca judecătorii să dea sentința definitivă în dosarul Gala Bute. “Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii mass-media faţă de ieşirea din ţară a unei persoane de sex feminin, cetăţean român, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera informează următoarele:Persoana în cauză a părăsit teritoriul ţării în cursul dimineţii de 07.04.2022, pe cale terestră, în mod legal, deoarece nu avea restricţionat dreptul la liberă circulaţie de către instituţiile competente. Precizăm faptul că, Poliţia de Frontieră Română pune în aplicare, potrivit atribuţiilor stabilite de legislaţia naţională privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, măsurile de restricţionare a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în condiţiile art. 40-41 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, din punct de vedere al atribuţiilor instituţionale, dacă o persoană, cetăţean român, se prezintă la ieşirea din ţara şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, acesteia i se permite continuarea călătoriei”, a precizat Poliția de Frontieră. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. Și Udrea a fugit, dar a fost oprită de bulgari
Politică

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. Și Udrea a fugit, dar a fost oprită de bulgari

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă: personaje celebre, cu condamnări definitive clare, s-au refugiat în spațiul UE, în Republica Moldova sau la Londra. La 12 noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, avea un mesaj pentru condamnații fugari: „Toți vor răspunde în fața legii”! Până acum, nu a răspuns nici unul. Ultimul mare fugar adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa a fost Radu Mazăre, expulzat din Madagascar în mai 2019. În ianuarie 2022, ministerul Justiției a prezentat situația celor care au trecut granița pentru a scăpa de executarea pedeselor sau de judecată. Top 10 fugari pe care statul nu-i aduce acasă Iată un top ad-hoc al celor mai celebri și bogați fugari: Alina Bica, prietena Elenei Udrea, fostă șefă a DIICOT și fost secretar de stat la Justiție într-unul din numeroasele mandate ale lui Cătălin Predoiu. A fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. O vreme a fost refugiată în Costa Rica, împreună cu Elena udrea, iar acum este în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Este în Italia, procedura de extrădare este în curs, proximul termen fiind 31 mai 2022.Cristian Rizea, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.Paul de România este dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire în decembrie 2020, când a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii. Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Este în Italia, unde se judecă extrădarea.Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Este în Israel, statul israelian a refuzat extrădarea sa.Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ea a fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei. Este în Belgia. Penalii UDMR-ului, uitați peste graniță Ministerul Justiției nu a spus nimic despre situația fugarilor care au făcut parte din conducerea UDMR: Olosz Gergely și Marko Atilla. În februarie 2022, președintele UDMR, Kelemen Hunor, își anunțase participarea la Cluj la prezentarea cărții deputatului UDMR fugar, Attila Marko, condamnat la închisoare în România. Pe numele lui Sebastian Ghiță nu mai există nici un mandat internațional. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră