vineri 14 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8731 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania

Ministrul PSD Alexandru Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El n-a oferit detalii despre costurile acestei campanii de informare. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat că autorităţile au finalizat campania de informare cu privire la folosirea comprimatelor cu iodură de potasiu, el arătându-se convins că va fi găsită o soluţie privind distribuirea acestora către populaţie, scrie news.ro. Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi a anunţat încă din a doua jumătate a lunii martie că a început distribuţia iodurii de potasiu, după ce a produs 30 de milioane de comprimate. La sfârşitul lui martie, pastilele ajunseseră la Direcţiile de Sănătate Publică din teritoriu, anunţau autorităţile, care precizau că intenţionează distribuirea acestora după realizarea unei campanii de informare, prin intermediul medicilor de familie. Unii dintre aceşti medici au anunţat însă că nu sunt de acord că se implice în distribuirea comprimatelor. „Nu putem să facem distribuția acestor comprimate fără să existe o campanie de informare a publicului privind modul de administrare și utilizare: doar într-o situație în care – Doamne ferește! – apare un incident care să presupună acest lucru. E un lucru foarte sensibil și nu o să facem niciun fel de distribuție până nu ne convingem că toată lumea știe despre ce este vorba, pentru că administrarea intempestivă a acestor pastile poate să pună probleme”, spunea Rafila și acum două săptămâni. În cadrul campaniei de infirmare este realizată o „componentă vizuală” și un flyer informativ, care va fi distribuit odată cu tabletele de iod. Citește și: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania
Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte
Internațional

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte, arată presa internațională și postările de pe Twitter. Aproape 400 de milioane de oameni, din circa 45 de mari orașe din China, se află în prezent în carantină totală sau parțială. Drama din Shanghai, unde mii de persoane sunt carantinate Toalete înfundate, dușuri reci și lumini aprinse non-stop, acestea sunt condițiile în care sunt cazate zeci de mii de persoane aflate în carantină în acest oraș chinezesc, scrie, azi, The Times. Într-un astfel de centru, nu există nici un pic de intimitate, cei reținuți dormind în alveole relativ mici, foarte apropiate. The Times relatează situația unei femei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, care a fost izolată împreună cu soțul ei, dar separată de copilul de doi ani. Publicația britanică susține că 155 de persoane au murit la Shanghai urmare a măsurilor dure de carantină, care au blocat accesul multora la servicii medicale. „Într-unul dintre cele mai recente cazuri, Chen Shunping, un violonist, s-a sinucis după ce i s-a refuzat tratamentul la două spitale, pentru dureri de stomac. Într-o postare pe o rețea de socializare, soția lui a spus că i s-a spus că morga de la Spitalul Tongji, unde a fost dus cadavrul soțului ei, era plină. Mai multe spitale au declarat presei că funcționează peste capacitatea lor de siguranță”, mai arată The Times. Publicația mai arată că animalele de companie ale celor aflați în carantină sunt ucise. Copiii, separați de părinți Copiii infectați cu coronavirus sunt separați de părinți, scriu mai multe publicații, dar, în ultima vreme, politicile s-au mai ameliorat, în această privință. 26 million people in lockdown in Shanghai. People are committing suicide from their balconies and Pets from people getting tested positive for #Covid are being collected to be killed and slaughtered in #Shanghai / #China This is pure evil! pic.twitter.com/9spkdvi4WS— Enes FREEDOM (@EnesFreedom) April 16, 2022 În ciuda cenzurii stricte, au apărut informații și imagini din multe orașe în care oamenii au protestat față de măsurile anti-Covid și au cerut alimente de la geamurile blocurilor gigant, așa cum o arată un videoclip verificat de BBC. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție” Televiziunea britanică interpretează că, tocmai din cauza volumului mare de imagini, multe dintre filmulețele postate pe rețelele sociale nu au fost șterse și au ajuns în afara țării. Big Whites just beating people in the streets in Shanghai pic.twitter.com/XB9MxSvHMy— Jack Posobiec ☦️ (@JackPosobiec) April 17, 2022 „Dați-ne provizii!”, „Suntem închiși de 26 de zile!”, „Aveți medicamente de gripă pentru copii? Copilul meu are 40 de grade febră”, sunt o parte dintre strigătele de ajutor ale chinezilor în timp ce sunt închiși în locuințele lor. extremely rare protests in shanghai thousands of chinese take to the streets, angry about lockdown pic.twitter.com/Zir8QTfD72>— ian bremmer (@ianbremmer) April 18, 2022

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO
Internațional

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”
Politică

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Autoritățile din Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Conflictul se pare că s-a deschis după ce Chișinăul a refuzat să transfere Ucrainei șase Mig-uri 29, care sunt nefolosite de ani întregi, dar pe care Kievul le-ar putea dezmembra și folosi pentru piesele de schimb. Ucraina ceartă regimul Maia Sandu „Dacă oamenii care reprezintă conducerea în Moldova au putere și spirit, atunci ar trebui să spună lucrurilor pe nume. Nu să caute expresii care să permită așezarea pe două scaune. Gazul rusesc este diluat cu sângele copiilor noștri. El nu este doar cu miros, ci cu sânge. Și aici trebuie să iei o decizie”, a spus vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV. În plus, vicepremierul ucrainean a declarat că Moldova „a profitat” de situația din Ucraina pentru a solicita aderarea la UE. „Moldova se află în spatele ucrainenilor, în spatele femeilor care au fost victimele ale violenței, în spatele copiilor care au devenit cu nevoi speciale. Acum, Moldova a solicitat aderarea la UE încercând să obțină încă mai multe beneficii economice. Acest lucru mă surprinde, pentru că eu am susținut-o mereu pe doamna președinte, care a evoluat întotdeauna atât de frumos. Am crezut că sprijinul ei este important, că ea este noua față a Moldovei democratice”, a mai spus Vereșciuk în cadrul interviului, potrivit traducerii newsmaker.md. Serviciul de presă al președintelui Maia Sandu a comentat acuzațiile oficialului ucrainean. Moldova cere mai puțină emoție „Moldova a condamnat încă din prima zi agresiunea rusă. Autoritățile republicii au numit evenimentele din Bucea și alte orașe ucrainene crime de război. Moldova a fost coautor a rezoluției ONU, care a condamnat agresiunea rusă. În plus, țara respectă sancțiunile financiare internaționale”, au spus reprezentanții serviciului de presă a președintei Maia Sandu. În plus, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, consideră că „declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate” vor dezbina relațiile dintre Moldova și Ucraina. „Republica Moldova a fost alături de Ucraina din primele zile de război – prin acțiuni concrete, nu prin vorbe frumoase. O pot spune și zecile de miii de refugiați care mai sunt încă găzduiți de țara noastră. Declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate nu vor ajuta, ci dimpotrivă – doar vor dezbina. Doar împreună suntem puternici”, a afirmat Chiveri. Șase avioane Mig-29, inutile Moldovei Problema pare să fi plecat de la cele șase avioane Mig-29 pe care le deține Moldova, de care Ucraina se pare că ar avea nevoie. Avioanele nu mai au capacitatea de a zbura și nu se știe de când nu s-au mai ridicat de la sol. „În ceea ce privește asistența pe plan militar, sunt țări mult mai bine dotate, care au reziliența internă, economică, energetică, care să ofere acest ajutor”, a declarat premierul Natalia Gavrilița, la întrebările jurnaliștilor. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La insistența jurnaliștilor de a răspunde dacă a existat sau nu o astfel de solicitare din partea Kievului, premierul a refuzat să ofere detalii. În ceea ce privește starea celor 6 aparate de zbor, Gavrilița a adăugat: „Cred că vă puteți adresa Agenției Proprietății Publice pentru detalii”.

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea
Internațional

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea. Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de "Gardă" Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea, transmite AFP. Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea Decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin menţionează "eroismul, tenacitatea, hotărârea şi curajul" militarilor ruşi. Documentul consemnează că "acţiunile abile şi hotărâtoare ale întregului personal în timpul operaţiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a îndatoririlor militare, de curaj, de hotărâre şi de înalt profesionalism". Rusia nu a precizat unde a fost desfăşurată marea unitate respectivă sau misiunile la care a participat. După retragerea din 30 martie a trupelor ruseşti de la Bucea, ucrainenii au descoperit că în localitate au fost masacraţi peste 300 de civili. Autorităţile de la Kiev au vorbit despre crime de război şi au acuzat în special Brigada a 64-a rusă. Moscova a dezminţit informaţiile respective şi a susţinut că este vorba despre o înscenare din partea Ucrainei şi a presei occidentale sau chiar că victimele au fost ucise de ucraineni pentru a acuza Rusia. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Sondaj: 32% dintre studenți vor să emigreze. Nepotismul şi favorizarea celor cu pile, una din problemele generației
Politică

Sondaj: 32% dintre studenți vor să emigreze. Nepotismul şi favorizarea celor cu pile, una din problemele generației

Un sondaj efectuat de mai multe asociații studențești arată că 32% dintre studenți vor să emigreze. În plus, studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii sunt unele dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, iar 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, scrie news.ro. Sondajul a fost făcut de 34 de asociaţii studenţeşti din România. 32% dintre studenți vor să emigreze Conform răspunsurilor, 82% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii, arată sondajul, iar 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. De asemenea, în perioada pandemiei, 72,3% dintre respondenţi au declarat că au nivelul de stres şi anxietate crescut, iar 9% au avut gânduri suicidale. 53,4% dintre ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog sau o persoana specializată despre problemele lor de sănătate mintală iar 46,4% dintre ei au suferit de pe urma anxietăţii provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, şi 5.9% a bullyingului online. Potrivit sondajului, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. La întrebarea „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?”, 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii, 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile, 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune, 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri. 82,1% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii şi 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranţa financiară, 56,4%, şi cariera profesională, 55,5%. Creștere a consumului de alcool, în pandemie Mai mult de două treimi (71,9%) au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu par a fi deosebit de disponibile - peste jumătate din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor (53,4%). Abuzul de substanţe este în creştere printre studenţii din România: în ceea ce priveşte băuturile alcoolice (16,7% consumă mai mult alcool ca înaintea pandemiei), ţigările (20,5% fumează mai multe ţigări), la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă (42,2% mănâncă mai nesănătos). Numărul de studenţi care îşi doresc puţin sau foarte puţin să emigreze este de 35,9%, puţin mai mare decât numărul celor care îşi doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. „Viaţa studenţilor în pandemie” este un prim proiect al Stării Naţiunii Studenţeşti. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Marius Budăi spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”
Politică

Marius Budăi spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”. El a vorbit, la interviurile Digi24.ro, despre posibilitatea implementării săptămânii de lucru de patru zile în România, în condițiile în care, conform unui sondaj recent, 80% dintre români și-ar dori un astfel de regim de muncă. Săptămâna de lucru de patru zile, o propunere serioasă „E o chestiune extrem de serioasă, trebuie dezbătută. Sunt țări în Europa care au implementat deja acest lucru, se discută și în Belgia, acum, din câte știu, pentru o posibilitate, nu obligativitate. Eu cred că discuția ar trebui să pornească cu specialiști din Ministerul Sănătății, din Ministerul Muncii, patronate și sindicate. Propunerea este extrem de serioasă și trebuie să vedem dacă la noi, în România, în această perioadă, cu aceste crize – sanitară, de securitate, economică – este oportună o această măsură. Nu am toate elementele, nu mă pronunț, pentru că aș avea instinctul – așa cum simt eu piața muncii acum, să nu fiu de acord pentru că și așa avem un deficit foarte mare al forței de muncă. Dar, repet, sunt adeptul unui dialog social așezat și, dacă în urma acestuia se va agrea această măsură, atunci cu siguranță voi fi un susținător, dar atunci când voi avea toate elementele. Deja am avut discuții cu o parte dintre sindicate și patronate, unele patronate agreează, altele sindicate nu vor să mărească programul de lucru. Avem o directivă care ne creează un echilibru între profesional și mediul familial. Trebuie să le luăm pe toate în calcul – discuția este mai mare”, a spus Marius Budăi la interviurile Digi24.ro. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”
Internațional

Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Încă un lider social-democrat german a fost prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, în vârstă de 47 de ani, șefa guvernării landului Mecklenburg-Vorpommern, este acuzată că a înființat o fundație de mediu care a fost concepută pentru ca, în secret, să facă lobby pentru Nord Stream 2, arată mai multe publicații din Germania. Unele din aceste publicații scriu că ea a fost „marioneta Kremlinului”. Lider social-democrat german, propagandă pentru Gazprom Publicația die Welt a obținut, în baza unei legi privind accesul la documente de mediu, mesaje care arată că fundația lui Schwesig primea indicații legate de modul în care să promoveze interesele Gazprom. Șeful comunicării Nord Stream 2 a instruit doi oficiali social-democrați care făceau parte din conducerea landului Mecklenburg-Vorpommern cum să se poziționeze: „Ar trebui să încercăm să poziționăm fundația ca un „răspuns inteligent” ironic la comportamentul dur al SUA”. Cotidianul Die Welt a arătat că guvernarea lui Schwesig a acționat ca „o sucursală a Gazprom”. Documentele obținute de ziar au dezvăluit un plan de cooptare a „angajaților cu experiență” ai Nord Stream 2 la Fundația pentru Protecția Mediului și a Climei, înființată de administrația lui Schwesig în 2021. Numele lui Schwesig apare pe documentele de înființare a fundației. Milioane de euro dirijate către acest ONG, majoritatea de la Gazprom, au avut ca scop să susțină finalizarea conductei și protejarea ei de sancțiunile americane, a scris Die Welt, citată de The Times. German state leader Manuela Schwesig ‘colluded with Russians on gas pipeline’Schwesig, 47, is accused of setting up an environmental foundation that was secretly designed to lobby for the Russian-backed gas pipelinehttps://t.co/63QxfUxALD— Mykhaylo Demkiv (Eng) (@DemkivMykhaylo) April 18, 2022 Șeful comunicării Nord Stream 2 a cerut ca „un angajat al agenției noastre” să asculte conversațiile off-the-record cu jurnaliştii. În documente nu se notează nicio obiecție, deși reprezentantul lui Schwesig neagă că cineva a ascultat discuții sensibile. Nord Stream 2: Enthüllende Dokumente - Die seltsame Moskau-Begeisterung der Manuela Schwesig https://t.co/7d3umyBqfy— SPIEGEL Schlagzeilen (@Spiegel_Schlagz) April 15, 2022 Steinmeier: Nord Stream 2 a fost o greșeală Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a declarat luni, 4 aprilie, că acordul încheiat cu Rusia pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 a fost o greșeală. Steinmeier a fost multă vreme un susținător al apropierii Occidentului de Rusia. ”Aderarea la Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a spus Steinmeier, potrivit Reuters. ”Ne-am lipit de un pod în care Rusia nu mai credea și despre care alți parteneri ne-au avertizat”, a adăugat președintele Germaniei.

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat
Eveniment

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat

Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus și nu s-au predat, anunță pe Twitter, forțele armate ucrainene. Postarea este însoțită de o fotografie a comandanților trupelor Azov și a pușcașilor marini ucraineni. Potrivit unui ziarist american, aflat în legătură cu apărătorii orașului, ucraineni consideră că predarea nu este o opțiune, după masacrele de la Bucha. Asediul durează de circa șapte săptămâni. În oraș s-ar mai afla circa 2.000 de luptători ucraineni. Ei rezistă datorită unie rețele de tuneluri subterane aflate sub oraș. Mariupol rezistă: apărătorii au ignorat ultimatumul rus Și premierul ucrainean Denis Shymal a spus la BBC că orașul nu a picat în mâinile rușilor. Potrivit lui Shymal, singurul oraș mare capturat de Rusia este Herson. ?Прикордонники та морпіхи пліч-о-пліч тримають оборону Маріуполя! Виснажені, але незламні?До бою, хлопці!??@DPSU_ua pic.twitter.com/haeudRhytz— Armed Forces ?? (@ArmedForcesUkr) April 17, 2022 Un consilier al primarului Mariupolului, Petro Andriuşcenko, a declarat pe Telegram că, în ciuda "ultimatumului Rusiei pentru trupele rămase" în oraş, "apărătorii noştri continuă să reziste". Însă, potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, orașul „a încetat să mai existe”. https://www.youtube.com/watch?v=lv8pkvVIbXw&t=11s Andrişcenko a adăugat că ostilităţile din Rusia nu se limitează la combinatul siderurgic Azovstal, unde se spune că ar fi cazaţi soldaţi ucraineni. Foto: ISW „În timpul luptelor, ocupanţii au bombardat din nou case private cu artilerie grea”, a spus el. Ministrul rus al Apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până duminică, începând cu ora 03.00 GMT (06.00, ora României), vieţile lor vor fi cruţate, a informat agenţia de presă rusă Tass, citată de BBC. Conform BBC, luptătorii ucraineni şi "mercenarii străini" pot depune armele între orele 06.00 şi 13.00. Ei vor fi trataţi în conformitate cu convenţia de la Geneva privind prizonierii de război. "Resturile grupării ucrainene de luptători la Mariupol sunt în prezent blocate complet pe locul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor şansă de a-şi salva vieţile este să depună voluntar armele şi să se predea”, afirmase purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Tot sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că “eliminarea” ultimilor soldaţi ucraineni din oraşul Mariupol asediat de armata rusă “ar pune capăt oricăror negocieri de pace” cu Moscova.

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"
Internațional

Zelenski spune că l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să constate existenţa unui "genocid"

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că l-a invitat pe omologul său francez, Emanuel Macron, în Ucraina ca să constate existenţa unui “genocid”. Zelenski l-a invitat pe Macron în Ucraina “Am vorbit cu Emmanuel. Cred că el vrea să facă astfel încât Rusia să se angajeze într-un dialog. I-am spus că vreau ca el să înţeleagă că nu este un război, că este genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. El va veni şi va vedea şi suntt sigur că va înţelege”, a spus Zelenski într-un interviu pentru CNN, citat de news.ro. Joi, preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron şi-a justificat decizia de a nu folosi cuvântul ”genocid” împotriva lui Vladimir Putin apreciind că o ”escaladare verbală” ”nu va ajuta Ucraina” şi ar putea antrena o intervenţie a Occidentului în război. ”Cuvântul «genocid» are un sens” şi ”trebuie să fie calificat de către jurişti, nu de către politicieni”, a subliniat Macron într-o vizită într-o regiune rurală la Havre, în Seine-Maritime. Steinmeier, refuzat Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, criticat din cauza relaţiilor pe care le-a întreţinut în ultimii ani cu Rusia, a dezvăluit recent că a propus să efectueze o vizită în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că a fost respins de către Kiev. ”Eram pregătit să o fac, însă a trebuit să iau act de faptul că Kievul nu dorea”, a declarat Frank-Walter Steinmeier în cadrul unei vizite la Varşovia. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Preşedintele francez în exerciţiu, Emmanuel Macron, a declarat, la acel moment, că nu vrea să cedeze acestei ”mode” de a se duce la Kiev, în urma mai multor vizite în capitala ucraineană ale unor lideri ai Uniunii Europene (UE).

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale
Politică

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale după ce consulatul la New York a postat o imagine cu o draperie de care sunt agățate fotografii în format A4. Standul României la New York, val de ironii O postare de pe pagina de Facebook a Consulatului General al României la New York privind participarea României la Târgul de Turism Travel and Adventure Show a provocat un val de ironii în rândul internauţilor, scrie news.ro. Aceștia au remarcat standul ce includea o draperie neagră pe care au fost prinse, cu cleme, fotografii color printate pe hârtie obişnuită, în format A4. Ulterior, postarea a fost ştearsă. Ministerul Turismului a reacţionat, explicând că decorul este „specific” acestei manifestări de peste 20 de ani şi că 90% dintre expozanţi au păstrat acest decor, iar la stand vizitatorii au primit „informaţii relevante pentru a atrage vizitatori spre România”. România a plătit pentru participare la târgul din SUA 7.990 de dolari. „În zilele de 19 şi 20 martie 2022, a avut loc la New York, Târgul Internaţional de Turism The Travel& Adventure Show în cadrul căruia România a deţinut un stand de prezentare şi promovare a produselor turistice autohtone. Manifestarea a constituit spaţiul mult aşteptat de specialiştii din domeniu pentru a disemina informaţii exclusive, oferte de călătorie şi programe turistice care nu pot fi găsite într-o astfel de prezentare nicăieri altundeva” este mesajul postat pe Facebook de Consulatul General al României la New York, în 5 aprilie, la două săptămâni de la manifestarea la care face referire. Postarea era însoţită de o fotografie care prezenta şase persoane la standul României, stand care a avut sloganul „Explore The Carpathian Garden". După ce postarea a stârnit ironia internauţilor, care au remarcat, printre altele, că „un elev din România de şcoală generală ar fi făcut un panou mult mai bun”, oficialii Consulatului României la New York au şters postarea. Foto: News.ro „Nu vă e rușine, sinecuriștilor?” Ironiile au continuat însă sub formă de comentarii la o altă imagine postată pe pagina consulatului ca fotografie de profil. Foto: Pro TV "E sigur din România poza, să nu ne mire că e din Austria, Elveţia, la ce nivel de profesionalism aţi arătat", "Nu vă e ruşine, sinecuriştilor?!", "Ruşine sa va fie e puţin spus. Sunteţi nişte sugative la banii publici", "La targul de turism din NY, Romania prezinta cateva fosile comuniste aduse special pt aceasta ocazie, pe un fundal specific, negru, cu ceva poze colorate spre a pune mai bine in valoare splendoarea exponatelor", "Echipă serioasă la consulat! Promovaţi România de nu mai puteţi! Şi ce fotogenici sunteţi! Bravo!", "Va bateţi joc pe banii noştri !! Demisionaţi !! Rusine !!", sunt câteva dintre cele peste 80 astfel de comentarii. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Trupele separatiste din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă, susține Ucraina
Politică

Trupele separatiste din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă, susține Ucraina

Trupele separatiste din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă, susțin oficialii ucraineni. Potrivit ministrului adjunct al Apărării din Ucraina, Anna Maliar, FSB - serviciul rus de securitate internă - a efectuat o verificare și a constatat că, deocamdată, acestea nu sunt apte de acțiune, transmite Unian. Trupele din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă „Am discutat cu dumneavoastră că există semne de pregătire pentru a primi aeronave acolo. Acum există deja semne că FSB-ul rus verifică eficiența de luptă a unităților armate locale. Se pare că ei nu sunt pregătiți în acest moment să participe la acțiunile agresive ale Federației Ruse”, a declarat Anna Maliar. La 2 aprilie, forțele armate ucrainene au declarat că se intensifică eforturile de implicare a unităților de trupe rusești bazate în regiunea transnistreană pentru a efectua provocări și demonstrații la granița ucraineană. Și serviciile secrete britanice susțineau că Rusia încearcă să recruteze soldați în Transnistria pentru a-și consolida trupele. Sandu și Gavriliță, prudente Președinta Maia Sandu a afirmat că autoritățile statului nu dețin informații care ar confirma faptul că aeroportul de la Tiraspol este pregătit pentru avioanele ruse. „Este greu să spunem dacă aceste lucrări care se fac în această primăvară sunt diferite decât cele care s-au făcut în anii precedenți. Pentru moment, nici instituțiile noastre și nici partenerii noștri cu care discutăm în mod regulat, nu au informații care ar confirma că se pregătește folosirea acestui aeroport în mod ilegal de către avioanele ruse. Bineînțeles, asta nu înseamnă că nu există riscuri în general. Nu există riscuri imediate, dar vom continua să monitorizăm situația și vom informa cetățenii despre orice schimbări pe care le considerăm semnificative și care ar putea să prezinte interes pentru oameni”, a declarat președinta. Pe 5 aprilie, premierul moldovean Natalia Gavrilița a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, că autoritățile moldovenești sunt permanent în alertă cu privire la situația din regiune. „Moldova se află de fapt într-o situație dificilă, fiind o țară mică într-o regiune cu risc mare de securitate, unde există o regiune separatistă în care staționează trupele ruse. Urmărim îndeaproape ce se întâmplă, suntem în permanență în alertă. Deocamdată, nu vedem nici un plan de implicare a Moldovei sau a regiunii transnistrene în acest război”, a spus Gavrilița. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră