marți 11 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8714 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat în Schengen: cancelarul Nehammer, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat să intre în spațiul Schengen: cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a stat, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Însă și Nehammer, și Radev, sunt acuzați că au legături prea strânse cu Rusia. Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei „Concertul de #Anul Nou este un moment cultural culminant în Austria și inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Sunt încântat că președintele bulgar Rumen Radev a acceptat invitația mea la Concertul de Anul Nou de la Viena”, a scris Nehammer, pe Twitter. Das #Neujahrskonzert ist ein kultureller Höhepunkt in Österreich und begeistert Millionen Menschen auf der ganzen Welt. Es freut mich sehr, dass Bulgariens Präsident Rumen Radew meiner Einladung zum Neujahrskonzert nach Wien gefolgt ist. pic.twitter.com/9vmy4IKlf2— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 1, 2023 Radev, fost pilot de vânătoare, este președinte al Bulgariei din 2017. El a ajuns șef al statului cu sprijinul Partidului Socialist. Atitudinea lui Radev față de invadarea Ucrainei este considerată ambiguă, el fiind definit mai degrabă drept pro-rus. Totuși, în decembrie, el şi-a dat în sfârşit acordul pentru transportul de arme, muniţii şi echipamente militare către Ucraina. Și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este suspectat de legături prea strânse cu Rusia. Austrian Chancellor @karlnehammer and I discussed the necessity of closer cooperation between EU countries to cope with illegal migration flows towards Europe. Protecting the EU's external borders is a shared commitment and requires technical and financial support from the Union pic.twitter.com/Sze7UfYuwy— President.bg (@PresidentOfBg) January 1, 2023 La 11 aprilie 2022, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. La 27 mai 2022, Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. În decembrie, Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în Schengen. „Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a explicat Nehammer, la 6 decembrie. Ulterior, ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, a afirmat că Austria va sprijini aderarea României și Bulgariei la zona Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări politicii de migrație a Uniunii Europene. ”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat în Schengen: cancelarul Nehammer, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev
Sfidare: în gara din Kiev a apărut o tabelă care indică mersul trenurilor spre teritoriile ocupate de Putin. Căile ferate ucrainene, o legendă a rezistenței
Eveniment

Sfidare: în gara din Kiev a apărut o tabelă care indică mersul trenurilor spre teritoriile ocupate de Putin. Căile ferate ucrainene, o legendă a rezistenței

Ucraina descoperă noi metode prin care să sfideze invadatorii ruși: în gara din Kiev a apărut o tabelă separată care indică mersul trenurilor spre teritoriile ocupate de Putin. Una din linii este marcată cu alb: este trenul spre Herson, oraș deja eliberat. Ukrzaliznytsia (UZ), societatea care administrează căile ferate ucrainene, a devenit o legendă în acest război: a transportat milioane de refugiați, sute de mii de tone de bunuri și 220 de delegații diplomatice, inclusiv vizitatorii de vârf care veneau la Kiev. Foto: Twitter Tabelă care indică mersul trenurilor spre teritoriile ocupate Căile Ferate Ucrainene și platforma de strângere de fonduri UNITED24 au anunțat din noiembrie lansarea proiectului „Bilete către Victorie”. Oricine poate cumpăra un bilet de caritate pentru primele trei trenuri din Kiev către cinci orașe: Hersonul deja eliberat, precum și Mariupol, Donețk, Luhansk și Simferopol. Rutele vor fi operate de „Trenul către Victorie”, ale cărui vagoane sunt dedicate rezistenței din aceste teritorii ocupate temporar. I've got my ticket to Mariupol, get yours here and help to raise funds for @U24_gov_ua https://t.co/mMWrB0DxZP— SlavaNAFO (@SlavaNAFO) December 31, 2022 „Compania națională de căi ferate, moștenire a erei sovietice, a fost mult timp criticată pentru corupția sa endemică și incapacitatea de a se reforma. Odată cu războiul, totul s-a schimbat: feroviarii sunt în prima linie, trenul este mai util ca niciodată. Deci ar fi adevărat? Vine un tren? Călătorii, dar mai ales curioșii, se apropie de șine pentru a asista la miracol, pentru că este într-adevăr un miracol în Balakliia, în estul îndepărtat al Ucrainei. După șapte luni de ocupație rusă, regiunea tocmai a fost eliberată cu doar câteva zile mai devreme. Situația rămâne periculoasă, stația s-a scufundat în întuneric de frica bombardamentelor. Dar Kievul își aplică strategia ireductibilă: «Tancurile noastre intră primele, trenurile noastre apoi: feroviarii sunt a doua armata», insistă Mykhaïlo Makarenko, 58 de ani, directorul căilor ferate din Harkov, capitala regiunii. Când locomotiva frânează de-a lungul peronului, toată lumea aplaudă, un domn bătrân îngheață într-un salut militar (…) Două sute treizeci și doi de feroviari au murit, trei sute douăzeci și patru au fost răniți: «Eroul de fier», porecla devine virală pe rețelele de socializare”, relata, la 30 decembrie, Le Monde. Citește și: De 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen

De 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen
Eveniment

De 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen

De la 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen, deși a fost primită în Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, adică la șase ani și jumătate după România și Bulgaria. Croația este acum a 20-a țară care folosește euro și al 27-lea stat din Schengen. Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le "încununarea aderării la UE" pentru Croația, unde se așteaptă ca președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe astăzi la eveniment. Happy New Year - and a very special day for #Croatia! ?Today we proudly became the 20th member of #euro area and the 27th member of #Schengen area!In our 10th year of EU membership, Croatia is now part of the closest EU integration benefiting our citizens & economy. pic.twitter.com/ub8EzpxVNJ— Croatia in the EU (@CroatiaInEU) December 31, 2022 Țara și-a declarat independența față de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morți. Experții spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflația în creștere, de o criză energetică severă și de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. În noiembrie, inflația a ajuns la 13,5% în Croația, față de 10% în zona euro. Țările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia și Ungaria, s-au dovedit și mai vulnerabile la inflație. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Națională a Croației, HNB), Boris Vujcic, renunțarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este "singura politică rezonabilă". Primirea în Schengen, un uriaș avantaj pentru turism La rândul lor, croații au sentimente amestecate: deși salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci și la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziție. Guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulți croați se tem că introducerea monedei euro va duce la creșterea prețurilor. De asemenea, la miezul nopții, ministrul de interne Davor Bozinovic și ministrul sloven al administrației publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părți ale frontierei. With this day Croatia joins the Schengen Zone and adopts the Euro.Dobro došli i sve najbolje! #Croatia #Hrvatska #Euro #Schengen pic.twitter.com/KZXu25f4Va— (((Tendar))) (@Tendar) January 1, 2023 În 2022, Croația a primit de 4 ori mai mulți turiști decât locuitori, iar aderarea la spațiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la granițele cu vecinii din UE - Slovenia și Ungaria - vor fi de domeniul trecutului. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

Elon Musk neagă că-l cunoaște pe Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween
Eveniment

Elon Musk neagă că-l cunoaște pe Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween

Miliardarul Elon Musk neagă că-l cunoaște pe fostul kickboxer Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween. Tate, cetățean britanic care locuia în Pipera, a fost reținut joi seară de DIICOT într-un dosar de constituire de grup infracțional și viol. Presa din România a speculat că Musk a fost la Castelul Bran, de Halloween, în acest an, dar s-a dovedit a fi o informatie complet falsă. Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Într-un mesaj publicat pe Twitter, Elon Musk a respins zvonurile că ar fi fost invitat la o petrecere de natură sexuală organizată de Andrew Tate, susținând că nu-l cunoaște pe acesta și că nici nu a fost vreodată în România. „Din câte știu eu, nu l-am întâlnit niciodată și nici nu am fost la acea petrecere de Halloween din România”, a scris Musk. El i-a răspuns astfel lui Ian Miles Cheong, un jurnalist care laudă frecvent Tesla. To the best of my knowledge, I have never met him, nor was I at that Halloween party in Romania— Elon Musk (@elonmusk) December 31, 2022 Cheong a postat pe Twitter: „«Normii» care nu au auzit niciodată de Andrew Tate cred că el este proprietarul Rumble și că Elon Musk a mers la una dintre petrecerile sale sexuale, datorită acelui tweet viral stupid pe care jurnaliştii (!!) l-au redistribuit. Și cred că o cutie de pizza l-a făcut. Dezinformarea este rea, oameni buni”. Termenul de „normies”, folosit de acest jurnalist, este din argou și ar putea fi tradus prin „conformiști”, persoane normale care au grijă să respecte regulile. Tweetul viral la care s-a referit Cheong a fost postat de un cont numit @lib_crusher, susținând – printre altele – că Musk a participat la o petrecere de Halloween într-un castel din România. Citește și: FOTO Englezul din Pipera care s-a dat macho cu țevile lui de eșapament în fața Gretei Thunberg, reținut de DIICOT pentru sechestrarea a două femei Cutia de pizza despre care scrie Cheong se referă la zvonuri conform cărora Tate a alertat autoritățile române despre locul unde se află după ce a arătat ambalajul de la un lanț de pizza din România într-un videoclip pe care l-a trimis Gretei Thunberg. this is what happens when you don’t recycle your pizza boxes— Greta Thunberg (@GretaThunberg) December 30, 2022 „Asta se întâmplă când nu reciclezi cutiile de pizza”, a scris Thunberg, cu referire la faptul că, într-un video postat pe Twitter, Tate putea fi văzut cu o cutie de Jerry’s Pizza pe masă.

Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile
Eveniment

Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

Cadoul lui Putin către forțele de ocupație: s-a dat liber la jafuri în mod oficial, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile. Decizia este retroactivă, începând cu 24 februarie 2022, data invadării Ucrainei. Cadoul lui Putin către forțele de ocupație "Aceasta îi vizează pe cei care lucrează în teritorii", a declarat presei Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, făcând referire la cele patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - a căror anexare a fost revendicată de Moscova, care nu le controlează însă pe deplin, şi unde se desfăşoară în prezent majoritatea luptelor. Joi seară, guvernul rus a publicat un decret al preşedintelui Vladimir Putin privind „specificul” regulilor luptei anticorupţie pentru „unii cetăţeni în timpul operaţiunii militare speciale" din Ucraina. Conform acestui text, militarii, poliţiştii şi membrii serviciilor de securitate care operează în Ucraina, precum şi ceilalţi funcţionari trimişi acolo, nu vor mai avea „obligaţia de a furniza informaţii despre veniturile, cheltuielile, bunurile lor". Măsura se aplică de asemenea „soţilor şi copiilor minori" ai persoanelor vizate şi este retroactivă începând cu 24 februarie 2022, data când a început ofensiva din Ucraina. De asemenea, persoanele în cauză vor avea dreptul să primească "recompense şi donaţii" dacă acestea au "un caracter umanitar" şi "au fost primite în legătură cu o participare la operaţiunea militară" din Ucraina. Această nouă dispoziţie face parte dintre măsurile de stimulare ale Kremlinului pentru a-i determina pe ruşi să meargă să lupte în Ucraina: promisiunea unor prime importante, facilităţi bancare şi imobiliare, ajutoare financiare pentru familii în caz de deces sau de rănire etc. Citește și: REZILIENȚĂ: Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului În Rusia, militari şi responsabili apropiaţi de complexul militaro-industrial sunt cu regularitate condamnaţi în cazuri de corupţie şi de deturnare de fonduri de mare amploare.

REZILIENȚĂ Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului
Eveniment

REZILIENȚĂ Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului

Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului, Vitali Kliciko, într-un interviu pentru revista Der Spiegel. El a susținut că că în capitala ucraineană locuiesc în prezent aproximativ 3,6 milioane de persoane, la fel de multe ca înainte de invazia rusă care a început în februarie. Printre aceștia se numără 300.000 de refugiați care au venit la Kiev din alte regiuni ale țării. Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului „Orașul este plin”, a spus Kliciko. Estimarea populației a fost realizată în principal cu ajutorul datelor privind utilizatorii activi de telefoane mobile din capitală. În martie, mai puțin de un milion de persoane au rămas în Kiev, potrivit lui Kliciko. În iulie, la trei luni după eliberarea regiunii ocupate a Kievului, inclusiv a suburbiilor Irpin și Bucea din apropierea capitalei, această cifră ajunsese la 2,5 milioane. În aceeași perioadă, cu un an în urmă, Kliciko declarase că în Kiev trăiau până la 4,6 milioane de persoane. Deși analiștii au anticipat că acesta era unul dintre obiectivele Moscovei, atacurile succesive în masă cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice ucrainene nu au produs noi fluxuri de refugiați din orașele ucrainene comparabile cu cele din primele săptămâni ale războiului de amploare. Primarul Kievului a susținut și că Occidentul pur și simplu subestimează ambițiile expansioniste ale președintelui rus. „Cea mai mare greșeală făcută de politicienii occidentali a fost să creadă că Putin va fi mulțumit de anexarea Crimeei, a Donețkului și a Luganskului”, a spus el în interviul pentru Der Spiegel. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Putin merge „atât cât îi permitem să meargă”, a subliniat Kliciko. „Se prezintă ca recuperator al fostelor teritorii rusești și nu va accepta niciodată existența Ucrainei pentru că a fost cândva parte a Rusiei”, a mai explicat edilul-șef al Kievului.

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril, la o ședință a Bisericii Ortodoxe Ruse. În Ucraina, organizațiile religioase care au legături cu Moscova vor fi scoase în afara legii
Eveniment

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril, la o ședință a Bisericii Ortodoxe Ruse. În Ucraina, organizațiile religioase care au legături cu Moscova vor fi scoase în afara legii

Părintele Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al „întregii Moldove”, a fost alături de Patriarhul Kiril la o ultimă ședință din acest an a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a desfășurat la Mănăstirea Danilov din orașul Moscova. Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril Acum câteva zile, președintele Zelenski spunea că organizaţiile religioase din Ucraina care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii. „În debut, Preafericitului Părinte Patriarh Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii a adresat un cuvânt de salut participanților, punctând cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi. La Sinod au fost discutate 30 de subiecte legate de viața Bisericii”, se arată în comunicatul Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove. Mitropolitul Vladimir a fost decorat, în 2019, de Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei. În octombrie 2022, acesta a primit de la patriarhul Kiril Ordinul Patriarhal, „Cuviosului Serafim de la Sarov”. În Ucraina, biserica ortodoxă care este subordonată Moscovei este pe cale de a fi interzisă. La Kiev, există și o patriarhie ortodoxă autocefală. „Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a însărcinat Guvernul să prezinte Verhovna Rada (parlamentul ucrainean – n.r.) un proiect de lege privind imposibilitatea organizaţiilor religioase afiliate la centrele de influenţă din Federaţia Rusă de a funcţiona în Ucraina”, a anunţat Volodimir Zelenski. El a explicat că trebuie create condiţiile pentru ca „niciun actor dependent de statul agresor să nu mai aibă ocazia să-i manipuleze pe ucraineni şi să slăbească Ucraina din interior”. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări De asemenea, o structură specializată, Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertate de Conştiinţă, a fost însărcinată să examineze din punct de vedere religios Statutul de conducere al Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a verifica „prezenţa unei legături bisericeşti-canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege”.

Profit: „Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”
Eveniment

Profit: „Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”

Publicația economică Profit scrie că „sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”. Publicația apreciază că benzina s-ar putea scumpi cu 36 de bani, iar motorina cu 38 de bani pe litru de la 1 ianuarie, numai din motive fiscale, Ministerul de Finanțe (MFP) susținând că accizele la benzină și motorină sunt cele minime cuprinse într-o Directivă UE și nu cele mai reduse, din Legea 370 publicată pe 20 decembrie în Monitorul Oficial. Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină „Această decizie, coroborată cu cea a Guvernului de a nu mai prelungi perioada de aplicare a reducerii de 50 de bani pe litru convenită cu companii, poate conduce la majorarea semnificativă a prețurilor în prima zi a anului viitor, mai ales că cei mai importanți distribuitori de carburanți vor fi obligați să achite și „contribuția de solidaritate” de 60% impusă de guvern”, explică Profit. Pe de altă parte, ministerul de Finanțe a susținut că nivelul accizelor la combustibili va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri. Astfel, în anul 2023, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri). Explicațiile Finanțelor "Ca regulă generală, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. În contextul economic actual, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb şi motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situaţia în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1.000 l, benzină cu plumb 2.083,07 lei/1.000 l, motorină 1.632,81 lei/1.000 l", precizează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. Putea fi mai rău, spune ministerul lui Câciu Potrivit sursei citate, în situaţia în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru combustibili, taxele ar fi crescut cu până la 261,84 lei/1.000 litri. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări "Având în vedere că actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creştere semnificativă a preţurilor carburanţilor şi ar fi accelerat şi agravat situaţia socio-economică întrucât preţul carburanţilor se reflectă în preţul tuturor produselor şi serviciilor de pe piaţă, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE", susține acest minister.

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări
Internațional

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări

Pe cine a felicitat Vladimir Putin de Anul Nou: doar doi actuali șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa, arată lunga listă publicată azi de Kremlin. Însă președintele Rusiei nu a uitat doi aliați care acum nu mai sunt la putere: el le-a urat Crăciun Fericit, precum și un An Nou fericit, lui Silvio Berlusconi, fostul premier al Italiei, și lui Gerhard Schroeder, controversatul ex-cancelar al Germaniei. Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou În spațiul european din afara republicilor ex-sovietice, doi lideri aflați în funcție au fost consemnați în comunicatul Kremlinului: premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. „Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun și Anul Nou prim-ministrului ungar Viktor Orban, subliniind că, în ciuda situației internaționale dificile, relațiile dintre țări au menținut un trend pozitiv. Președintele Rusiei și-a confirmat, de asemenea, intenția de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală”, se arată în comunicatul Kremlinului. Putin și Orban Foto: Kremlin.ru „Felicitându-l pe Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, pentru Anul Nou și Crăciun, Vladimir Putin s-a concentrat asupra faptului că relațiile ruso-sârbe în anul care a trecut au continuat să se dezvolte progresiv pe principiile parteneriatului strategic: cooperarea practică în domeniul comercial, economic, sferele culturale și umanitare au fost întărite, încrederea s-a adâncit”, arată comunicatul președinției ruse. Vucic și Putin Foto: Kremlin.ru Printre ceilalți lideri felicitați de Putin se află președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narenda Modi, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele sirian Bashar al-Assad. Putin nu l-a felicitat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un. Liderul de la Kremlin nu l-a uitat nici pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, pe cel din Cuba - Miguel Mario Díaz-Canel Bermúdez, sau pe liderii Venezuela, Brazilia sau Bolivia. În plus, liderii separatiști din Osetia de Sud și Abhazia sunt menționați în comunicatul oficial. Însă Transnistria nu apare pe listă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu îi va felicita pe liderii „țărilor neprietenoase”, deoarece „practic nu există contacte” cu aceștia.

Franța, Germania, Polonia și România: principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin. România a ajutat însă Chișinăul și furnizând energie
Eveniment

Franța, Germania, Polonia și România: principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin. România a ajutat însă Chișinăul și furnizând energie

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum - a calculat agenția Bloomberg
Eveniment

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum - a calculat agenția Bloomberg

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum, a calculat agenția Bloomberg. Potrivit agenției, pe 24 februarie, când s-a declanșat invazia, oamenii de afaceri ruși au pierdut 46,6 miliarde de dolari. În lunile care au urmat impunerii sancțiunilor occidentale, aceștia au pierdut încă 47 de miliarde de dolari. Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari „Superyachturile sunt trase la mal, piața imobiliară ultralux din Londra se pregătește pentru o scădere, iar Roman Abramovici anunță că va vinde Chelsea FC din Premier League”, scrie Bloomberg. Agenția a calculat și pierderile suferite de miliardari din alte țări. În total, Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao și Mark Zuckerberg au pierdut în jur de 392 de miliarde de dolari. The world's richest people lost $1.4 trillion in 2022, led by Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao and Mark Zuckerberg https://t.co/K5nyezT1g2— Bloomberg Wealth (@wealth) December 29, 2022 Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai bogați 500 de oameni din lume au ajuns să piardă 1,4 trilioane de dolari în 2022. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Același indice indică faptul că Ghenadi Timchenko a pierdut 10,7 miliarde de dolari de la începutul anului, Leonid Mikhelson — 7,87 miliarde de dolari, Vladimir Potanin — 2,37 miliarde de dolari. Timchenko controlează o uriașă exploatare de gaze, Novatek, și este exportator de petrol. El este prieten cu Vladimir Putin. Mikhelson este, de asemenea, acționar la Novatek, fiind prieten cu Timchenko. Potanin este cel mai bogat om din Rusia și controlează producția de nichel și paladiu.

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya - reportaj New York Times. Localnicii, nemulțumiți de explozia prețurilor la case și a chiriilor
Eveniment

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya - reportaj New York Times. Localnicii, nemulțumiți de explozia prețurilor la case și a chiriilor

Zeci de mii de ruși au invadat zona stațiunii Antalya, din Turcia, arată un reportaj New York Times. Însă localnicii sunt nemulțumiți de prezența lor, care a dus la o explozie a prețurilor la case și la chirii. O petiție care cerea să li se interzică să mai cumpere proprietăți în zona Antalya a strâns peste 14.000 de semnături, dar, în general, turcii și rușii coexistă în mod pașnic în regiune. Zeci de mii de ruși au invadat Antalya „În septembrie, guvernatorul provinciei Antalya, care include orașul și zonele învecinate, a declarat că numărul rezidenților străini din jurisdicția sa s-a dublat în doi ani, ajungând la peste 177.000. Acest număr include peste 50.000 de ruși și 18.000 de ucraineni. În noiembrie, străinii au cumpărat peste 19.000 de proprietăți în zonă, cel mai mare număr din Turcia, după Istanbul, a cărui populație este de cinci ori mai mare. Pentru a le limita concentrarea în zonă, autoritățile turce au închis zece cartiere din Antalya noilor rezidenți străini, ceea ce i-a împins în alte părți ale orașului”, scrie New York Times. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Însă publicația arată că există potențial pentru un conflict cu ucrainenii din zonă. „Uneori, pe fondul coabitării dintre turci, ruși și ucraineni, tensiunile au crescut. Au apărut afișe de origine necunoscută care îi numea pe ruși ucigași și le cerea să plece acasă. Ucrainenii au purtat banderole cu steagul lor, iar vandali neidentificați au distrus în mod repetat statuile păpușilor matrioșca rusești aflate într-un parc public dedicat prieteniei ruso-turce”, arată ziarul din SUA. Însă, pe de altă parte, un vânzător turc a spus celor de la New York Times că ucrainenii și rușii dansează împreună, iar războiul este fără sens, având doar o motivație politică.

Nicuşor Dan: Lucrările de la Pasajul Unirii ţin exclusiv de Primăria Sectorului 4; Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează
Eveniment

Nicuşor Dan: Lucrările de la Pasajul Unirii ţin exclusiv de Primăria Sectorului 4; Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că lucrările de la Pasajul Unirii ţin exclusiv de Primăria Sectorului 4. El a menționat, în acest context, faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează - ceea ce Nicușor Dan a afirmat și cu alte ocazii. Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează "Este o chestiune care ţine exclusiv de Primăria Sectorului 4, care a preluat de la Administraţia Străzilor întreaga lucrare, şi cea trecută - pentru pasaj şi cea viitoare - pentru planşeu. Este e o chestiune pe care o să o lămurească autorităţile. Din punctul meu de vedere, din nou, e o chestiune foarte serioasă, pe care o spun de, cred, 15 ani: avem o problemă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, pentru că, oriunde în lumea asta, construirea este o chestiune de securitate naţională. Această instituţie nu funcţionează", a declarat edilul general, în cadrul unei conferinţe de presă. Întrebat de ce a fost nevoie ca o Primărie de sector să preia un pasaj de la Administraţia Străzilor pentru lucrări de consolidare, Nicuşor Dan a spus că PMB are un buget de aproximativ cinci miliarde de lei, dintre care aproape trei miliarde de lei sunt alocate pentru subvenţii la transport şi termoficare, în timp ce bugetele Primăriilor de sector totalizează 7 miliarde de lei. "Primăria Capitalei are două miliarde şi Primăriile de sector au şapte miliarde, acesta este răspunsul", a explicat el. Întrebat dacă la nivelul Comisiei de circulaţie din PMB vor fi luate măsuri pentru a preveni alte accidente la Pasajul Unirii, el a transmis că solicitarea trebuie să vină din partea administratorului pasajului, care este Primăria Sectorului 4. "Comisia de circulaţie trebuie să răspundă solicitării administratorului pasajului, acesta este circuitul administrativ. (...) Este o discuţie care trebuie să aibă loc între comisia de circulaţie şi administrator, care este Primăria Sectorului 4", a indicat Nicuşor Dan. Primăria Sectorului 4 a emis autorizaţia Potrivit acestuia, lucrările de la Pasajul Unirii nu au necesitat avize de la Primăria Capitalei. "Noi avem nişte mecanisme administrative care, teoretic, sunt conforme cu tot ce se întâmplă în lumea asta, în sensul că există verificatori de proiecte, există instituţii care verifică. Noi, vorbesc acum de Administraţia Străzilor, trebuie doar să facem un caiet de sarcini sau o documentaţie de atribuire care să prevadă o anumită expertiză, experienţă similară a firmelor care vor realiza lucrările şi mai departe este treaba acestora să aibă specialiştii cu drept de semnătură care să ateste rezistenţă şi tot ce înseamnă construire şi a autorităţilor de control de a verifica. (...) A fost o hotărâre de consiliu prin care s-a predat pasajul către Primăria Sectorului 4. Primăria Sectorului 4 a emis autorizaţia şi pentru autorizaţia respectivă a emis de asemenea certificatul de urbanism. Certificatul de urbanism a specificat care sunt avizele pe care trebuie să le obţină. De la Primăria Capitalei nu există un astfel de aviz", a mai explicat Nicuşor Dan.

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022
Politică

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022

România este beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE din 2007 până la 30 noiembrie 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, sumele primite de România de la bugetul UE au fost în valoare de 79,98 miliarde de euro, în timp ce această țară a contribuit la bugetul Uniunii cu 26,45 miliarde de euro. În consecință, balanța de plăți este net favorabilă României, cu un plus de peste 53 miliarde euro. PIB-ul României a fost, în 2021, de circa 260 de miliarde de euro. România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE Cele 79,98 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, inclusiv sumele nerambursabile din PNRR, dar nu includ împrumuturile pe cre România le primește prin programul de redresare și reziliență. Însă datele Finanțelor arată că România putea atrage mai mulți bani de la UE. Între 2007 și 2013, avea planificate peste 40 de miliarde de euro, dar, la finalul lui 2020, absorbise doar 36,6 miliarde de euro. Pentru 2022, se estimase că sumele primite de la bugetul UE vor fi 19,4 miliarde euro. Însă, la finalul lunii noiembrie, România atrăsese doar 9,2 miliarde de euro. „Din ce in ce mai multi români vor sa iesim din Uniunea Europeana. De cand suntem in Uniunea Europeana, ne-am distrus. Nu pot să spun in aceste conditii, decât RO-Exit, dacă voi dati toata industria Uniunii Europene!”, spunea, în septembrie, senatoarea Diana Șoșoacă. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă „O parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit. O parte sunt simpatizanți AUR, o parte sunt simpatizanți PSD. O parte, dar nu se declară, sunt simpatizanți USR. Ei n-au ieșit încă din șifonier. Toți sunt dezamăgiți de anumite atitudini ale birocrației de la Bruxelles”, a afirmat liderul AUR, George Simion.

Socialism într-o țară plină de resurse petroliere: Pensia şi salariul minim din Venezuela, insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită
Internațional

Socialism într-o țară plină de resurse petroliere: Pensia şi salariul minim din Venezuela, insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită

Pensia şi salariul minim din Venezuela sunt insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, relatează EFE. Un kilogram de carne de vită se vinde, la Caracas, cu 8-10 dolari pentru un kilogram, în timp ce salariul minim pe economie şi pensiile din Venezuela sunt echivalentul a 7,59 dolari pe lună. Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Acest venit - perceput de peste 5 milioane de oameni - a scăzut miercuri la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce a fost echivalentul a 29,68 de dolari în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, ultima decretată până în prezent. Salariul nu a fost îndeajuns în această miercuri nici pentru a cumpăra un kilogram de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar a fost suficient pentru a cumpăra o cutie de 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari. În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului, care a fost de 52% în decembrie, îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală - bolivarul -, care în această lună s-a devalorizat cu 34% faţă de moneda americană. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), în noiembrie au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat "puterea scăzută de cumpărare" a salariilor şi pensiilor "pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului''. ?? | Venezuela after 23 years of socialism:- 82% generalized poverty- 7 million Venezuelans expelled- More than 350,000 violent deaths- Loss of more than 80% of GDP since 2012- There are no electionsA model that they want to be replicated on the continent. @EmmaRincon pic.twitter.com/9GhTrAyJkf— Michael Welling (@WellingMichael) December 29, 2022 Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la circa 300 miliarde de barili. România are rezerve de 0,6 miliarde de barili de petrol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră