marți 11 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8714 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022: veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri

OMV Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022 întrucât veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri, așa cum cere ordonanța care a instituit această supraimpozitare. Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă. Potrivit OUG 186/2022, „sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracția țițeiului, 0620 - Extracția gazelor naturale, 0510 - Extracția huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie și 1920 - Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.” UPDATE 12.11: Ministerul de Finanțe a reacționat printr-un comunicat care sugerează că, totuși, OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate „În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilităţii limitelor de preţ şi a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât şi la electricitate. În consecinţă, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunţ al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) și citat de news.ro. Profitul net a crescut cu 446% Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom precizează că a achitat deja către bugetul de stat al României redevenţe, impozite suplimentare şi alte contribuţii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. Producţia de gaze a companiei a scăzut în primele nouă luni cu 8%, la 2,59 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 32,63 milioane barili echivalent petrol. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 446%, la 9,156 miliarde lei, de la 1,676 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2021, mai arată news.ro. Veniturile din vânzări au urcat cu 160%, la 44,24 miliarde lei. Numărul angajaţilor grupului a scăzut cu 5%, la finalul lunii septembrie, la 7.768 salariaţi. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Finanțele, comunicat ambiguu Ministerul Finanţelor precizează că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împortiva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislaţia naţionalã vizeazã întregul sector energetic şi, în speţã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãţi desfãşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracţia ţiţeiului», 0620 - «Extracţia gazelor naturale», 0510 - «Extracţia huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» şi 1920- «Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanţelor De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãţi din Uniune şi sedii permanente care desfãşoarã activitãţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor” înseamnã societãţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţioneazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Totodatã, contribuţia de solidaritate se datoreazã şi de cãtre pãrţile afiliate, potrivit ordonanţei Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanţele, citate de news.ro.

Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022: veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri
Fostul premier Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI
Politică

Fostul premier Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice. Unii dintre ei au petrecut în state NATO, pe care părinții le amenință cu bomba nucleară - Insider Russia
Eveniment

Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice. Unii dintre ei au petrecut în state NATO, pe care părinții le amenință cu bomba nucleară - Insider Russia

Copiii nomenklaturii putiniste și-au petrecut Anul Nou în vacanțe de lux, în destinații exotice, arată o investigație a publicației rusești Insider Russia, citat de Meduza. Unii dintre ei au vizitat, în 2022, Turcia și Grecia, state NATO pe care părinții le amenință cu bomba nucleară. Insider a obținut aceste date după o cercetare a rețelelor sociale, mai ales Instagram. Unii dintre copiii nomenklaturii au accesul la cont limitat la prieteni, dar publicația a găsit informații pe conturile prietenilor. Veronika Narîșkin, fiica șefului spionajului rusesc, în vacanță Foto: Insider.ru Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice Pe lista beizadelelor care au evitat Rusia se află: Veronika Narîșkin, fiica șefului serviciului de informații externe al Rusiei, care în 2022 a fost în Seychelles, Turcia, Bali și Dubai - unde a petrecut Anul Nou. Tatăl ei a acuzat NATO, din care face parte Turcia, că duce un război hibrid împotriva Rusiei. Cumnata lui Alexander Jukov, vicepreședinte al Dumei de Stat, camera inferioară a legislativul Rusiei, a petrecut Revelionul în Bali. În septembrie a ajuns în Mikonos, parte a Greciei, stat mebru NATO. Cumnata președintelui Consiliului Federațiilor, camera superioară a legislativului, și-a petrecut Anul Nou la Waldorf Astoria Maldives Ithaafushi. O cameră la acest hotel costă circa 3.000 de euro, notează insider. Ksenia Shoigu, fiica controversatului ministru al Apărării, a fost în Dubai. Maxim Vasilyev, un membru al parlamentului regional din regiunea Kursk, care se învecinează cu Ucraina, a postat pe telegram un video în care bea un cocktail și trimite „salutări” compatrioților săi dintr-o stațiune de plajă din Mexic. Denis Dolzhenko, un deputat regional din regiunea Vologda a postat o fotografie dintr-o vacanță recentă din Dubai. Insider a descoperit o familie, cea a șefului statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, care a petrecut revelionul în teritoriile ocupate de Rusia, respectiv în Crimeea. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public: 1,28 milioane, record al ultimilor 12 ani
Economie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public: 1,28 milioane, record al ultimilor 12 ani

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public, ajungând la 1,28 milioane, un record al ultimilor 12 ani. Buletinul privind numărul bugetarilor este publicat lunar de ministerul de Finanțe. Ultimele informații cuprind luna noiembrie 2022. Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din administraţia publică a fost suspendată pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv la 15 iunie. În cazuri temeinic justificate, ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 „Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare. Media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă”, arată Profit. Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000.Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) January 11, 2023 Deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Twitter: „Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000. Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani”. În perioada de "înghețare" (noiembrie față de iunie), în care numărul de posturi a crescut cu 10.291, un plus de angajați de 5.822 se regăsesc la autoritățile centrale (din subordinea Guvernului) și alte 4.469 la autoritățile locale. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie În aparatul central, angajările cele mai numeroase au fost la Educație, Interne, Apărare și Finanțe.

Popularitatea prințului Harry, la pământ, după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”. Chiar și generația tânără are opinii divizate
Eveniment

Popularitatea prințului Harry, la pământ, după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”. Chiar și generația tânără are opinii divizate

Popularitatea prințului Harry este la pământ după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”, arată un sondaj YouGov efectuat în Marea Britanie, în perioada 5-6 ianuarie. Încrederea în majoritatea membrilor familiei regale s-a păstrat, mai puțin cea în prințul William, care pare să fi fost afectat de informațiile din cartea fratelui său. La sondaj au răspuns 1693 de adulți din Marea Britanie. Datele arată că electoratul conservator este cel mai nemulțumit de prințul Harry, în timp ce alegătorii laburiști sunt relativ încrezători în el și profund nemulțumiți de regele Charles. Citește și: „Un țânc răzgâiat”, un „miop care stă în centrul adevărului său” – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, „Spare”, să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică Popularitatea prințului Harry, la pământ „Înainte de lansarea autobiografiei sale „Spare”, prințul Harry a făcut multe afirmații despre viața și relația sa cu restul familiei regale (…) Deși astfel de dezvăluiri au generat acoperirea mediatică preconizată înainte de lansarea cărții, dacă Ducele de Sussex spera că vor genera și o mai mare simpatie în rândul publicului, s-a înșelat. Un sondaj YouGov efectuat în perioada 5-6 ianuarie arată că doar 26% dintre britanici au o viziune pozitivă despre prințul Harry, cel mai scăzut nivel de când am început contabilizarea, în 2011. Aceasta reprezintă o scădere de șapte puncte față de sondajul anterior, de la începutul lunii decembrie. În prezent, două treimi dintre britanici (64%) au o perspectivă negativă asupra celui de-al cincilea succesor în linia tronului Marii Britanii, în creștere de la 59%”, scrie YouGov. Institutul de sondaje mai arată că chiar și britanicii mai tineri, care în general au avut tendința de a avea opinii favorabile despre prințul Harry, sunt acum divizați, 41% având o impresie pozitivă și 41% una negativă. În sondajul din decembrie a existat un avans de douăzeci de puncte, 49% având o părere pozitivă și 29% una negativă. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie Atitudinile față de regele Charles, Kate Middleton și Meghan Markle rămân neschimbate de la sondajul din decembrie, dar popularitatea prințului William a scăzut. Numărul persoanelor cu o viziune pozitivă asupra noului Prinț de Wales a scăzut cu opt puncte, de la 77% în decembrie, la 69% săptămâna trecută. În același timp, procentul celor cu o viziune negativă a crescut de la 15% la 20%.

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea
Politică

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie, la scurt timp după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Numirea unui nou șef al instituției este sarcina Parlamentului. Buică a fost ales în februarie 2019 la propunerea lui Liviu Dragnea. Şeful AEP a demisionat din funcţie ”Autoritatea Electorală Permanentă informează că astăzi, 11 ianuarie 2023, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 13 februarie 2023, în condiţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de AEP, și citat de news.ro. Luni, Constantin Mituleţu-Buică declara, pentru News.ro, că nu are motiv să demisioneze din funcţie sau să fie schimbat de la şefia AEP deoarece a respectat legea, atât pe cea civilă, cât şi pe cea penală. Referitor la acuzaţiile pe care i le aduce ANI, el preciza că angajarea cumnatei sale a fost una „legală şi morală”. ”Nu am de ce sa demisionez şi nici sa fiu schimbat, pentru ca am respectat legea, cea civilă şi cea penală”, declara Constantin Mituleţu Buică, întrebat, luni, de News.ro, dacă are în plan să demisioneze sau dacă se aşteaptă la o decizie de schimbare din funcţie a coaliţiei de guvernare, în contextul acţiunilor ANI prin care a sesizat Parchetul în cazul său, sub acuzaţia folosirii funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Chestionat mai departe despre angajarea cumnatei sale, preşedintele AEP preciza că aceasta a fost „legală şi morală”. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Referitor la acţiunile ANI, Buică a explicat că este vorba „doar o sesizare cu privire la o suspiciune şi nu o constatare”. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe care îl acuză de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie
Politică

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron sau Olaf Scholz. Viktor Orban - locul IV între liderii în care ucrainenii nu au încredere
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron sau Olaf Scholz. Viktor Orban - locul IV între liderii în care ucrainenii nu au încredere

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment
Eveniment

Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a anunțat, azi: „Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei”. El a spus că orașul a trecut pe lângă faliment, ceea ce ar fi presupusm oprirea unor servicii publice. „Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a spus edilul-șef. Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei “Vestea pe care v-o dau este că la sfârşitul anului trecut am stins, am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente. De ce e asta important? E important să avem încrederea mediului privat, bănci şi companii, pentru că e important ca la lucrările noastre să vină companii private care să lucreze şi vin. Şi am văzut un exemplu, la sfârşitul anului trecut a trebuit să împrumutăm repede 500 de milioane de lei pentru a evita colapsul sistemului de termoficare şi, având această încredere, am reuşit. De unde am plecat? Am plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. (…) Şi am plecat de la o listă de 150 de companii şi persoane private care ne popriseră conturile la sfârşitul anului 2020”, a declarat Nicuşor Dan, miercuri, într-o conferinţă de presă. El a explicat ce însemna falimentul Capitalei: închiderea principalelor servicii publice. „Bucureştiul a trecut realmente pe lângă un faliment, adică, pe lângă închiderea principalelor servicii publice, transport public, sistem de termoficare. Adică eram în situaţia aşa cum RADET-ul a falimentat în 2019, eram foarte aproape cu STB-ul de asta şi eram foarte aproape de lipsă de furnizare gaz, dincolo de toate celelalte servicii publice, spitale şi aşa mai departe. De ce se întâmplă asta? Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a explicat Nicuşor Dan. Citește și: Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți „Asta înseamnă administraţie PSD” El a precizat de ce nu a comunicat pe acest subiect în ultimii doi ani. “În mod deliberat nu am comunicat subiectul ăsta în aceşti doi ani şi mai ales în primele luni. Dacă aş fi fost iresponsabil, aş fi ieşit în noiembrie 2020 cu această listă şi consecinţa ar fi fost, probabil, că nu am fi avut 150 de companii care ne-ar fi poprit conturile, am fi avut 1.000 de companii care ne-ar fi poprit conturile şi posibilitatea de a redresa financiar mult redusă. A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a mai declarat primarul Capitalei, citat de news.ro.

Primarul unei localități de graniță din Ungaria a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină
Economie

Primarul unei localități de graniță din Ungaria a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină

Primarul unei localități de graniță din Ungaria, Kübekháza, a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină, scrie index.hu. Presa din Ungaria relatează că șoferii din această țară își fac plinul în România și Croația, unde carburanții sunt mult mai ieftini. Dacă se aprovizionează din România, un șofer maghiar câștigă circa un sfert de euro la litrul de carburant - depinde de tipul acestuia. Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România „Dacă cineva locuiește în imediata apropiere a graniței și are cu un rezervor gol sau aproape gol și îi face plinul, poate realiza economii de 5-6 mii de forinți”, a spus un șofer maghiar care face naveta. Primarul din Kübekháza a relatat că locuitorii de aici, pe lângă realimentarea cu carburanți, își fac adesea cumpărăturile în România datorită prețurilor mai mici. „Tot ce pot adăuga este că și municipalitatea noastră va alimenta de acolo începând de săptămâna viitoare. Vom alimenta în România”, a spus primarul, citat de index.hu. În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzi­na şi motorina s-au scumpit atât de munt încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţarile vecine. Croaţia, de acum ţară membră a zonei euro, este un exemplu, scrie Ziarul Financiar. Maghiarii au acum cei mai scumpi carbu­ranţi din regiune şi de aceea cei care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor. Se întorc acasă şi cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, scrie Daily News Hungary, pre­luând postul public de televiziune din Croaţia. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Situaţia aminteşte de cea în care românii şi alţi vecini ai Ungariei fugeau să cum­pere benzină la benzină­riile ungare pentru a pro­fita de preţurile plafonate de acolo. Răspunsul gu­ver­nului maghiar a fost să interzică cetăţenilor străini să cumpere carburanţi la preţuri mici.

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing
Eveniment

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing

La întâlnirea de la început de februarie, 2022, președintele Rusiei, Vladmir Putin, nu i-a spus omologului său chinez, Xi Jinping, că va invada Ucraina, pe scară largă, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times într-un articol intitulat „Planul lui Xi Jinping de a reseta economia Chinei și a-și recâștiga prietenii”. La circa trei săptămâni de la acele discuții, armata rusă trecea granița cu Ucraina. Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Unul dintre oficialii de la Beijing cu care FT a discutat a susținut că Putin, la întâlnirea cu Xi Jinping din 4 februarie 2022, cu 20 de zile înainte de invadarea Ucrainei, a spus că Rusia „nu exclude să ia nicio măsură posibilă” dacă teritoriul rus este atacat și acest lucru ar duce la un dezastru umanitar. Publicația susține că a discutat cu nu mai puțin de cinci reprezentanți ai Chinei comuniste, iar Beijingul a interpretat afirmațiile din februarie ale lui Putin drept un anunț că va recurge la o manevră militară limitată, nu la o invazie pe scară largă. Urmare a acestei interpretări greșite, un ministru adjunct de Externe, expert în problemele Rusiei, a fost epurat și trimis pe un post de conducere la radio-televiziunea națională. FT subliniază că transcrierea conversației dintre Putin și Xi nu a fost publicată, așa că nu este clar despre ce vorbeau aceștia. După întâlnirea lor din februarie 2022, Vladimir Putin și Xi Jinping au emis o declarație comună subliniind că prietenia dintre cele două țări „nu are granițe” și „nu există zone interzise în cooperare”. Financial Times arată că regimul de la Beijing este îngrijorat de impactul asupra relațiilor cu Europa, după ce China comunistă și-a arătat susținerea pentru Moscova, după invazia din Ucraina. „Putin este nebun”, ar fi afirmat un oficial chinez, care a subliniat că decizia de a ataca Kievul a fost luată într-un grup foarte restrâns. În plus, Beijingul se teme că a sprijinit un perdant, iar Moscova va deveni un actor minor, după ce va pierde în fața Ucrainei. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Liderii vest-europeni fac coadă la Beijing Potrivit FT, resetarea pregătită de China comunistă, în materie de politică externă, va începe cu regândirea relațiilor cu Moscova. Beijingul se laudă cu eforturile sale de a opri Rusia să folosească arma nucleară. În plus, această țară ar fi gata să participe la eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Publicația britanică arată că eforturile lui Xi Jinping de a recăpăta încrederea Europei de Vest au avut rezultate: au fost la Beijing, în ultimele săptămâni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și Charles Michel, președintele Consiliului European, în timp ce președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Georgia Meloni, urmează să sosească. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, l-a desființat pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, el a identificat trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia.

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic
Mediu

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic: agenția Moldsilva de la Chișinău urmează să semneze contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva. În total, Republica Moldova ar urma să cumpere 130 de mii de metri cubi de lemne de foc, la un preţ preferenţial. România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc Hotărârea a fost luată acum circa două săptămâni, la o reuniune a Comisiei pentru Situații Excepțională, prezidată de premierul, Natalia Gavrilița. ,,În vederea suplinirii stocurilor de masă lemnoasă, agenția „Moldsilva” va încheia direct contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”. Ulterior, masa lemnoasă va fi repartizată către întreprinderile silvice teritoriale, în funcție de numărul solicitărilor din partea populației”, au anunțat reprezentanții CSE. Primii metri cubi de lemne de foc acordate de România urmează să ajungă în R. Moldova în săptămâna aceasta, a declarat premierul Natalia Gavrilița. În Republica Moldova, ocolurile silvice, din cauza noroiului și a drumurilor impracticabile, nu pot scoate lemnele din pădure. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro La 5 ianuarie, Moldsilva avea în stoc peste 70 de mii de metri ster de lemn pentru foc, aproape 57 de mii de metri ster - specii tari, peste 15 mii de metri ster - specii moi şi aproximativ 1.700 de metri ster - răşinoase. La 3 decembrie, România a livrat primul transport de gaze către Moldova prin gazoductul de la Ungheni.

Finlandezii plătesc câte 200 de euro pentru ca mesajele lor către Putin să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene
Eveniment

Finlandezii plătesc câte 200 de euro pentru ca mesajele lor către Putin să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene

Finlandezii plătesc câte 200 de euro pentru ca mesajele lor către Putin să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene: Finlanda nu a uitat nici acum că, în urmă cu peste 80 de ani, a fost victima agresiunii URSS, comentează The Times. Suedia și Finlanda au depus cerere de aderare la NATO, în 2022, dar Turcia blochează primirea lor în această organizație militară. Finlandezii plătesc pentru ca mesajele lor să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene „Un fost colonel din serviciile de informații militare finlandeze al cărui tată a fost rănit de artileria URSS în 1940 este unul dintre sutele de finlandezi care au plătit pentru a scrie mesaje pe obuzele folosite pentru a bombarda pozițiile rusești în Ucraina. SignMyRocket.com, o organizație non-profit care strânge fonduri pentru forțele armate ucrainene, permițând susținătorilor să sponsorizeze muniții, a declarat că Finlanda a devenit cea mai mare sursă de donații după SUA. După ce a petrecut decenii ca simbol al neutralității precaute și a tratat mai întâi Uniunea Sovietică și apoi Rusia cu grijă extremă, Finlanda a fost galvanizată de atacul președintelui Putin în Ucraina”, arată publicația britanică. Sodassa tapetaan ihmisiä. "Me, jotka toivomme Ukrainan voittavan ..., joudumme hyväksymään mielessämme, että voitto vaatii ihmisten tappamista rauhantekoon asti." https://t.co/MHN4AtV6d4— Laura Solanko (@LSolanko) January 10, 2023 Până acum, ajutoarele guvernamentale trimise de Finlanda către Ucraina, inclusiv proiectile antitanc, au ajuns la 190 de milioane de euro. Electoratul finlandez a susținut schimbarea de politică, 58% dorind un buget mai mare pentru apărare, în timp ce 85% din cetățenii acestei țări spun că sunt îngrijorați de Rusia. Colonelul finlandez Martti Kari, care a lucrat în direcția de informații, le-a scris rușilor: „Crăciun fericit de la familia Kari”. El a scris, pe Twitter: „În februarie 1940, tatăl meu a fost rănit de un fragment de obuz în timp ce lupta împotriva agresiunii ruse (...) Familia noastră a avut șansa să tragă un obuz de artilerie de 155 mm cu o scrisoare de dedicație împotriva agresorilor care atacau Bakhmut în acest Crăciun. Acum suntem egali.” Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Și scriitoarea finlandeză Sofi Oksanen a sponsorizat un proiectil, ea preferând să cheltuie astfel banii pe care până acum îi dădea pe artificii. Tänä vuonna ilotulitusrahani menivät tämmöiseen rakettiin. Hyvää uutta vuotta!/ This year my firework money went to this kind of rocket to defend #Ukraine from #RussianAggression. #HappyNewYear ! You can send your own New Year wishes to #Russia with @SignMyRocket #uusivuosi (1/2) pic.twitter.com/XceRL54Cgt— Sofi Oksanen (@SofiOksanen) December 31, 2022

Penalul Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român: firma sa a fost unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură - Ziarul Financiar
Politică

Penalul Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român: firma sa a fost unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură - Ziarul Financiar

Penalul Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, este azi un moșier prosper, puternic sprijinit de statul român: firma sa, Nutrelo, a fost unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar (ZF) de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român Datele din ZF se referă la anul 2021. Nutrelo ar controla circa 1.200 de hectare în Teleorman, fieful lui Liviu Dragnea. Dragnea, care a stat circa doi ani la închisoare, este acum director la Nutrelo, firmă controlată de fiul său. „Cele mai mari 20 de companii din agricultură după suprafaţa cultivată au încasat subvenţii de peste 300 de milioane de lei în 2021. Berceanu şi Dragnea, printre marii beneficiari (…) Printre marii fermieri din România se numără Agroexpert Industry (Dolj), companie în care este acţionar Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, şi Nutrelo Group, unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director”, scrie Ziarul Financiar. În 2021, Nutrelo Group a avut o cifră de afaceri de peste 42 de milioane de lei, un profit de circa 2,6 milioane de lei și 142 de angajați. Datele publice arată că, în 2021, firma și-a deschis un punct de lucru într-o vilă din centrul Capitalei, pe Calea Șerban Vodă, la numărul 217B. Teroare într-o comună uitată din Teleorman O investigație din 2021 susținea că familia Dragnea profită de oamenii bătrâni din Slobozia Mândră, din Teleorman, pentru a le impune contractele de arendă. „Prin Slobozia Mândra se vorbește despre contracte semnate în fals, bătăi în secția de poliție pentru retragerea plângerilor legate de firmele lui Valentin Dragnea și despre presiuni administrative uriașe asupra unor oameni neputincioși, care posedă terenuri pe care nu le pot munci. Și atunci le dau în arendă. Firmele familiei Dragnea au apărut acolo ca prin minune, ca răspuns la această nevoie. Și, deși și-au schimbat constant denumirile, tacticile au rămas aceleași”, scrie investigatoria.ro. În 2022, Nutrelo Group a cumpărat mai multe terenuri de la Teldrum, firmă despre care s-a afirmat că ar fi controlată de Liviu Dragnea. În septembrie 2022, Fanatik scria că familia Dragnea a intrat și în afaceri cu energie: o firmă pe care o controla, Nutrelo Mobility SRL, a devenit South Sun Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. În actul constitutiv al societății sunt trecute și alte domenii de activitate: transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Fanatik amintește că, pe vremea când, de facto, conducea guvernul României, Dragnea a susținut suprataxarea companiilor din energie.

FOTO Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei
Eveniment

FOTO Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei

Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei, arată imaginile distribuite, azi, pe contul de Twitter „Oculus Files”, care se prezintă drept „un expert britanic în chestiuni rusești și sovietice stabilit în Suedia/ Vânător de oligarhi”. Patriarhul Kiril al Moscovei este unul dintre principalii susținători ai războiului din Ucraina. Kiril a fost pe larg criticat de liderii religioși din întreaga lume din cauza declarațiilor sale de susținere a războiului declanșat de Vladimir Putin. Petrecere în bikini pe yachtul patriarhului Kiril al Rusiei Postarea de pe Twitter nu precizează locul în care se află yachtul și nici nu se știe cine sunt doamnele și domnii care participă. Un comentator la această postare arată că ultimele date publice despre yachtul Pallada sunt de acum 52 de zile, când se afla în apele teritoriale rusești. Imaginile însă par a fi fost realizate vara. Bikini-clad clients on board Patriarch Kirill's/Russian Orthodox Church's super yacht "Pallada". Who these young ladies and gents enjoying themselves remains a mystery... pic.twitter.com/mcj15oxZkE— The Oculus Files - The Oligarch Hunter (@oculusfiles) January 9, 2023 De obicei, yachtul este ancorat într-un port din Arhipelagul Valaam din nord-vestul Rusiei, nu de parte de Sankt Petersburg, lângă Biserica Sfântul Nicolae, reşedinţa patriarhului. Jurnaliştii ruşi spun că, pe fundalul Bisericii Sfântului Nicolae, nava patriarhului Kiril, arată ca limuzina prezidenţială pe fundalul Kremlinului. Potrivit localnicilor, şeful Biserii Ortodoxe Ruse nu se aventurează foarte des în călătorii, în schimb oaspeţii VIP sosiţi în Valaam sunt plimbaţi cu nava de lux. Acest yacht, care aparține Patriarhiei Rusiei, are 33 de metri lungime și un echipaj de patru persoane. Potrivit mai multor publicații rusești, yacht-ul a fost proprietatea Kremlinului, care l-a vândut companiei Lukoil. Iar aceasta din urmă l-a donat Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit presei ruse, Lukoil nu a dezvăluit niciodată costul tranzacției și nici motivul donației către Biserică. Yacht-ul are dotări de lux și poate găzdui până la opt pasageri în condiții care sunt asigurate cu costuri exorbitante. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Ceasurile pe care Kiril le poartă sunt de zeci de mii de euro. Un astfel de obiect, marca Breguet, de 30.000 de dolari, a fost decupat de Patriarhie dintr-o fotografie care înfățișa o întâlnire a lui Kiril cu unul din miniștrii de Justiție ai Rusiei. Episodul a stârnit un scandal public.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră