duminică 09 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8706 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Mediu

Spania continentală înregistrează un record absolut de temperatură în aprilie de 38,8 grade Celsius, la Cordoba

Spania continentală înregistrează un record absolut de temperatură în aprilie de 38,8 grade Celsius, la Cordoba, potrivit unor date provizorii publicate vineri de Agenţia meteorologică spaniolă (AEMET), relatează AFP, citată de news.ro. Această temperatură, înregistrată la nivelul staţiei meteo de pe aeroportul din acest oraş andaluz, ”ar fi (...) temperatura-record a Spaniei continentale în luna aprilie”, anunţă într-un mesaj postat pe Twitter Aemet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spania înregistrează un record absolut de temperatură Precedentul record al Spaniei continentale data din 2011 şi a fost înregistrat la Elche (est) - 38,6 grade Celsius. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Aceste ”date provizorii” este necesar să fie ”confirmate”, un proces care ar putea dura mai multe zile, declară AFP organismul. Acest record nu este însă un record absolut al întregii Spanii, iar ”maximumul istoric s-a înregistrat în 2013, în (arhipelagul) Canarelor”, situat în largul coastelor de nord-est ale Africii, precizează Aemet. Acest record era de 40,2 grade Celsius. Spania a înregistrat săptămâna aceasta, la fel ca Portugalia, un val de căldură excepţional de timpuriu, provocat de o masă de aer cald şi uscat provenind din Africa de Nord. Vineri, la ora 9.30 GMT (12.30, ora României), termometrul indica peste 30 de grade Celsius în provincia Jaen, în Andaluzia, potrivit înregitrărilor Aemet. Episoade de temperatură excepţional de mare s-au multiplicat în ultimii ani în Spania, o ţară europeană aflată în prima linie, cu aproape 75% din teritoriu cu risc de deşertificare, potrivit ONU. Spania a înregistrat în 2022 cel mai cald an înregistrat vreodată, iar mai multe valuri de căldură au avut loc începând din luna mai, potrivit Aemet. Un studiiu publicat marţi de Universitatea Politehnică din Catalonia arată că numărul zilelor anului marcate de căldura estivală a crescut de la 90 în 1971 la 145 în 2022. În afară de temperaturi, Spania, care exportă o mare parte a producţiei sale agricole către restul Europei, se confruntă cu o secetă catastrofală, care-i îngrijorează atât pe agricultori, cât şi autorităţile. Potrivit COAG, principalul sindicat al agricultorilor, 60% dintre terenurile agricole spaniole sunt ”asfixiate” în prezent din cauza unei lipse de precipitaţii.

Spania continentală înregistrează un record absolut de temperatură în aprilie de 38,8 grade Celsius, la Cordoba
România, pe primul loc în Europa la utilizarea energiei eoliene şi pe locul 5 la producţie
Mediu

România, pe primul loc în Europa la utilizarea energiei eoliene şi pe locul 5 la producţie

România a fost, vineri, pe primul loc în Europa la utilizarea energiei eoliene şi pe locul cinci la producţie, arată cifrele prezentate pe platforma WindEurope. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, primul loc la utilizarea energiei eoliene Potrivit statisticilor, anul trecut, energia eoliană a acoperit 15% din cererea de energie electrică a UE. În unele zile, a acoperit peste 100% din cererea de energie electrică a unor state membre. Statisticile sunt actualizate în fiecare zi, iar cifrele au arătat că vineri, România a fost liderul european în ceea ce privește utilizarea energiei electrice. Procentul de vineri al României a fost de 37%, iar pe locurile următoare s-au situat Germania (21%) și Spania (20%). În primele zece țări din Europa au mai fost Belgia (18%), Danemarca (16%), Lituania (16%), Grecia (15%), Austria (14%), Olanda (12%) și Muntenegru (11%). În ceea ce privește producția de energie eoliană, cu echipamente de pe uscat și de pe apă, vineri, România a fost pe locul 5. Echipamentele din România au avut un randament de 52 Gigawați-oră. Potrivit cifrelor de pe platforma windeurope.org, Germania a fost pe primul loc (275 GWh), fiind urmată de Spania (123 GWh), Franța (100 GWh) și Marea Britanie (72 GWh). După România s-au mai situat Italia (39 GWh), Belgia (37 GWh), Suedia (35 GWh), Olanda (29 GWh) și Polonia (28 GWh). Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Clasamentul se modifică zilnic în funcție de condițiile meteorologice și de piață. Informațiile sunt obținute din 15.000 de puncte de colectare a datelor, notează Mediafax.

Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă din statele baltice și să o folosească împotriva NATO - documente ale Kremlinului
Mediu

Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă din statele baltice și să o folosească împotriva NATO - documente ale Kremlinului

Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă din statele baltice și să o folosească împotriva NATO, arată documente ale Kremlinului publicate de mai multe site-uri de știri, printre care VSquare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia încearcă să captureze mișcarea ecologistă Un document de strategie care pare să fi fost înaintat biroului lui Putin în urmă cu patru sau cinci luni propune crearea unei organizații rusești de fațadă, numită Platforma Baltică, pentru a valorifica preocupările legate de degradarea mediului. În același timp, presa pro-Kremlin din regiune ar fi încurajată să "răspândească previziuni catastrofale privind creșterea de neoprit a amenințărilor la adresa Mării Baltice și a ecosistemului baltic", relatează The Times. Aleksander Toots, adjunctul șefului agenției de informații interne a Estoniei, cunoscută sub numele de KAPO, a declarat pentru VSquare că primul obiectiv a fost acela de a extinde contactele Rusiei cu grupuri ale societății civile, cercetători, jurnaliști, întreprinderi și politicieni din regiune pentru a pune bazele unor viitoare operațiuni de influență și spionaj. Al doilea a fost de a acuza Occidentul, lumea "anglo-saxonă" și, prin extensie, NATO, pentru că a cauzat cele mai multe daune, sugerează documentele. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Unul dintre cele mai interesante - și, cel puțin într-o anumită măsură, cel mai învechit - dintre capitole se referă la modul în care Rusia intenționează să influențeze țările baltice prin intermediul economiei, comerțului și afacerilor. Obiectivul a fost creșterea exporturilor rusești și a comerțului bilateral cu cele trei țări și, de asemenea, atragerea de investiții directe în regiunile de frontieră ale Rusiei și în domenii de interes pentru Rusia, cum ar fi chimia șisturilor bituminoase și energia verde. Potrivit lui Marius Laurinavičius, un expert lituanian în afaceri internaționale, planurile Kremlinului pentru țările baltice reflectă tactici sovietice testate în timp. "Aceasta este vechea metodă a KGB-ului: «Trebuie să ne slăbim inamicii. Iar cel mai bun mod de a-i slăbi este din interior, nu din exterior». La ce se pricep ei este să divizeze societățile, să creeze probleme, să creeze conflicte", a spus expertul, citat de VSquare.

Washington Post: „Micile secrete murdare ale conferințelor de presă de la Casa Albă”. Biden știa care va fi prima întrebare a unei ziariste de la Los Angeles Times
Internațional

Washington Post: „Micile secrete murdare ale conferințelor de presă de la Casa Albă”. Biden știa care va fi prima întrebare a unei ziariste de la Los Angeles Times

Președintele SUA, Joe Biden, știa, la conferința de presă de miercuri, care va fi prima întrebare a unei ziariste de la Los Angeles Times, arată, azi Washington Post. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Biden știa care va fi prima întrebare „O fotografie în care Biden ține în mână un bilețel în timpul conferinței de presă ar fi putut dezvălui, fără să vrea, unul dintre micile secrete murdare ale conferințelor de presă prezidențiale: Acestea sunt mai puțin spontane și mai puțin libere decât par a fi, având în spate o cantitate destul de mare de gestionare a scenei. Cartonașul din mâna lui Biden, intitulat «Întrebarea nr. 1», îi indica în mod clar președintelui să apeleze la un reporter al Los Angeles Times, Courtney Subramanian. Cardul conține numele lui Subramanian (inclusiv un ghid de pronunție pentru numele de familie), afilierea acesteia și chiar o fotografie a capului. Mai important, fotografiile realizate de un fotograf al Agenției France-Presse arată despre ce ar fi urmat să întrebe Subramanian. Sub titlul «Politica externă/Fabricarea de semiconductori», pe card se poate citi: «Cum vă armonizați prioritățile interne - cum ar fi relocalizarea fabricării semiconductorilor - cu politica externă bazată pe alianțe?». Ceea ce, în general, este ceea ce Subramanian l-a întrebat pe Biden atunci când a chemat-o la conferința de presă comună cu președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol: «Vă mulțumesc, domnule președinte», a început ea. «Prioritatea dvs. economică principală a fost să dezvoltați producția internă a SUA în competiția cu China. Dar regulile dumneavoastră împotriva extinderii producției de cipuri în China afectează companiile sud-coreene care se bazează foarte mult pe Beijing. Afectați un aliat cheie în competiția cu China pentru a vă ajuta politica internă înainte de alegeri?». Cum a știut Biden - sau, mai exact, cei care se ocupă de presă - că acea întrebare urma să fie adresată și cum a știut să o cheme pe Subramanian? Răspunsul este pentru că au rugat-o”, arată Washington Post. Foto: Twitter/ AFP Trump, cel mai deschis cu ziariștii, scrie WP Însă publicația susține că se întâmplă frecvent ca echipa de presă de la Casa Albă să discute cu ziarișii, în avans, despre întrebările pe care vor să le adreseze președintelui SUA. Președintele Donald Trump ieșea cel mai frecvent din scenariu și accepta întrebări de la oricine, deși Trump și-a făcut, de asemenea, un obicei din a apela la reporteri de la instituții pe care le știa că îl susțin, scrie Washington Post. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Însă este cu totul neobișnuit ca un reporter să ofere informații exacte despre ceea ce urmează să întrebe.

Până și guvernul sud-african, favorabil Rusiei, i-a transmis lui Putin să nu calce prin țara sa sau va fi nevoit să-l aresteze. Putin, invitat la reuniunea BRICS, dar doar prin Zoom
Internațional

Până și guvernul sud-african, favorabil Rusiei, i-a transmis lui Putin să nu calce prin țara sa sau va fi nevoit să-l aresteze. Putin, invitat la reuniunea BRICS, dar doar prin Zoom

Guvernul sud-african i-a transmis lui Putin să nu calce prin țara sa sau va fi nevoit să-l aresteze, scrie Sunday Times. Regimul de la Pretoria a refuzat, până acum, să sancționeze agresiunea rusă în Ucraina, dar juriștii au apreciat că, dacă Putin ar sosi în Africa de Sud și nu ar fi arestat, s-ar încălca atât angajamente internaționale, cât și legi interne ale acestui stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul sud-african i-a transmis lui Putin să nu calce prin țara sa Putin ar fi primit, anterior, o invitație să participe personal la reuniunea BRICS - Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - care va avea loc în august, la Durban, în Africa de Sud. Acum, el se pare că va participa doar via Zoom. Based South Africa makes it official: It's pulling out of the ICC! This is, of course, to protect Putin when he attends the BRICS Summit.The international criminal court is corrupted by the USA, which is using the court as a political tool to harass Russia.Hypocritically,… pic.twitter.com/CB6h3q6Ep5— S.L. Kanthan (@Kanthan2030) April 26, 2023 „Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a anunțat săptămâna trecută că Congresul național african, partidul pe care-l conduce, dorește să pună capăt apartenenței țării la Tribunalul Penal Internațional, o declarație asupra căreia a revenit rapid, dar care reflectă dilema guvernului său. Consultanța juridică privată obținută de Ministerul Afacerilor Externe a avertizat că ignorarea mandatului de arestare a lui Putin ar încălca obligațiile internaționale ale Africii de Sud și ar încălca propriile legi ale țării. Faptul că Africa de Sud nu l-a arestat pe Omar al-Bashir, pe atunci liderul Sudanului, în timpul unei vizite în 2016, a fost declarat ulterior neconstituțional de către cei mai înalți judecători ai țării”, scrie The Times. In South Africa, Putin was asked not to come to the BRICS summit because of an arrest warrant - BBC with reference to the local press.According to information from the leading South African newspaper Sunday Times, Pretoria is negotiating with Moscow, offering Putin to… pic.twitter.com/iLBkRlkuJu— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) May 1, 2023 "Nu există nicio opțiune de a nu-l aresta pe Putin - dacă vine aici, trebuie să-l arestăm", a declarat pentru Sunday Times Africa de Sud un oficial guvernamental de rang înalt care a luat cunoștință de avizul juridic. "Singura opțiune pe care o avem este ca el să se conecteze prin Teams sau Zoom de la Moscova", a mai spus acesta. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Recent, Africa de Sud a găzduit exerciții navale comune Rusia - China comunistă.

Inspectoratul pentru Migrație din Republica Moldova explică de ce l-a expulzat pe fugarul Cristian Rizea: dorea să răstoarne regimul de la Chișinău
Politică

Inspectoratul pentru Migrație din Republica Moldova explică de ce l-a expulzat pe fugarul Cristian Rizea: dorea să răstoarne regimul de la Chișinău

Inspectoratul General pentru Migrație din Republica Moldova explică de ce l-a expulzat, acum trei zile, pe fugarul Cristian Rizea: acesta dorea să răstoarne „prin violență” regimul de la Chișinău. Rizea a fost parlamentar PSD din 2008 în 2016. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rizea dorea să răstoarne regimul de la Chișinău „Conform constatărilor organelor abilitate să asigure securitatea statului, s-a stabilit că, cetățeanul României, Rizea Cristian, născut la 12.04.1969, pregătește și desfășoară acțiuni îndreptate spre schimbarea prin violență a regimului constituțional, subminarea sau suprimarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, activități cu elemente de factură criminală, acțiuni calificate ca pericol deosebit pentru securitatea statului. Totodată, menționatul încalcă în mod flagrant și sistemic prevederile Codului Contravențional, prezentând pericol pentru ordinea și securitatea publică. În același timp, în privința acestuia sunt inițiate mai multe acțiuni civile pentru imixtiunea în viața personală a persoanelor și lezarea onoarei, demnității și reputației profesionale”, a arătat Inspectoratul General pentru Migrație din Republica Moldova, potrivit unui document semnat de șeful Inspectoratului, Mihail Vodă, citat de Ziarul de Gardă. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” Rizea, condamnat în România, la 4 ani și 8 luni de închisoare, a fost încarcerat la Rahova, unde se află în carantină.

Premierul Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Ministrul Boloș spune că, dacă nu se taie salariile, vor urma concedieri în sistemul public
Economie

Premierul Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Ministrul Boloș spune că, dacă nu se taie salariile, vor urma concedieri în sistemul public

Premierul Nicolae Ciucă, a lansat, pe Facebook, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Însă, acum trei zile, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara, pentru Libertatea, că, dacă nu se taie salarii, „scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Afirmațiile lui Boloș sunt în contradicție atât cu angajamentele președintelui Iohannis, cât și cu declarațiile premierului Ciucă. „Alături de partenerii de guvernare am căutat cele mai bune soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Trebuie să dăm dovadă de mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”, a scris Ciucă, pe Facebook. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte”, spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Banii din PNRR vor fi pierduți dacă nu se reduc cheltuielile salariale Însă ministrul Boloș a spus, în repetate rânduri, că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. În plus, Executivul vrea să nu se limiteze sporurile bugetarilor
Politică

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. În plus, Executivul vrea să nu se limiteze sporurile bugetarilor

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale sunt curpinse în acest procent de 9,4% din PIB. Anul acesta, de la buget se vor plăti 12,5 miliarde de lei, adică aproape 0,9% din PIB pentru pensiile speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unui lung comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), „se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”. CID este prescurtarea folosită de MIPE pentru „Decizia de Implementare a PNRR al României”. Guvernul renegociază PNRR Comunicatul MIPE nu explică efectele eliminării procentului de 9,4% din PIB, o veche cerință a PSD și a ministrului Muncii, Marius Budăi, însă, foarte posibil, ar putea salva pensiile speciale sau ar putea face ca ele să fie reduse cu un procent mult mai mic decât cere acum Comisia Europeană. „Draftul informal pentru modificarea PNRR va fi trimis până pe data de 30 aprilie Comisiei Europene. Este mandatul pe care l-am primit din partea guvernului României”, a explicat Boloș decizia de renegociere a PNRR. El a explicat de ce este necesară negocierea procentului din PIB alocat pensiilor. „Este indicatorul care, valabil fiind pe 50 de ani, va crea dificultăți pentru guvern atunci când se va pune problema unor măsuri de majorare a pensiilor pentru că e foarte greu să menți pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condițiile în care numai rata inflației în 2022 a fost de 15%. Ce se întâmplă dacă 50 de ani avem acest plafon și avem aceste rate ale inflației, e greu de spus”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Marcel Boloș a mai declarat că în privința pensiilor speciale va exista o nouă discuție cu Comisia Europeană luna viitoare. Citește și: Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene, spune Zelenski, care crede că peninsula poate fi eliberată. Kievul susține că va contraataca și fără promisele avioane F-16 Salvarea sporurilor bugetarilor, altă preocupare a Guvernului „Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei, termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană și a vedea care sunt cerințele pe care le are Comisia în privința legii pensiilor speciale”, a mai declarat acesta. Pe lista de renegocieri intră și legea salarizării cu modificări importante la sporurile acordate bugetarilor. Deși Guvernul și asumat în PNRR că sporurile nu vor mai depăși 20% din salariul fiecărui angajat, intenția guvernului este de a renegocia acest procent care să fie unul aplicat la nivelul instituției, nu la nivelul angajatului, arată Digi 24.

Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia. Anterior, alte clădiri din capitala Poloniei, confiscate de la Rusia, au fost oferite Ucrainei
Internațional

Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia. Anterior, alte clădiri din capitala Poloniei, confiscate de la Rusia, au fost oferite Ucrainei

Polonia a confiscat, sâmbătă, clădirea liceului rus din Varșovia, decizie care a generat protestele Moscovei. Rusia va riposta în baza ”princpiului reciprocităţii”, a ameninţat ambasadorul Rusiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia „Această clădire va aparţine de acum încolo primăriei din Varşovia", a declarat telefonic pentru AFP purtătorul de cuvânt al ministerului polonez de externe. El a precizat că a fost o procedură de confiscare de către un executor judecătoresc, în numele municipalităţii capitalei. Ambasadorul rus la Varşovia, Serghei Andreev, a declarat agenţiilor de presă de stat din Rusia, preluate de Reuters, că Moscova va înainta un protest diplomatic oficial. El a apreciat că acţiunea a încălcat Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, deşi Polonia susţine că era îndreptăţită să efectueze confiscarea. "Astăzi, autorităţile poloneze au decis să acţioneze în forţă, deşi aceasta este o clădire diplomatică, clădirea unei şcoli", a spus Andreev, citat de agenţia TASS. RIA a consemnat afirmaţia diplomatului că se aşteaptă ca Moscova să ia în considerare eventuale retorsiuni. Lukasz Jasina, purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Varşovia, a afirmat că "este dreptul ambasadorului să înainteze acest protest. Până acum, nu ştim dacă a făcut sau nu asta, aşteptăm". El a adăugat că "opinia noastră, care a fost confirmată de instanţe, este că această proprietate aparţine statului polonez şi a fost ocupată de Rusia ilegal". Poland takes over the building of the Russian high school at the RU embassy in Warsaw, which until now was illegally occupied by the Russians. The MFA reminded that the property was the subject of final judgments of Polish courts ordering its return to the rightful owner. pic.twitter.com/rXXE8uRnME— Tactical News PL ?? (@tac_pl) April 29, 2023 AFP nu a reuşit să o contacteze pe purtătoarea de cuvânt a primăriei. Cuiburile de spioni ruși, oferite Ucrainei Poliţia a comunicat că doar a asistat la procedură şi a refuzat să facă orice comentariu. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană Primăria din Varşovia confiscase în urmă cu un an şi un fost obiectiv diplomatic rusesc, care făcea obiectul unui litigiu între Polonia şi Rusia, reaminteşte AFP. Foto: Twitter Clădirile cu zece etaje construite în sudul capitalei poloneze în anii 1970, folosite în trecut de diplomaţii sovietici şi numite de localnici "cuib de spioni", au fost oferite Ucrainei invadate de forţele ruse.

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova
Eveniment

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumește, pe Twitter, României și lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 24 aprilie, Consiliul pentru Afaceri Generale al UE a ajuns la un „acord larg” cu privire la un nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Aceste măsuri au fost cerute insistent de România. Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu „Salut adoptarea de către UE a sancțiunilor pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Moldovei. Decizia transmite un mesaj puternic că ingerința malignă nu va fi tolerată. Mulțumesc @BogdanAurescu pentru că a condus această inițiativă cheie”, a scris Maia Sandu pe Twitter. I welcome EU's adoption of sanctions to counter actions destabilising Moldova.The decision sends a strong message that malign interference will not be tolerated.Grateful to @BogdanAurescu for driving this key initiative. https://t.co/eVTcA1xArq— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 28, 2023 Vineri, președintele Republicii Moldova a salutat trei măsuri luate de UE în favoarea țării pe care o conduce: sancționarea oligarhilor care destabilizează Republica Moldova o misiune civilă a UE, condusă de Cosmin Dinescu din România, va ajuta Republica Moldova să consolideze rezistența la amenințările hibride UE va oferi 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova UE urmează să stabilească lista oligarhilor din Republica Moldova care vor fi sancționați, dar cel mai probabil pe ea se vor afla Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

Le Monde: Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești
Eveniment

Le Monde: Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești

Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, în Ungaria, scrie Le Monde. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Implicarea companiei franceze Framatome în extinderea centralei nucleare de la Paks vine după ce Siemens a refuzat să se asocieze acestui proiect. Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks „Guvernul francez a aprobat participarea Framatome la construcția a două noi reactoare la centrala de la Paks, argumentând că industria nucleară nu este afectată de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. În plin război în Ucraina, implicarea unor companii franceze în construcția a două reactoare nucleare în Ungaria, condusă de grupul de stat rus Rosatom, poate părea inoportună. Cu toate acestea, problema a fost discutată discret între Paris și Budapesta și a fost chiar abordată în timpul unui dineu între Emmanuel Macron și premierul Viktor Orban la Palatul Elysée, la 13 martie. La scurt timp după aceea, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a confirmat că Ungaria conta pe ajutorul francez pentru a ocoli reticența germană de a livra sistemul de control al reactorului, încredințat inițial în 2019, unui consorțiu format din Siemens Energy și Framatome. «Deoarece guvernul german blochează din motive politice participarea contractuală a Siemens Energy, dorim să ne bazăm mai mult pe francezi», a declarat Szijjarto”, scrie Le Monde. French companies will participate in the construction of two reactors at the Hungarian Paks-2 nuclear power plant, together with the Russian Rosatom, the Le Monde newspaper reports.The approval was given by the Ministry of Energy Transition of France. pic.twitter.com/Ht2WB8QyFh— Spriter (@Spriter99880) April 28, 2023 Cooperativa Franța, Ungaria, Bulgaria Franța, Ungaria și Bulgaria nu susțin introducerea sancțiunilor împotriva companiei Rosatom din Rusia, blocându-le efectiv, deoarece introducerea de restricții necesită acordul tuturor celor 27 de membri ai Uniunii Europene, anunțau, în martie, sursele agenției poloneze de presă PAP. ‼️FM Szijjártó debunks #fakenews: "It is a lie that the government will stop working with Russia's @rosatom on the Paks expansion, the increase in @Framatome_'s involvement has to do with supplying control systems, as its German consortium partner @Siemens_Energy has not yet been… pic.twitter.com/lJU18j2lEz— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) March 28, 2023 În cazul fiecărei dintre aceste trei țări, jurnaliștii polonezi informează că Franța este "cel mai mare susținător al cooperării cu Rosatom", Ungaria, care este dependentă de sectorul nuclear rusesc, este țara "cea mai zgomotoasă" în această problemă, iar oficialii de la Budapesta își motivează dezacordul punând la înaintare securitatea națională a țării, în vreme ce Bulgaria, care depinde de combustibilul nuclear din Federația Rusă, "se declară îngrijorată de securitatea aprovizionării cu combustibil nuclear". Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană Prime Minister Orbán meets with President Putin in Moscow, Russia. (long table, lol) It was a peace mission plus they covered natural gas, infrastructure & the Paks II nuclear power plant. I wonder if they talked about Bitcoin. Paks and Hungary have some early miners & adopters. pic.twitter.com/rgbOTwPKOH— Gabor Gurbacs (@gaborgurbacs) February 2, 2022 Însă, în 20 aprilie, Politico arăta că crește presiunea asupra Franței pentru a rupe legăturile cu Rosatom.

FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană
Eveniment

FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

Un incendiu uriaș s-a declanșat, în această dimineață, la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Tass, agenția oficială a Rusiei, susține că nu sunt victime, iar focul nu pune în pericol obiective civile, iar locuitorii orașului nu vor fi evacuați. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ? In Crimea, they still cannot put out the fire at the oil depot in Sevastopol, which occurred after a drone strike. It is assigned the highest 4 difficulty level. pic.twitter.com/pRglQ7a1sJ— ᴍa͛ᴅᴢ?✨△⃒⃘? (@MooshieMadz) April 29, 2023 Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse Guvernatorul orașului, instalat de administrația rusă, Mikhail Razvozhaev, apreciază că depozitul a fost lovit de o dronă ucraineană. "Este un incendiu de gradul 4. Informațiile privind victimele sunt în curs de actualizare", a scris menționat oficialul. Depozitul se află în așa numitul Golf al Cazacilor. Însă, pe rețelele sociale, se răspândesc filmări care arată un incendiu uriaș, iar Rusia ar fi chemat avioane specializate pentru a opri extinderea focului. Atacul din Crimeea vine pe fondul discuțiilor tot mai intense despre o ofensivă ucraineană de primăvară, imediat ce ploile se vor opri și terenul va permite blindatelor să se deplaseze. „Ne pregătim pentru reîntoarcerea luptătorilor noştri la acţiuni pentru eliberarea pământului nostru. Ne gândim doar la acest scop al nostru şi în fiecare zi ne apropiem de atingerea lui. Ucraina va fi liberă. Toată Ucraina”, a subliniat Zelenski acum câteva zile. Citește și: Austria continuă să fie arogantă cu România: Vom bloca Schengen până când migrația va scădea Is this the official start of Ukraine's spring counteroffensive to liberate Crimea from Russian fascists? Large fuel depot hit by a drone at a port in Sevastopol at 4:30am. pic.twitter.com/aDqvbsvikD— Igor Sushko (@igorsushko) April 29, 2023 Un jurnalist străin aflat în Ucraina, care colaborează cu publicații precum CNN sau The Guardian, a scris pe Twitter: „Numeroase informații despre un blackout mediatic care urmează să intre în vigoare aici în Donbas și Zaporojie. De asemenea, sunt discuții despre numere mari de soldați ucraineni sosind în ultimele zile. Urmăriți această zonă”.

Patriarhul Daniel îi cere arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române
Eveniment

Patriarhul Daniel îi cere arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

Patriarhul Daniel îi cere arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Potrivit unei scrisori trimise de patriarhul Daniel către Teodosie, urmează ca, în iunie, Sfântul Sinod să ia o decizie legată de „problema distincției dintre poziția oficială a Bisericii și opiniile individuale ale ierarhilor, clericilor și mirenilor”. Între Vasile Bănescu și arhiepiscopul Tedosie a avut loc o dispută publică, în care acesta din urmă a afirmat, printre altele, despre Bănescu, că „are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Patriarhul îi cere arhiepiscopului Tomisului să pună capăt disputei cu Bănescu Iată scrisoarea trimisă de patriarhul Daniel către arhiepiscopul Teodosie, publicată de Știri pe surse: „Înaltpreasfinția Voastră, Trebuie oprită polemica în relația cu Domnul Bănescu, deoarece produce tulburare în Biserică (conflictul între un teolog mirean, consilier patriarhal, și un ierarh din Sinod). Problema distincției dintre poziția oficială a Bisericii și opiniile individuale ale ierarhilor, clericilor și mirenilor va fi discutată la următoarea ședință a Sfântului Sinod. Cu binecuvântări, Patriarhul Daniel!” Citește și: Activiștii de mediu care atacă opere de artă nu sunt niște bezmetici: au organizații complexe, finanțări generoase și salarii de până la 1.300 de euro. În Germania, vor să se transforme în partid Conflictul dintre arhiepiscop și Bănescu pornit de la polemica privind posibilitatea sărbătoririi Paștelui la aceeaşi dată şi de ortodocşi, dar şi de catolici. Înalt Prea Sfințitul Tedosie a respins propunerea ca ortodocșii români să sărbătorească Paștele concomitent cu cei catolici.

Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte”
Politică

Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, le strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”, a spus el, pentru Libertatea. Scenariul unu, la care se referea Boloș, era o tăiere a salariilor bugetarilor, dar acesta este respins de coaliția majoritară. Boloș a mai afirmat și anterior că, fără legătură cu încasările la buget, PNRR prevede cheltuieli sustenabile și, în acest scop, România va trebui să reducă cheltuielile de personal, fie prin reducerea salariilor, fie prin concedieri. Însă președintele Iohannis și premierul Ciucă l-au contrazis. Iohannis: „Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte", spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Boloș strică vacanța bugetarilor Însă ministrul Boloș revine și spune că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. „Nu încape discuție, trebuie să facem toate reformele să încasăm banii. Avem angajamentele în contractele de lucrări și de finanțare pe care le-am încheiat. Orice deviație de la această cursivitate a cererilor de plată sau neîncasări ale banilor din PNRR creează dificultăți pentru implementarea proiectelor de investiții și a angajamentelor pe care le-am luat”, a mai spus demnitarul liberal. El a criticat și propunerea PSD de supraimpozitare a salariilor: „Nu ne putem ascunde, nu este o poziție lăudabilă. Nu știu dacă supraimpozitarea se poate aplica doar bugetarilor, este o chestie de drept constituțional. Ca specialist în finanțe, o regulă fiscală trebuie să fie unitară”. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?”

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care însă nu l-a făcut public
Eveniment

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care însă nu l-a făcut public

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care nu l-a făcut public, dar a fost obținut de New York Times. Consiliul de administrație al Amnesty International a analizat luni de zile un raport critic la adresa organizației, după ce, în august anul trecut, aceasta a acuzat forțele ucrainene că au pus în pericol în mod ilegal civilii, mai arată publicația americană. New York Times a văzut raportul de 18 pagini și îl publică integral pe pagina sa de internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina La 4 august 2022, Amnesty International a acuzat forțele ucrainene de faptul că, în mod ilegal, au pus "civilii în pericol" prin găzduirea soldaților în apropiere de aceștia și prin lansarea de atacuri din zone populate. Rusia, care a bombardat clădiri civile și a ucis mulți civili, a prezentat concluziile Amnesty International ca pe o justificare pentru faptele ei. În fața unui val de indignare din partea publicului din statele vestice, Amnesty a constituit un grup de analiză format din cinci experți în drept internațional. „În unele privințe, raportul comisiei de revizuire a absolvit Amnesty International, concluzionând că este corect să se evalueze dacă un apărător, nu doar un agresor, respectă legile războiului și spunând că înregistrările Amnesty au arătat clar că forțele ucrainene se aflau frecvent în apropierea civililor. În conformitate cu dreptul internațional ambele părți implicate în orice conflict trebuie să încerce să protejeze civilii, indiferent de justețea cauzei lor. Prin urmare, este «pe deplin adecvat» ca o organizație pentru drepturile omului să critice încălcările comise de o victimă a agresiunii, «cu condiția să existe suficiente dovezi ale acestor încălcări». Dar comisia de revizuire a concluzionat în unanimitate că Amnesty International și-a greșit declarația în mai multe moduri și că principalele sale concluzii, potrivit cărora Ucraina a încălcat dreptul internațional, nu au fost «suficient de bine fundamentate» de dovezile disponibile”, scrie New York Times. Limbaj ambiguu care punea semnul de egalitate între Rusia și Ucraina „Narațiunea generală a comunicatului din 4 august a fost «redactată într-un limbaj ambiguu, imprecis și, în unele privințe, discutabil din punct de vedere juridic», a mai constatat raportul. «Acesta este în special cazul paragrafelor de început, care ar putea fi citite ca implicând - deși nu aceasta a fost intenția A.I. - că, la nivel sistemic sau general, forțele ucrainene erau în primul rând sau în egală măsură vinovate pentru moartea civililor rezultată în urma atacurilor Rusiei»”, mai arată ziarul. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” O versiune anterioară a raportului ar fi fost mai dură. Dar Amnesty International a făcut presiuni asupra grupului de experți pentru a-și îndulci tonul și a reușit acest lucru în unele privințe - cum ar fi revizuirea caracterizării concluziei Amnesty conform căreia forțele ucrainene au încălcat dreptul internațional de la „nefondată” la „insuficient de fondată". În plus, Amnesty nu a vrut să fac public acest raport.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră