miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7541 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Putin, umilințe în serie summitul Samarkand

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a trecut prin umilințe în serie la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) de la Samarkand: președintele Kârgâstanului l-a lăsat să aștepte, iar președintele Turiciei, Recep Tayp Erdogan, s-a poziționat drept șeful grupului, în absența liderului Chinei comuniste, Xi Jinping. Aceste umilințe vin pe fondul înfrângerilor suferite de Rusia pe frontul din Ucraina. Putin, umilințe în serie la summitul de la Samarkand Mai întâi, Vladimir Putin a fost obligat să aștepte stânjenit înainte de întâlnirile cu omologii săi din Kârgâzstan și Iran. Imaginile distribuite online l-au arătat pe președintele Putin stând în picioare și așteptând aproximativ 30 de secunde ca președintele Kârgâzstan, Sadyr Japarov să ajungă la reuniunea bilaterală. Scene asemănătoare au avut loc când liderul rus și-a așteptat omologul iranian. Humiliation of the Führer. Another disrespect for Putin. Earlier, the head of the Kremlin liked to make world leaders wait for him. And from now on, even the president of Kyrgyzstan allows himself to be late for a meeting. pic.twitter.com/3I0JZaC2eA— Ukrainian News24 (@MarkRid89403375) September 15, 2022 O altă umilință a avut loc la o masă comună, când Putin a fost așezat pe o canapea joasă, arătând astfel că poziția sa nu este atât de importantă ca înainte de războiul din Ucraina. Psihologul politic Svitlana Șunikhina a explicat pe Facebook cât de importantă este această nuanță. Ea este vicepreședinte al Asociației Psihologilor Politici din Ucraina, cercetător principal al Institutului de Psihologie Socială și Politică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și co-fondator al PsyFi. Șunikhina trăiește la Kiev. „Liderii mondiali încă adoră să joace jocuri de metafore spațiale deasupra-jos. Gordon Brown s-a plâns că în timpul întâlnirii cu Putin a fost pus pe un scaun prea jos și că a trebuit să vorbească din poziția „de jos”. Îmi amintesc vag că Thatcher și Gorbaciov au avut și ei un episod similar. În general, plasarea politicienilor în spațiul relativ dintre ei contează, cum se spune. Ei bine, iată-l. Nu s-au schimbat prea multe de atunci. Dar pentru Putin (al doilea de la dreapta), aproape totul s-a schimbat”, a scris Șunikhina pe Facebook. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA De altfel, întregul grup pare a fi dominat de președintele Turciei, Recep Tayp Erdogan, care este persoana plasată cel mai sus.

Putin, umilințe în serie la summitul de la Samarkand Foto: Facebook
Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h Foto: CFR Marfă
Politică

Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h

Un oficial Deutsche Bahn a reamintit, azi, că trenurile de marfă din România circulă cu 16 km/h, în timp ce o bicicletă poate ajunge 36 km/h. Discuția despre viteza trenurilor de călători este purtată de foarte mulți ani, dar, deși dispune de fonduri europene uriașe, situația nu pare să se fi ameliorat. Trenurile de marfă circulă cu 16 km/h „Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar. Situația era identică acum patru ani, în 2018, când problema era semnalată de șeful Ford România, John Oldham. El semnalase problema din 2017, când afirma: „Timpul în care un tren ajunge de la Craiova la Constanța, în port, este de circa 14 ore. Garniturile merg, în medie, cu 17 km/h. Este greu de acceptat. Ne afectează grav competitivitatea”. În 2021, Consiliul Concurenței arăta, într-un document în care recomandă CFR SA să permită operatorilor de transport feroviar să-și aleagă furnizorul de energie, că viteza medie a unui tren de marfă este 16 km/h. „În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa și Curtici durează între 7- 12 zile, în funcție de greutatea cantității transportate”, preciza documentul. Azi, la dezbaterea organizată de Ziarul Financiar, „Economia verde”, ministerul Transporturilor a fost criticat dur. „Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recoman­darea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est. PNRR, speranța CFR Totuși, la 28 august, CFR SA a anunţat luni că a fost semnat primul şi cel mai important contract de finanţare pentru domeniul feroviar, în valoare de 8,77 miliarde lei, din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta vizează modernizarea liniei Caransebeş-Arad. Tronsonul are 162 de kilometri, iar trenurile ar putea circula cu 160 km/h. „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad va contribui cu siguranță la nu doar la creșterea economică națională, dar și la cea locală, deoarece prin acest obiectiv vom asigura o conexiune feroviară modernă între localitățile adiacente acestui tronson de cale ferată și rețeaua națională", a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA Sunt porțiuni de zeci de kilometri de cale ferată unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore. În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Drulă ssuține că Grindeanu are fonduri, dar nu le accesează În iulie, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, critica modul în care actualul ministru, Sorin Grindeanu gestionează fondurile PNRR pentru calea ferată. „Cu 1 miliard de euro din PNRR, astfel de lucrări rapide, eficiente și cu beneficiu enorm pentru călători ar putea fi executate pe sute și sute de kilometri de cale ferată. Incompetența PSD ne arată că până și replicarea unui model de succes este prea mult. Din 74 de licitații lansate, 35 au fost anulate fiindcă nu a ofertat nimeni. Pe celelalte a venit câte un singur ofertant. Și mai sunt câteva zeci de astfel de puncte nevralgice aflate în licitație pentru care ar trebui să se depună oferte în luna august”, a arătat Drulă.

Cum se face Germania de râs Foto: Twitter
Eveniment

Cum se face Germania de râs

Cum se face Germania singură de râs: un ziarist german relatează cum, acum o săptămână, Berlinul refuza ferm să mai trimită blindate Ucrainei, dar după câteva zile s-a răzgândit. El se referă la situația blindatelor Dingo - un vehicul de transport al infanteriei produs în Germania, capabil să facă față minelor, cu autonomie de 1.000 km și viteză maximă de 90 km/h - pe care guvernul Scholz a refuzat, inițial, să le doneze Kievului. Însă, acum două zile, Berlinul și-a schimbat atitudinea și a decis să trimită 50 de mașini blindate către Ucraina. Franța a donat vehicule blindate Dingo încă din iulie. Cum se face Germania de râs „Saga blindatelor „Dingo” este încă un exemplu al modului în care guvernul german, atunci când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina, opune rezistență și vine cu tot felul de scuze că nu poate face mai mult – până când în cele din urmă, când presiunea devine prea mare, iese din peșteră și face mai mult”, a scris jurnalistul Hans von Burchard pe Twitter. El lucrează la Politico. It's incredible. In my interview last Friday, I asked Defense Min Lambrecht why Berlin doesn't deliver at least armored vehicles like the "Dingo" to Ukraine — as France does.Lambrecht insisted ?? could not spare a single Dingo. Under pressure, she now agreed to send 50 [Thread]— Hans von der Burchard (@vonderburchard) September 15, 2022 Von Burchard arată că, acum o săptămână, i-a luat un interviu ministrului german al Apărării, Christine Lambrecht, și a întrebat-o de ce Germania nu trimite blindate Dingo spre Kiev, întrucât Franța a făcut deja o astfel de donație. Lambrecht i-a spus însă că Germania nu poate renunța la aceste mașini blindate. Iată cum relata Politico, la 11 septembrie, discuția cu Lambrecht: „În interviu, Lambrecht a susținut că a depus un jurământ că va asigura în orice moment capacitățile de apărare ale Germaniei. Mai mult, ea a dat vina pe politicile bugetare (…) ale guvernelor anterioare, argumentând că multe dintre vehiculele pe care le deține armata pe hârtie nu sunt operaționale în realitate. „Mi-ar plăcea foarte mult să pot oferi mult mai mult Ucrainei. Dacă bugetul armatei germane nu ar fi fost atât de redus în anii aneriori, asta ar fi fost posibil. Dar aceasta este acum consecința unor economii iresponsabile", a spus ea”. Lambrecht a reluat acest refuz, precum și argumentele, o zi mai târziu. „Ce spune acest episod despre argumentele Berlinului?” Însă, joi, tot Lambrecht a anunţat trimiterea a încă două lansatoare de rachete multiple Mars-II către Ucraina, precum şi a 200 de rachete și a 50 de vehicule de teren de tip Dingo. „Este important pentru mine să precizez clar că aceste livrări nu vor slăbi Bundeswehr-ul (armata germană)”, a subliniat ea. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA „Acest lucru chiar mă face să mă scarpin în cap: de ce guvernul Scholz trebuie întotdeauna să aștepte până când presiunea devine insuportabilă? De ce nu pot fi, pentru o dată, înaintea curbei? Și ce spune acest episod despre celelalte argumente ale Berlinului că nu pot furniza mai multe arme?”, s-a întrebat retoric von Burchard.

Putin, enervat că generalii s-au apucat de băut Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin, enervat generalii s-au apucat de băut

Abstinentul Putin este tot mai enervat că generalii lui s-au apucat de băut după invazia din Ucraina, scrie site-ul rusesc Meduza, citând surse de la Kremlin. Acest site este interzis în Rusia. Vladimir Putin nu este complet abstinent, el a fost văzut consumând vin, însă se pare că ar bea doar cantități mici de alcool. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe, Maria Zaharova, a apărut extrem de confuză la un briefing, iar comentatorii au apreciat că era complet beată. Putin, enervat că generalii s-au apucat de băut „În ultimele două luni, președintele rus Vladimir Putin a adus în discuție problema alcoolismului din Rusia în mai multe întâlniri publice cu guvernatorii regionali – după ce a ignorat în mare măsură subiectul ani de zile. Dar, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, Putin, un faimos abstinent, este mai puțin preocupat de sănătatea publică cât de obiceiurile oficialilor de la Kremlin și ale altor membri ai clasei conducătoare”, scrie Meduza. Potrivit acestui site, niciodată nu a vorbit Putin atât de des despre problema alcoolismului în Rusia. Două surse apropiate administrației Putin au declarat pentru Meduza că îngrijorarea Putin nu a fost motivată de statistici care să arate o creștere a consumului de alcool. Potrivit surselor, președintele a început să acorde o atenție sporită problemei alcoolismului pentru că, în plin război cu Ucraina, oficialii ruși au început să bea mult mai mult. Putin este îngrijorat de „anumiți oameni din cercul său”. „Oamenii și-au eliberat stresul în acest fel. Miniștrii, subordonații lor și chiar unii viceprim-miniștri, membrii administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, șefii corporațiilor de stat și guvernatorii [au început să bea mai mult]”, a spus o sursă. Principalul motiv al stresului: războiul Rusiei în Ucraina și sancțiunile care au urmat, precum și faptul că Putin consideră că birocrații ar trebui să facă față mai ușor acestei situații. După cum a scris Meduza, aproape niciun oficial rus nu știa de planurile lui Putin pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei și mulți dintre ei au petrecut lunile următoare în șoc și confuzie. Au luat sticla, de la stres „Au luat sticla [în februarie]. Și unii dintre ei nu vor să se oprească”, a spus o sursă de la Kremlin citată de Meduza. În același timp, două surse apropiate de Kremlin au afirmat pentru Meduza că, din câte își pot da seama, recentele eșecuri militare ale Rusiei în Ucraina nu au avut niciun efect asupra obiceiurilor de consum ale oficialilor de la Kremlin și ale șefilor corporațiilor de stat: „Au propriul lor război, propriile lor probleme.” Now the Russians are getting drunk and shooting each other! Three of Putin's troops are killed and two others wounded after alcohol-fuelled row turns into a gunfight in Ukrainehttps://t.co/xlSUwb5xhx— Mac the Cop (Retired) (@mcmurray4835) September 12, 2022 Sursele Meduza arată că problemele cu alcoolul au început deja să genereze probleme. „Cineva dispare înaintea unui eveniment important, altcineva relatează ceva neclar și confuz. Publicul larg îi vede deja”, arată site-ul. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare El nu-i va concedia, deocamdată, dar nu se știe cât va tolera situația.

Germania a pus mâna pe Rosneft Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Germania a pus mâna pe Rosneft

Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, anunță Bloomberg. Până în mai 2022, fostul cancelar Gerhard Schroeder a făcut parte din conducerea Rosneft, fiind numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație (CA) în 2017. Șeful companiei este însă Igor Ivanovich Sechin, poreclit și Dark Vader, întrucât este un apropiat al lui Vladimir Putin. Germania a pus mâna pe Rosneft „Reglementatorul BNetzA va deveni administrator al RN Refining & Marketing GmbH și Rosneft Deutschland GmbH, companii care dețin aproximativ 12% din capacitatea de procesare a petrolului a Germaniei, prin participații la rafinăriile de petrol din Schwedt, Karlsruhe și Vohburg. Este o manevră similară cu preluarea Gazprom Germania la începutul acestui an. Germania are puterea de a prelua administrația unei companii energetice prin emiterea unui ordin prin Legea germană privind siguranța energetică. Ordinul, emis de Ministerul Economiei, expiră după șase luni, dar poate fi pur și simplu reînnoit. Rosneft poate contesta ordinul în instanțele germane”, explică Bloomberg. Agenția apreciază că preluarea unității Rosneft este o escaladare a conflictului economic cu Rusia (...) Rafinăria Schwedt - lângă granița cu Polonia - se aproviziona cu țiței prin conducta Drujba din Rusia. Atâta timp cât rafinăria era în mâinile Rusiei, era greu de văzut cum va continua să obțină suficient combustibil pentru a aproviziona estul Germaniei, inclusiv Berlinul. Guvernul a spus că mișcarea „contracarează amenințarea iminentă la adresa securității aprovizionării cu energiei”, a spus Ministerul Economiei. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Surging gas prices and Moscow's move to squeeze supplies to Europe have already prompted a series of government bailouts and rescue loans.https://t.co/stXIq07WtN— Mint (@livemint) September 16, 2022 Rosneft a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters.

Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina Foto: twitter
Eveniment

Rusia recrutează pușcăriași trimită frontul din Ucraina

Întrucât nu mai găsește voluntari pe care să-i trimită să lupte împotriva forțelor Kievului, Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina. Ei vor lupta alături de mercenarii Wagner și sunt racolați de cel supranumit „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin. Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina Gruparea Wagner acționează, de facto, pe cont propriu în Ucraina, nefiind, se pare, sub controlul armatei ruse. De fapt, forțele Kremlinului în Ucraina sunt un amestec căreia îi lipsește coordonarea: aici luptă militari cu contract, mercenari Wagner, forțele militare ale republicilor separatiste din Ucraina și trupe din Garda Națională. For the first time, a video emerges of a recruitment talk for Wagner by Prigozhin in a Russian prison camp. Absolutely bonkers. “Nobody goes back behind bars. If you serve six months, you are free. If you arrive in Ukraine and decide it’s not for you, we execute you.” pic.twitter.com/9rlAbhKaQW— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 14, 2022 Oligarhul Evgheni Prigojin a apărut într-un videoclip care a ajuns viral pe rețelele sociale și în care se vede cum recrutează deținuți pentru gruparea Wagner. În această filmare, un individ care pare a fi Prigojin - compania sa a dat un răspuns ironic la întrebarea dacă Prigojin este cel din filmare, fără să nege sau să confirme - le spune pușcăriașilor că vor fi liberi dacă supraviețuiesc șase luni pe frontul ucrainean. În schimb, cei care se predau sau dezertează vor fi împușcați. În discursul său către deținuți el le spune că sunt trei păcate capitale: dezertarea, să consume alcool sau droguri și să aibă contacte sexuale cu femeile, bărbații, animalele și flora locală. Full English translation of the video purporting to show Yevgeny Prigozhin recruiting Russian prisoners to fight in Ukraine as part of Wagner private military company. Absolutely bonkers if it's really him. pic.twitter.com/PcTzALLRRs— Mary Ilyushina (@maryilyushina) September 14, 2022 Prigojin mai arată că recrutează din iunie, persoane cu pedepse mari, recidiviști, dintre care unul, de 52 de ani, avea de stat la închisoare 30 de ani, dar „a murit ca un erou”. Rusia este nevoită să recruteze astfel militari, întrucât Putin refuză să declanșeze o mobilizare generală. Canalele propagandei rusești laudă deja recrutarea deținuților. „Realizatorul Nikita Mikhalkov, câștigător al Oscarului, un naționalist care găzduiește o emisiune săptămânală pe o televiziune de stat, a prezentat în august un condamnat care a murit în regiunea Donbas din Ucraina, după ce i s-a acordat o eliberare anticipată”, arată Bloomberg. Bucătarul lui Putin a cunoscut pușcăriile sovietice Evgheni Prigojin, numit și „Bucătarul lui Putin” este un fost puşcăriaş pe vremea Uniunii Sovietice reconvertit în om de afaceri sub regimul Putin. El a fost remarcat iniţial de presa rusă servindu-l la masă pe liderul de la Kremlin, în 2001. Anchetele anti-corupţie desfăşurate ulterior au descoperit că Prigojin a evoluat de la statutul de ospătar la cel de livrator preferat de mâncare pentru instituţii de stat. Mâncarea mizerabilă oferită soldaților ruși din Ucraina pare a fi fost cumpărată de la firmele bucătarului lui Putin. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă În afară de servicii de catering, Prigojin s-a ocupat şi de formarea unei reţele de personaje fictive online care să laude regimul Putin atât în ţară, cât şi în străinătate. El ar deţine şi compania militară privată Wagner, reperată în diferite ţări unde statul rus are interese pe care nu şi le poate susține la vedere, cum ar fi Ucraina, Venezuela, Siria, Libia şi în alte ţări din Africa.

Antena 3 continuă să primească bani de la Băluță Foto: Twitter
Politică

Antena 3 continuă primească bani Băluță

Antena 3 continuă să primească bani de la primăria pesedistului Daniel Băluță: primăria Sectorului 4 a decis să împartă două milioane de lei către trei televiziuni - Antena 3, RTV și Realitatea TV - pentru „menținerea unei imagini (...) pozitive”. Potrivit anunțului din SEAP al primăriei Sectorului 4, scopul contractelor cu aceste televiziuni este „construirea, promovarea și menținerea unei imagini instituționale pozitive prin comunicarea către un număr cât mai mare de cetățeni și către societatea civilă a unor informații obiective, echidistante în timp util”. Antena 3 continuă să primească bani de la Băluță Tehnicile de filmare și sunet utilizare vor fi complexe, scrie în caietul de sarcini. Edilul își dorește filmări aeriene, cameră mobilă pe șine, stabilizator de imagine și camere digitale performante. Totodată, „materialele vor menționa obligatoriu denumirea instituției”, arată site-ul Buletin de București. Același site scria, în iunie 2021, că peste o sută de conturi false îl susțin și îl apără pe primarul sectorului 4 pe Facebook. „Trolii care îl elogiază pe Daniel Băluță se ascund în spatele unor poze furate, de la o damă de companie din Israel, până la o cântăreață din Mexic sau chiar o jucătoare de volei din București. Atunci când nu postează comentarii pe pagina edilului, armata digitală din sectorul 4 distribuie articole pe diverse grupuri sau comentează pe paginile unor publicații de presă”, scria buletin.de. Bani mulți, titluri ceaușiste Antena 3 a mai primit bani de la primăria condusă de Daniel Băluță. În 2017, 2018 și 2019, postul controlat de Dan Voiculescu a primit mai multe contracte - cu sume ceva mai mici, de câteva zeci de mii de euro - de la primăria de sector. În 2020, primăria a mai distribuit două milioane de lei către televiziuni, dar a refuzat să precizeze ce posturi au beneficiat de acești bani. Majoritatea contractelor erau acordate fără licitație. Citește și: Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun. Șmecheriile guvernului rus pentru a nu plăti compensații propriilor soldați Pe site-ul Antenei 3 se poate constata efectul acestor contracte. Iată câteva titluri: „Bucureștiul va avea, în sfârșit, patinoar! Daniel Băluță, Primarul Sectorului 4: ”Am început lucrările la fundația noii construcții!”„Primarul Daniel Băluță, reales cu unanimitate de voturi președinte al Organizației PSD Sector 4”„Primăria sectorului 4 face primii paşi pentru a primi miliardele salvatoare din PNRR”„Primarul Daniel Băluță propune soluții europene pentru dezvoltarea Sectorului 4, după o vizită în Franța” În 2021, direcția de taxe a Sectorului 4 a dat 28.000 de euro către diferite publicații, printre care Ziarul Financiar și Digi 24.

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice
Eveniment

Ce obține Putin folosește arme nucleare

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare: efectele militare sunt minime, dar el speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată, arată o analiză The Economist. Publicația britanică reia acest subiect pe fondul înfrângerilor suferite de armata rusă în regiunea Harkov. Pe canalele de propagandă ale Kremlinului, mai ales la televiziunea publică, s-au reluat afirmațiile că Rusia ar trebui să folosească arme nucleare. Discuția a fost mult mai intensă în primele 2-3 luni de după invazie, când forțele invadatoare au eșuat în tentativa de a ocupa Kievul. În aprilie, șeful CIA, William Burns, a lansat un avertisment îngrijorător, în cadrul unui discurs ținut la Georgia Tech: un Putin disperat ar putea folosi arme atomice „tactice”, adică de dimensiuni relativ mici. Rusia ar avea sub 2.000 de asemenea arme nucleare. SUA deține circa 100 la bazele din Europa. În mai, armata rusă a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad. Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice The Economist scrie că utilitatea pe front a armelor nucleare tactice este discutabilă, de vreme ce rachetele de mare precizie pot distruge posturi de comandă și bunkăre. Rusia nu prea mai deține însă rachete de mare precizie și, când le-a folosit, adesea ele și-au ratat ținta. Foto: The Economist/ Bulletin of Atomic Scientists „Dar armele nucleare tactice nu ar fi un substitut viabil: ar trebui folosite într-un număr imens pentru a produce un efect militar de durată. Un studiu al scenariilor unui război India-Pakistan concluzionează că o bombă nucleară de cinci kilotone ar putea distruge până la 13 tancuri, dacă acestea ar fi dispersate. În orice caz, Rusia a demonstrat o abilitate foarte mică de a localiza și lovi ținte în mișcare. Teama este mai puțin că Rusia le va folosi nu pentru câștiguri pe câmpul de luptă, ci drept instrumente de constrângere. Christopher Chivvis, care a fost cel mai important oficial al serviciilor secrete americane în Europa între 2018 și 2021, spune că, în diferite jocuri de război desfășurate după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, experții occidentali și ofițerii militari care jucau rolul Rusiei au ales uneori să efectueze teste nucleare sau detonări la mare altitudine, care interferează cu comunicațiile pe o zonă largă”, scrie The Economist. În acest fel, un oraș ca Oslo ar rămâne fără lumină și fără comunicații. Publicația apreciază că Rusia ar putea lovi baze ucrainene la Marea Neagră, de exemplu, pentru a teroriza Ucraina. Th Economist apreciază că pierderea Crimeei l-ar putea determina pe Putin să folosească arma nucleară. Cine controlează valiza nucleară „Trei oficiali poartă Cheget sau servieta nucleară, care transmite ordine forțelor de rachete: Putin, Serghei Șoigu (ministrul apărării) și generalul Valeri Gherasimov (șeful Statului Major). Există informații că două din cele trei terminale trebuie să trimită un cod pentru ca o comandă să fie valabilă. Dacă un ordin atât de important ar fi ignorat sau respins, ar putea avea un efect fatal asupra autorității lui Putin”, mai explică The Economist. Citește și: Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun. Șmecheriile guvernului rus pentru a nu plăti compensații propriilor soldați Însă mai mulți oficiali din Vest și din Ucraina consideră că dacă Putin va folosi o armă nucleară, populația Ucrainei se va mobiliza și mai puternic, NATO ar putea trimite experți militari în zonele afectate de radiații, iar China și India s-ar putea îndepărta de Rusia.

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Foto: Twitter
Eveniment

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale

Răniții ruși din Ucraina sunt dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun, arată un memoriu publicat pe canalul rusesc de Telegram „Comunitatea rusă ZOV”. Memoriul a fost trimis către minsiterul rus al Apărării. Semnatarii fac apel și la procurorul general al Rusiei, cerându-i să analizeze situația. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Iată ce semnalează memoriul soldaților ruși răniți în Ucraina: Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina nu li se plătesc toate sumele datorate, stabilite prin contract: asigurări și plățile stabilite suplimentar de Președintele Rusiei. Această încălcare este larg răspândită, confirmată de conturile personale ale membrilor serviciului și de fotocopiile documentelor disponibile.Spitalele militare refuză să înregistreze rănile militarilor cu contract pentru a emite „Certificate de Formular 100”. Adesea ele reduc prejudiciul cauzat de răni prin transferarea lor în categoria bolilor cronice legate de vârstă sau prin înlocuirea gradului de severitate al acestora. De exemplu, spitalele consemnează răni închise în loc de fracturi sau osteocondroză în loc de comoție. Comoțiile au devenit cea mai neînregistrată leziune – certificatele pentru contuzii sunt refuzate practic tuturor militarilor.Cazurile de răniți netratați, externați din spitale fără documente sau bani pentru a merge în localitatea de reședință au devenit larg răspândite! Oamenii sunt nevoiți să petreacă noaptea în stațiile de transport în comun, gări și cunoscuți întâmplători, cerșind și cerând bani pentru a se deplasa în localitatea de reședință și tratament suplimentar.Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina și au ajuns în localitatea de reședință li se refuză tratament suplimentar în spitalele militare din localitatea de reședință, întrucât nu mai sunt militari. Autorii memoriului spun că au ezitat să facă publice aceste fapte, pentru a nu afecta „operațiunea specială” din Ucraina, dar situația a devenit intolerabilă. Ei cer acum pedepsirea penală a celor care au încălcat contractele cu militarii. The pro-Russian telegram channel "Russian Community ZOV" published their letter to the Ministry of Defense. They describe their concern about how fighters participating in the "Special operation" are treated.Also available at @wartranslated:https://t.co/ftDabf8Vid— Volodymyr Tretyak ?? (@VolodyaTretyak) September 14, 2022 Presa occidentală relatează de mai multe zile că Rusia își plătește cu întârziere soldații de pe front. Majoritatea celor prezenți în Ucraina sunt înrolați din regiuni sărace și au ajuns militari cu contract datorită ofertei financiare.

Ce filme vede poporul rus după ce americanii l-au lăsat fără Top Gun Foto: premiera, la Moscova, a Barboskiny Team
Eveniment

Ce filme vede poporul rus

Ce filme vede poporul rus după ce americanii l-au lăsat fără Top Gun: „Turbozavry, vperyod!” și alte filme de desene animate rusești domină box office-ul, arată datele boxofficemojo.com. Încasările sunt însă ridicol de mici. În martie, ca răspuns la criza din Ucraina, mai multe studiouri de film au anunțat că vor opri lansarea viitoarelor filme în Rusia. Rusia era una dintre cele mai mari piețe de cinema din Europa Russian Cinema chains are starting to show foreign films downloaded from the Internet● Pirate screenings have already shown Batman, Don't Look Up + the cartoon I'm Blushing. ●Hollywood giants Disney, Warner Bros, Universal, etc had all stopped releasing new films in Russia pic.twitter.com/2mYd08jMOI— Jason Corcoran (@jason_corcoran) April 27, 2022 Ce filme vede poporul rus Însă în Rusia rulează filme occidentale care au fost piratate - precum The Batman, aflat și acum pe locul 24. Pe primul loc în clasamentul filmelor vizionate în Rusia în perioada 1-4 septembrie se află „Kalendar Maya”, un film rusesc despre care nici măcar IMDB nu are nici un fel de informații. El a avut până acum încasări de 663.000 de dolari. Pe locul doi se află un film produs în SUA, „After ever happy”, care are nota 4,3 pe IMDB. El poate fi văzut pe Netflix și nu pare să fi ajuns în vreun cinematograf din Vest. Clasamentul este dominat de filme rusești de desene animate: pe locul III se află „Barboskiny Team” - niște păpuși care dansează - iar pe locul opt „Turbozavry, vperyod!” - evident, despre turbozauri. Pe locul 12 se află un alt film american, „Shark Bait” - despre niște rechini care mânâncă oameni - distribuit în SUA direct pe DVD și care are nota 4,4 pe IMDB. Singurul film american care a ajuns în Box Office în SUA - locul zece, la lansare - și care rulează în Rusia este Fall, despre două prietene blocate în vârful unui turn de comunicații înalt de 610 metri. Nu este clar cum a trecut acest film de embargoul impus Rusiei. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună În martie, și Netflix, și Apple TV, și-au întrerupt proiectele din Rusia.

Liderii filo-ruși ai Găgăuziei vor să învețe română Foto: Facebook Irina Vlah
Politică

Liderii filo-ruși Găgăuziei vor să învețe română

Efectele perverse ale bătăii luate de Putin în Ucraina: liderii filo-ruși ai Găgăuziei vor să învețe română. Potrivit newsmaker.md, ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Moldova, E.S. Cristian-Leon Țurcanu, și cu Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah au avut pe 14 septembrie o întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova (USM) Igor Șarov. La această întrevedere, oficialii au discutat despre organizarea cursurilor de învățare a limbii române în UTA-Găgăuzia și elaborarea materiale didactice. În regiunea autonomă Găgăuză din cadrul Republicii Moldova, o regiune condusă de lideri pro-ruși, au avut loc în august acțiuni de protest prin care li se cere autorităților moldovenești să înceapă negocierile cu Federația Rusă în ceea ce privește livrările de gaze în republică, transmite ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador. Acum o lună, Irina Vlah dorea să se adreseze direct Kremlinului, pentru ca Rusia să reia importurile de fructe din Găgăuzia. Liderii filo-ruși ai Găgăuziei vor să învețe română Rectorul Igor Șarov a menționat că USM este deschis și susține în totalitate proiectele ce vizează studierea limbii române în UTA- Găgăuzia. La rândul său, ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a remarcat importanța studierii limbii române în UTA-Găgăuzia și a reiterat susținerea ambasadei în realizarea acestui demers. Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah a declarat: „Cu sprijinul partenerilor externi și al comunității științifice și pedagogice, trebuie să creăm noi oportunități pentru tinerii noștri.” Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Oficialii au mai discutat și despre inițiativa deschiderii „Centrului limbii române” al USM în Găgăuzia, unde toți cei interesați ar putea urma cursuri de limba română, iar profesorii ar putea să-și îmbunătățească calificările.

Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Lukașenko trolează europenii rămași fără gaze

Lukașenko, dictator peste Belarus cu ajutorul lui Putin, îi trolează pe europenii rămași fără gaze rusești: el s-a filmat tăind lemne de foc, ca să vină în ajutorul UE. Acum câteva zile, și Gazprom a difuzat un videoclip în care anunța că iarna vine peste Europa. Alături de Lukașenko se află omul de afaceri Serghei Teterin, un apropiat al dictatorului din Belarus, sancționat încă din 2021 de către Uniunea Europeană. Meanwhile in Belarus, Alexander Lukashenko has been chopping up logs for Europeans"You think about everyone, Alexander Grigoryevich," says his crony, businessman Sergei Teterin pic.twitter.com/lIUsxKxmfQ— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze „Nu o să-i lăsăm să înghețe în Europa, Semionovici. Ne vom ajuta frații. Poate ne vor ajuta și ei într-o zi”, începe Lukașenko dialogul din videoclip. El este în vestă, are mănuși și manevrează un topor mare. Potrivit unui comentator de pe Twitter, toporul este marca Fiskar, produs de Suedia. „Alexander Grigorivici, te gândești la Europa și la lumea întreagă”, vine replica partenerului său. „Ei bine, noi suntem în centrul Europei, până la urmă. Ne lăudăm cu asta”, răspunde Lukașenko, după care începe să taie butucii de lemn. „E lemn bun. Molidul este atât de firav. Ascultă-mă, Europa nu poate face nazuri acum. Molid, mesteacăn...important este să le fie cald”, spune, cu empatie, amicul lui Putin. Însă, pe Twitter, sceneta celor doi a fost primită cu ironie. „Într-o zi, capetele lor vor sta pe acei butuci”, spune un comentator. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 La 5 septembrie, Gazprom a publicat un video în care arăta că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se afirma în mesajul video. Fundalul sonor era asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, iar surplusul bugetar se evaporează, arată o analiză Financial Times. Deteriorarea stării finanțelor publice vine pe fondul înfrângerilor catastrofale suferite în Ucraina. În plus, arată Financial Times, situația se va înrăutăți pe fondul opririi livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care aprovizionează Germania, în principal. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” În iulie, economia rusă se contractase cu 4,3%, comparativ cu luna iulie 2021.

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Foto: Twitter
Eveniment

Rusia admite a luat bătaie la Harkov

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate. Prestigiosul Institut pentru Studii ale Războiului (ISW) arată că este pentru prima oară când oficialii ruși admit că au luat bătaie. Pe de altă parte, la televiziunea rusă de stat, comentatorii susțin că forțele Kremlinului au luat bătaie de la NATO, nu de la ucraineni. Un analist a spus chiar că, acum, SUA vrea să colonizeze Ucraina așa cum a colonizat Australia. Meanwhile in Russian TV's alternative universe, Araik Stepanyan claims America wants to "colonise Ukraine like Australia" and then hand out positions of authority such as governorships to mercenaries who fought in the war against Russia pic.twitter.com/UnnrCU0H0w— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Rusia admite că a luat bătaie la Harkov „Kremlinul nu a admis niciodată că Rusia a fost învinsă în jurul Kievului sau, mai târziu, pe Insula Șerpilor, încadrând retragerea de la Kiev drept o decizie de a acorda prioritate „eliberării” Donbasului. Retragerea din Insula Șerpilor a fost prezentată drept „gest de bunăvoință”. Ministerul rus al Apărării a oferit inițial o explicație similară pentru eșecul Rusiei de la Harkov, susținând că forțele ruse își retrag trupele din regiunea Harkov pentru a se regrupa, dar această narațiune falsă a fost criticată rapid. Recunoașterea înfrângerii de către Kremlin face parte dintr-un efort de a atenua și de a înlătura criticile pentru un astfel de eșec devastator, de ale ține departe de președintele Vladimir Putin și a le dirija către Ministerul rus al Apărării (MOD) și comandamentul militar”, scrie ISW. #Kremlin officials and state media propagandists are extensively discussing the reasons for the #Russian defeat in #Kharkiv Oblast, a marked change from their previous pattern of reporting on exaggerated or fabricated Russian successes with limited detail.? https://t.co/3Pi1FyoeSJ— ISW (@TheStudyofWar) September 14, 2022 Kremlinul lucrează acum pentru a-l elibera pe Putin de orice responsabilitate, dând vina pe consilierii militari din cercul lui Putin. Sancțiunile sugerate, ca pe vremea lui Stalin sau Ivan cel Groaznic Un membru al Consiliului pentru Relații Interetnice al Kremlinului, Bogdan Bezpalko, a declarat că oficialii militari care nu au reușit să prevadă concentrarea trupelor ucrainene ar trebui să aibă capetele pe biroul lui Putin. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” „Kremlinul a adoptat narațiuni care reflectă plângerile minibloggerilor, sugerând că Putin încearcă să liniștească și să recâștige comunitatea critică, mai degrabă decât să o cenzureze. Minibloggeri ruși s-au plâns de mult timp de Ministerul Apărării din Rusia și de înaltul comandament militar, iar acum mass-media de stat de la Kremlin își exprimă deschis nemulțumirea față de progresul războiului și lipsa de cunoaștere a situației evenimentelor de pe teren”, mai arată ISW.

Dan Mihalache, către românii blocați: „Să se descurce singuri”
Politică

Mihalache românii blocați să se descurce singuri

Ambasadorul României în Cipru, Dan Mihalache, către românii blocați în Cipru după anularea curselor Blue Air: „Să se descurce singuri”. El a făcut această declarație pentru PSNews. Însă argumentul lui Mihalache, că situația lor nu „angajează responsabilitatea statului”, este fals. Statul român ar trebui să aibă doi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Blue Air, cu drept de veto, după ce a garantat un împrumut de 300 de milioane de lei către această companie. Împrumutul a fost acordat tot de o bancă de stat, EximBank. Cei doi reprezentanți ai statului în CA-ul Blue Air primesc 80.000 lei pe an pentru a se asigura că Blue Air va fi capabilă să îşi plătească datoria, scrie Ziarul Financiar. În 2015, imaginile cu Dan Mihalache, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale, dormind la o reuniune din Serbia, au devenit virale. Mihalache, către românii blocați: „Să se descurce singuri” „E vorba de chestiuni private și nu neapărat de chestiuni care angajează responsabilitatea statului. Responsabilitatea statului este pentru situații de război, pentru crize umanitare, pentru catastrofe, dar nu neapărat pentru întreruperea unor zboruri. Cu alte cuvinte, românii ar trebuie să se descurce singur, nu să apeleze la asistența statului pentru lucruri care țin de chestiuni private. Argumentul „am ajuns în Cipru și nu am bani cu care să mă întorc” cred că e un pic exagerat în raport cu datoria pe care o are statul față de cetățeni. Cred că statul are o datorie față de cetățeni în cazurile de război, de dezastre naturale, de crize umanitare, dar nu și față de fiecare dintre noi atunci când, din păcate, e confruntat cu o situația care ține de un contract privat. Trebuie să se descurce singuri”, a spus Dan Mihalache. El a arătat că în Cipru mai sunt 50 de cetățeni români și a sugerat că ambasada nu-i va sprijini. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” „Nu știm cum vom da curs acestor solicitări, pentru că, până la urmă, aceste zboruri de repatriere au însemnat o soluție la o criză pe care, sigur, nu și-a dorit-o nimeni, dar care nu poate continua la nesfârșit. Deci cred că pe viitor, cu toată considerația pentru cetățenii români, ei trebuie să apeleze la instrumentele comerciale pe care le au la dispoziție”, a afirmat ambasadorul, tot către PSNews.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră