vineri 07 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8701 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Gabriela Firea nu exclude o nouă candidatură la primăria Capitalei: „Decizia politică, după acest scandal, aparține PSD”

Fostul edil-șef al Bucureștiului, Gabriela Firea nu exclude o nouă candidatură la primăria Capitalei: „Decizia politică, după acest scandal, aparține PSD”. Afirmația ei vine după scandalul azilurilor groazei, care a dus la demisia lui Firea atât din Guvern, cât și din funcția de președinte al organizației de București. Firea nu exclude o nouă candidatură la primăria Capitalei „În discuțiile cu președintele partidului și cu colegii, întotdeauna s-a discutat dacă după ce s-a întâmplat acum 3 ani, mai am forța interioară pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. Aceasta a fost problema, dacă eu mai pot. Nu s-a pus problema dacă am sau nu susținere. Marcel Ciolacu nu a înțeles de ce am vrut să mă retrag și din funcția de la București. Domnul președinte mi-a spus că tot eu sunt candidatul, că nu vede pe altcineva. Mi-a spus că știe că sunt nevinovată. Decizia politică, după acest scandal, aparține PSD. Nu cred că ar fi un motiv mare de supărare din partea mea dacă se va lua o altă decizie. Românii care m-au votat prea puțin pot să creadă în acest scandal. Am încredere în înțelepciunea oamenilor. PSD a avut întotdeauna o rezervă de oameni, mai ales pentru București. De exemplu, Daniel Băluță ar putea fi un candidat potrivit dacă eu nu voi mai fi aleasa", a spus Firea, la Antena 3, potrivit unei transcriei a site-ului Știri pe surse. Întrebată dacă există un interes din interesul PSD ca ea să nu candideze la primăria București, Firea a spus că ”nu vreau să dau crezare celor care spun că s-au bucurat și oameni din PSD. Cei care vin cu astfel de informații sunt cei care vor să distrugă PSD”. Gabriela Firea a relatat faptul că Marcel Ciolacu i-a transmis în ziua demisiei că rămâne candidata PSD la primăria București. ”Voi accepta orice decizie luată de PSD privind candidatura la primărie pe bază de sondaje și analize. Eu sunt om de echipă”, a încheiat Firea. De altfel, în acea emisiune a postului Antena 3, ea a afirmat că nu se retrage din politică: „Din punctul meu de vedere, ar fi prematur să ies din politică într-un moment în care s-au aruncat asupra mea acuzații invective și vorbe grele, fără nicio bază reală”. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Gabriela Firea nu exclude o nouă candidatură la primăria Capitalei: „Decizia politică, după acest scandal, aparține PSD”
Firea se întoarce: „Ar fi prematur să ies din politică. Decizia dacă voi rămâne sau nu în politica mare o vor lua doar românii”
Politică

Firea se întoarce: „Ar fi prematur să ies din politică. Decizia dacă voi rămâne sau nu în politica mare o vor lua doar românii”

Gabriela Firea e întoarce: „Ar fi prematur să ies din politică. decizia dacă voi rămâne sau nu în politica mare o vor lua doar românii”, a anunțat ea, la Antena 3. După ce a demisionat din funcția de ministru al Familiei, urmare a acuzațiilor aduse în scandalul „azilelor groazei”, Firea a plecat în vacanță, alături de soțul ei, primarul Florentin Pandele, în Grecia. Firea se întoarce: „Ar fi prematur să ies din politică” „Din punctul meu de vedere, ar fi prematur să ies din politică într-un moment în care s-au aruncat asupra mea acuzații invective și vorbe grele, fără nicio bază reală și vom discuta cu siguranță pe parcursul emisiunii. Nu sunt acuzată de absolut nimic din partea autorităților și nici nu pot fi, pentru că nu am fost parte și nu am făcut nicio acțiune împotriva vreunei persoane. Și atunci, acestea fiind lucrurile, ar fi normal, dacă suntem într-o țară normală și îmi place să sper că suntem, democratică, să pot continua activitatea în acest domeniu", a spus ea, la postul controlat de Dan Voiculescu și la care a lucrat mai mulți ani. Întrebată dacă acest scandal a scos-o din politica mare, Gabriela Firea a spus că "acest lucru îl vor decide românii, bucureștenii, cetățenii în general, în ce măsură vor mai da un vot în anul electoral care urmează". „Avem patru tipuri de alegeri anul viitor. Așa cum știu deja toți românii, avem alegeri locale, vom avea alegeri locale europarlamentare, parlamentare și prezidențiale și în măsura în care voi fi candidat, decizia dacă voi rămâne sau nu în politica mare o vor lua doar românii", a mai spus fostul primar al Capitalei. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Demisia, un sacrificiu pentru partid și guvernul Ciolacu „M-am retras imediat după ziua mea pentru că atmosfera era foarte încărcată. Acuzațiile au venit în cascadă, fără precedent. Sunt absolut convinsă că adevărul va triumfa și de această dată. M-am retras pentru ca guvernul și premierul să lucreze într-o normalitate. Eu am mers la întâlnirea cu domnul președinte Marcel Ciolacu cu demisia scrisă. Subiectul a fost focusat pe județul Ilfov. Nu am văzut să se ceară demisii insistent chiar dacă s-au descoperit nereguli și în alte zone. Așa mi s-a părut normal să apăr imaginea guvernului și a PSD, care nu avea de ce să deconteze situația creată. Dacă nu s-ar fi anunțat candidatura mea la Primăria Capitalei, nu ar fi fost un asemenea atac. În momentul în care a apărut acel articol, mi-am întrebat consiliera, pe Ligia, și mi-a spus că a fost în acea fundație, dar s-a retras. Nu a participat niciodată la activitatea din aceste centre. Nu mi s-a părut normal să răspund pentru acțiuni pe care nu le-am făcut. Sunt curioasă de rezultatul anchetei, dacă au fost pe bune controalele. Celor care mă acuză le-aș recomanda să citească adevărul. Numele meu nu apare în această anchetă. Ni ci eu, nici soțul meu nu tolerăm aceste lucruri. Întotdeauna am ajutat persoanele vulnerabile”, a susțiunut ea, potrivit unei transcriei a site-ului Stiri pe surse.

Manager de spital privat, acuzații dure către CNAS: a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilurile groazei
Eveniment

Manager de spital privat, acuzații dure către CNAS: a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilurile groazei

Un manager de spital privat, Alina Ion, aduce acuzații dure către CNAS, sub forma unor întrebări care par mai degrabă retorice: casa de sănătate a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilele groazei. Alina Ion este fondatoarea și managerul unui spital de recuperare medicală, spital construit din fonduri private și care nu beneficiază de subvenții publice. „CNAS funcționează după principiul Gogu și Trandafir din «B.D. la munte și la mare: Noi urmărim să nu fim urmăriți»”, a scris ea, ironic. Alina Ion apreciază că CNAS are „o mare responsabilitate în ceea ce privește regimul inuman la care au fost și poate că încă mai sunt supuși vârstincii și persoanele cu dizabilități din azile”. Ea explică această afirmație arătând că „atât timp cât CNAS decontează milioane de euro anual pentru servicii medicale în legătură cu pacienții internați în azile, are obligația fundamentală de a verifica dacă aceste servicii sunt reale sau fictive”. Acuzații dure către CNAS „Având în vedere că eu am sesizat încă din 2016 nereguli în ceea ce privește finanțările acordate de Casa Națională de Sănătate, adresez public următoarele întrebări: CNAS și subsidiarele sale din județe, fie și după acordarea deconturilor sau măcar după declanșarea scandalului ”Azilele Groazei”, au verificat: 1. Dacă fiecare CNP al pacienților din azile a fost consultat de medici și le-au fost eliberate rețete compensate sau cardurile de sănătate au fost folosite fictiv? 2. Dacă au fost eliberate rețete și dacă au fost efectuate analize medicale, de ce medicii nu s-au sesizat cu privire la starea gravă în care se aflau pacienții? 3. Dacă departamentele de control, pe care fiecare Casă Județeană de Sănătate le are specializate pe farmacii, spitale și laboratoare de analize medicale, au efectuat controale? 4. Dacă departamentul antifraudă, care există în CNAS, tocmai pentru a sesiza potențiale fraude din bani publici, a făcut vreo investigație? 5. Dacă ce fel și câte decontări s-au efectuat prin Casele Județene de Sănătate, dacă au cerut să prezinte rapoarte cu privire la decontările efectuate pentru fiecare azil, astfel încât să poată prezenta un raport public general, întrucât banii din CNAS sunt bani publici?”, a întrebat Alina Ion, pe Facebook. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici
Politică

Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Omul de afaceri Ștefan Mandachi are dreptate când afirmă că Otopeni este „un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic”. Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. În consiliul de administrație se află și Georgeta Bumbuc, celebră încă din 2019, când presa a scris că este susținută politic de fostul ministru PSD al Transporturilor, Felix Stroe, și, din poziția de secretar general al ministerului Sănătății, ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Otopeni este „o cârpitură comunistă” Cine conduce aeroporturile Otopeni și Băneasa: directorul general Păun Sorin Radu este inginer specializat în drumuri și poduri. Nu a lucrat niciodată la o companie de aeroporturi, înainte de 2022. DeFapt.ro a scris, în iulie 2022, că este administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lisat celor sancționați de UE. Tatăl său a deținut o companie care avea contracte de zeci de milioane de euro cu compania de drumuri a statului român. președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. El este secretar de stat la ministerul Apărării. Soția sa a fost director de cabinet la cabinetul lui Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta conducea Camera Deputaților. DeFapt.ro a scris că, pe vremea când conducea direcția de afaceri interne de la Camera Deputaților, „Eduard Bachide s-a remarcat prin faptul că, pe data 4 septembrie 2018, a montat un țarc pentru presă în fața sălii de ședință a Camerei Deputaților vrând să facă ordine între reporteri și cameramani”. vicepreședinte al CA-ului este Mihei Bogdan Lari, fostul șef al vămilor, susținut de PSD și dat afară de premierul Ciucă, după dezastrul din încasările la buget. „Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF, acum consilier al Curții de Conturi, promovat în septembrie 2017 de Liviu Dragnea”, a arătat DeFapt.ro, în februarie 2022. Georgeta Bumbac, membră a CA-ului companiei: „Secretul carierei sale prolifice ar fi prietenia sa cu oameni politici, în special cu Felix Stroe (şeful PSD Constanţa)”, scria, în 2019, Libertatea. În 2022, ea a câștigat de la stat - director în ministerul Sănătății, membru în CA-urile companiei de aeroporturi și administrația canalelor navigabile Constanța-Agigea - 390.000 de lei. Cu un câștig de circa 33.000 lei/ lună ea a avut un salariu dublu față de președintele României. „Economista ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere”, arăta, tot în 2019, Libertatea. Director la „Direcția Asistență Pasageri și Administrare Saloane” este Carmen Rădulescu, o fostă însoțitoare de zbor și „agent handling”. Ea și-a luat licența abia în 2008, la Universitatea Atheneum. CV-ul ei nu precizează data nașterii, dar, dacă în 1989 lucra deja la Otopini, ca „agent handling”, se poate presupune avea cel puțin 37 de ani când a absolvit facultatea. Georgeta Bumbac și Felix Stroe Grupaj foto: Opinia Buzău „Cel mai înapoiat aeroport din UE” „De departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană este Otopeni. Am fost în toate aeroporturile din capitalele Europei iar la noi e un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic. În afară de Poliția de frontieră, care mereu e ok, totul e o improvizație. La sosiri, de la un capăt la altul o vraiște plină de peticeli, cu foi A4 lipite cu scotch, cu gresie cârpită de la lichidare de stoc la 29.99 de la Dedeman, fără wifi, zero wc-uri până după bagaje. Serviciile? Nu prea există. De pildă, cucoana de la dispecerat te înjură și refuză să-ți deschidă bariera, deși ai plătit”, scria, acum câteva zile, omul de afaceri Sorin Mandachi.

Propaganda de stat: competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii, pentru a anunța reduceri masive de prețuri. Antena 3 merge pe varianta maximală
Eveniment

Propaganda de stat: competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii, pentru a anunța reduceri masive de prețuri. Antena 3 merge pe varianta maximală

Propaganda de stat: competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii, pentru a anunța reduceri masive de prețuri. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Cele două instituții s-au contrazis, în decurs de câteva zile, în legătură cu procentul uriaș cu care au scăzut prețurile, urmare a măsurilor luate de PSD. Competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii Între cele două variante, Antena 3 a preferat să anunțe reducerea cea mai puternică. La 3 august, ministrul Agriculturii scria, pe Facebook: „Au scăzut preţurile la alimente chiar şi cu 30-50%! Această măsură a PSD reduce inflaţia şi este un ajutor pentru românii cu venituri mici şi medii! Este 1 august şi preţurile la 14 alimente care fac parte din coşul de cumpărături de bază, au scăzut chiar până la 50%, aşa cum ne-am asumat!” Marcel Ciolacu, la 3 august: „Am văzut deja preţuri scăzute cu 35% şi chiar 50% la unele produse”. La 5 august, ministerul Agriculturii afirma: „Prețurile celor 14 produse alimentare de bază au scăzut deja cu până la 50%” La 7 august, Consiliul Concurenței susținea: prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale. „Prețurile la unele alimente de bază au scăzut chiar și cu 50%, după 1 august. Analiza făcută în magazine de Consiliul Concurenței”, titra, la 7 august, Antena 3, deși Consiliul Concurenței indicase doar un procent de 34%. Sâmbătă, premierul Ciolacu s-a filmat vizitând un magazin Profi, unde a constatat că prețurile au scăzut: „Am vrut să văd cu ochii mei cum s-a aplicat acest act normativ și am mers astăzi într-un magazin Profi din Sectorul 4. Cele mai mari scăderi sunt la cartofii noi, apoi la pâine, telemea, făină și mălai. Îi asigur pe toți românii că, în perioada următoare, toate autoritățile cu competențe de control vor verifica, în toate magazinele, ca acest act normativ să fie corect aplicat astfel încât prețul coșului zilnic al fiecărui român să fie redus!”.

Nicușor Dan: „Numărul de angajaţi din companiile municipale a scăzut în doi ani şi jumătate cu 4.100. Avem proiecte pentru desfiinţarea altor şapte instituţii”
Eveniment

Nicușor Dan: „Numărul de angajaţi din companiile municipale a scăzut în doi ani şi jumătate cu 4.100. Avem proiecte pentru desfiinţarea altor şapte instituţii”

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat, marți dimineața, vorbind despre intenția guvernului Ciolacu de a reduce cheltuielile: „Numărul de angajaţi din companiile municipale a scăzut în doi ani şi jumătate cu 4.100. 4.100 de persoane au plecat din companiile din subordinea municipalităţii. Avem proiecte făcute pentru desfiinţarea altor şapte instituţii”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Edilul-șef a spus însă că autoritățile locale trebuie să beneficieze de autonomie „şi să fie lăsată ea să îşi facă acele restructurări în această marjă, pentru că sunt chestiuni specifice”. Numărul de angajaţi a scăzut cu 4.100 „Noi am făcut astfel de reduceri de personal şi restructurări de instituţii. Am închis 15 companii municipale. Numărul de angajaţi din companiile municipale a scăzut în doi ani şi jumătate cu 4.100. 4.100 de persoane au plecat din companiile din subordinea municipalităţii. Avem proiecte făcute pentru desfiinţarea altor şapte instituţii. Este vorba de Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori, Centrul Cultural Dalles, Centrul Lipatti, Expo Arte, Centrul de Plante şi mai este o mică instituţie de cultură, Centrul Lumina”, a explicat primarul Capitalei, citat de news.ro. El a afirmat că este nevoie de o reducere a risipei în administraţia publică centrală şi locală. „Trebuie păstrată o autonomie a autorităţii locale” “Pentru moment au circulat în spaţiul public mai multe forme, eu nu am văzut forma oficială asumată de Guvern, o să fac comentarii în momentul în care o să o am. E nevoie de reducerea risipei în administraţia publică centrală şi locală. Trebuie păstrată o autonomie a autorităţii locale, să i se dea autorităţii locale o marjă în care să se încadreze şi să fie lăsată ea să îşi facă acele restructurări în această marjă, pentru că sunt chestiuni specifice. Vă dau un singur exemplu. Departamentul Urbanism din Primăria Capitalei. Am făcut acolo trei sau patru concursuri şi în continuare avem cinci poziţii neocupate şi noroc că am reuşit să transferăm vreo trei, patru persoane de la alte instituţii, de la primării de sector ca să nu avem zece poziţii neocupate. Sunt situaţii specifice pentru fiecare din administraţiile locale şi atunci trebuie lăsată ea să decidă cum îşi organizează aparatul, bineînţeles în nişte limite pe care structura centrală a statului să i le impună”, a precizat Nicuşor Dan.

Fără emoții: Cinci ani de la Jandarmeriada din 10 august 2018, Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei, dar faptele se vor prescrie în scurt timp
Justiție

Fără emoții: Cinci ani de la Jandarmeriada din 10 august 2018, Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei, dar faptele se vor prescrie în scurt timp

Cinci ani de la Jandarmeriada din 10 august 2018, Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei, dar faptele se vor prescrie în scurt timp. Parchetul a anunțat în această dimineață că a trimis în judecată 16 inculpați, dintre care patru în rezervă. Cei 16 sunt acuzați de „abuz în serviciu și fals intelectual” și de „purtare abuzivă”. Pentru purtare abuzivă - fapta de care sunt acuzați 13 dintre jandarmi - termenul de prescriere este de cinci ani. Pentru abuz în serviciu, fapta de care sunt acuzați trei șefi ai jandarmilor, termenul de prescriere este de opt ani. Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, arată Codul Penal. Purtarea abuzivă este reglementată de articolul 296 din Codul penal și, în caz de lovire sau alte violențe, prevede o pedeapsă maximă de opt luni de închisoare. În consecință, un proces care ar dura măcar trei ani i-ar putea salva, prin prescriere, pe toți acuzații. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Iată lista celor acuzați, confrom comunicatului Parchetului general: Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei „În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul 10 august”, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele: Procurorii Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, cercetați în stare de libertate, astfel: - inculpatul col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, la data faptelor adjunct al directorului general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual; - inculpatul col. (r) CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, la data faptelor inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, la data faptelor prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) CIOBANU LAURENȚIU CRISTIAN, la data faptelor comandant de batalion în cadrul DGJMB, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă şi o infracţiune de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul col. POPESCU CĂTĂLIN RĂZVAN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă aflate în concurs real; - inculpatul col. ZĂVOIANU MARIAN ION, ofițer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă; - inculpatul lt.col. DUMITRU ADRIAN COSTEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă şi trei infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul mr. MOLDOVEANU LUCA FLORIN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul cpt. MIHAI MARIUS DANIEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. (r) BELECCIU ALIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. BÎRSAN MARIAN CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. BOLAT CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. adj. şef BUZATU GEORGE, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. CARMOCANU FLOREA, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. şef (r) CUSTRIN BARDAHAN PAVEL, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. (r) ZAMFIR GEORGE CONSTANTIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă”. Care sunt faptele de care sunt acuzați, tot potrivit Parchetului General: Câțiva jandarmi și-au recunoscut faptele „Din probatoriul administrat de procurori a rezultat următoarea situație de fapt: În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piața Victoriei din municipiul București, col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, în calitate de comandant al acțiunii, precum și inculpații CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, și SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o. Faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum și provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența CEDO. Astfel, s-a reținut că jandarmii au acționat nu doar împotriva împotriva persoanelor care se manifestau violent, în vederea izolării acestora și aplicării măsurilor legale, ci și împotriva manifestanților pașnici, care constituiau marea majoritate a protestatarilor. În mod concret, cercetările efectuate au stabilit că militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii respective un număr total de 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm. și 40 mm., de asemenea cu efect iritant lacrimogen, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 pulverizatoare de mână. În ceea ce-l privește pe inculpatul col. CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, cercetările efectuate în cauză au stabilit că, la data de 11 august 2018, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit un raport de acțiune preliminar, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a menționat că prefectul municipiului București ar fi aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra demonstranților adunați în Piața Victoriei. În privința celorlalți inculpați, din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul dispozitivului de asigurare și restabilire a ordinii publice din Piața Victoriei, distinct de ordinul de intervenție în forță dat de către primii trei inculpați menționați anterior, au înlesnit utilizarea forţei fizice și mijloacelor tehnice din dotare sau le-au folosit împotriva unor protestatari în mod nejustificat, cauzându-le acestora suferințe fizice și/sau leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare între 1 și 50 zile de îngrijiri medicale. Precizăm că în acest dosar s-au dispus și soluții de clasare, două disjungeri față de doi inculpați, cu care s-au încheiat ulterior două acorduri de recunoaștere a vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, precum și alte disjungeri în vederea identificării unor jandarmi cu privire la care, din cercetările efectuate, au rezultat indicii referitoare la săvârșirea unor fapte de natură penală. Menționăm că, până la data de 01.08.2023, dintre persoanele vătămate, 312 s-au constituit părți civile în cauză. Procurorii militari au dispus introducerea în procesul penal, în calitate de părți responsabile civilmente, a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Menționăm că rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalului Militar București. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

DOCUMENT Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile: statul are voie doar să crească pensiile speciale ale magistraților
Eveniment

DOCUMENT Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile: statul are voie doar să crească pensiile speciale ale magistraților

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le-ar fi afectat drepturile: „recalcularea negativă” a pensiilor magistraților încalcă principiul „securității juridice”, se arată în motivarea deciziei. Însă, spun ei, statul are dreptul să le crească pensiile. Prin această decizie, CCR blochează orice diminuare a pensiilor speciale aflate în plată - nu doar ale magistraților - apreciind că ele pot fi tăiate doar în caz de criză economică mondială. În ceea ce privește recalcularea viitoarelor penii de serviciu, Curtea găsește diferite chichițe juridice pentru a susține că legea este confuză, deci „nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Iată câteva din inovațiile juridice ale CCR, precum „recalcularea negativă”: CCR arată că pensiile magistraților pot fi recalculate doar pentru a crește: „Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru că neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare” CCR decide că este „irațional” ca pensiile magistraților să fie calculate în funcție de veniturile din ultimii 25 de ani, acestea trebuie să fie cât mai apropiate de ultimul salariu: „Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Pensiile speciale pot fi tăiate doar în caz de criză modnială, acesta fiind motivul pentru care CCR a acceptat legislația guvernului Boc: „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitată (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale” Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Documentul arată că decizia CCR a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, deci este posibil să existe puncte de vedere diferite și o opoziție la această motivare. media-169142206596457100Download

Petiție online în care i se cere lui Ciolacu să nu desființeze teatrele: o treime din instituțiile de cultură din România ar urma să dispară
Eveniment

Petiție online în care i se cere lui Ciolacu să nu desființeze teatrele: o treime din instituțiile de cultură din România ar urma să dispară

Petiție online în care i se cere lui Ciolacu să nu desființeze teatrele: o treime din instituțiile de cultură din România ar urma să dispară, dacă Guvernul își pune în aplicare planurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Peste 13.000 de semnături se strânseseră pe petiție, la trei zile de la lansare. Inițiatorul ei, Vladimir Anton, director artistic Teatrul Municipal Miercurea Ciuc, susține că a fost semnată de „50 de manageri din instituții de cultură din România”. Petiția este intitulată ”Opriți distrugerea culturii!”. O treime din instituțiile de cultură ar urma să dispară „Menționăm că majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate, așa cum descrie Ordonanța la punctul b), similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator. În aceeași situație dificilă se află și teatrele care aparțin de același finanțator dar își desfășoară activitatea în altă limbă cum ar fi teatrele dramatice și cele în limbi ale minorităților naționale. Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național”, susțin inițiatorii petiției. Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67 - Cultură, Recreere, Religie și Sport - înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment, se afirmă în petiție. „În plus, avem îndoieli că soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare”, apreciază inițiatorii petiției. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminarea unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”
Eveniment

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminarea unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminareaa unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”, apreciază acest consiliu. CSM cere, în consecință, ca sistemul judiciar să fie exceptat de la această măsură. CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii „Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). Un alt efect al desființării („anulării”) posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. În mod similar, „anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri. În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților. De asemenea, „anularea” posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuțiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și cariera magistraților, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detașarea, delegarea acestora. În același context, nu poate fi ignorată nici situația gravă a Inspecției Judiciare, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăți majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activității Institutului National al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri se va repercuta asupra capacității acestor instituții de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiției la standardele de calitate pe care le reclamă desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare. Nu în ultimul rând, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacității acestei autorități publice de a-și îndeplini atribuțiile complexe în domeniul carierei judecătorilor și procurorilor și al organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituțional de garant al independenței justiției. În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenția că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluția firească pentru atenuarea acestei situații fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăți cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal”, afirmă CSM. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

Consiliul Concurenței susține că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Consiliul nu oferă nici un exemplu concret
Eveniment

Consiliul Concurenței susține că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Consiliul nu oferă nici un exemplu concret

Consiliul Concurenței susține, într-un comunicat, că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Înă Consiliul nu oferă nici un exemplu concret în care să arate că într-o anume rețea, un anume produs a scăzut cu procentul indicat de această autoritate. De exemplu, Consiliul Concurenței susține că „preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%”. Însă acest fapt se datorează faptului că, până recent, se vindeau struguri de import, aduși chiar de pe alte continente, iar acum au apărut strugurii românești. Ieftinirea nu are nici o legătură cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor, așa cum sugerează Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% „Prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Astfel, comparativ cu preţurile medii din luna iunie, la 1 august, cele mai mari reduceri aplicate de marile lanţuri de retail s-au înregistrat la fructe şi legume. Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)", se precizează într-un comunicat al autorităţii de concurenţă. Doar merele distrug succesul guvernului Ciolacu, preamărit de Consiliul Concurenței Preţul mediu al cărnii a scăzut cu până la 12,1%, în timp ce preţul mediu al lactatelor a înregistrat o reducere de până la 12,3% la 1 august faţă de iunie. Laptele, vizat în continuare de acordul voluntar privind reducerea preţului, a raportat o scădere de 5,3%, ajungând sa coste, în medie, 5,05 lei. Preţul laptelui proaspăt românesc înregistrase, din luna mai, reduceri, în medie, de 20% în cea mai mare parte a magazinelor, în urma acordului menţionat, susține instituția condusă de Bogdan Chirițoiu. „În urma analizei, am remarcat scăderi ale preţurilor, ce depăşesc 40% în cazul unor produse disponibile în anumite magazine, cum ar fi pepenele, aripile de pui, ceapa şi ardeii Kapia, şi chiar 50%, dacă vorbim de morcovii, prunele, strugurii şi cartofii din anumite lanţuri de retail", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Celelalte produse care se regăsesc în coşul de bază, precum pâinea, uleiul, ouăle, zahărul şi mălaiul au înregistrat şi ele reduceri de preţ. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Dintre produsele vizate de reducerea adaosului comercial, doar la mere roşii s-a constat o creştere de 3,6%, până la preţul de 3,9 lei, cauza fiind sezonalitatea, recolta merelor fiind realizată toamna, a explicat Consiliul Concurenţei.

Dumitru Costin (BNS): 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”
Eveniment

Dumitru Costin (BNS): 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră
Eveniment

Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea, așa că, într-o lungă postare pe Facebook, scrie că acesta este „de departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană”. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră, așa că, potrivit propriei postări, a plătit 2.580 de lei. Mandachi mărturisește că s-a enervat și i-a spus unei angajate a parcării „un vers din Minulescu”. Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni „Un singur cuvânt îți transmite Aeroportul Henri Coandă: MÂNTUIALĂ. Căldură peste tot, nimeni nu mai are vreo așteptare de la instalațiile de climatizare. Când ajungi pe aeroport, primul lucru la care te gândești e cât durează până ieși. Ies bucuros să-mi iau mașina din parcare. Am lăsat-o parcată sâmbătă seară. Azi e joi, total 6 zile. Fericit că am ieșit din aeroportul vieții, alerg cu tichetul în mână. Preț parcare 2580 lei! Doușcinci de milioane! Am crezut c-am ajuns la Chișinău unde 1 leu moldovenesc e 0,26 roni. Dar nu. E la București. Mă frec la ochi. În capătul parcării e scris prețul. 100 lei pe zi. Sun la dispecerat: fraților, care-i treaba? ”Nu scrie prea clar prețul într-adevăr, dar aici e 20 lei pe oră, că ați lăsat mașina la PARCAREA CEA SCUMPĂ. E mai scumpă pentru că e mai aproape de ușa aeroportului. Aia de 100 lei e 100 metri mai la vale”. Fac un calcul în minte. 24 ore x 20 lei x 6 zile... Aberație mai mare nici c-am întâlnit. Sunt prea obosit ca să ripostez. Realizez că sunt încă un țepuit printre mulți alții, așa că fără vlagă, am o replică neconvingătoare: ”Doamnă, n-am lăsat mașina în parcarea scumpă, ci în cea mai scumpă parcare din lume. Nici dacă țineam mașina în cameră triplă la hotel nu ieșeam 600 euro 6 zile. Nici pe Champ Elysee nu costă atât.” Domnia și prostia, costă, așa că solicit factura să achit. Nu știe să factureze. Cheamă ajutoare. Durează vreo 20 miunte. Anticipez că n-au cititor de card, așa că mai pierd 15 minute să caut un bancomat. Este un BRD înghesuit pe un coridor tăinuit pe la etajul 1, după o farmacie. Singurul din toată zona. Intru în panică. Fac calcule: dacă mai stau mult la negocieri, mai trebuie să achit vreo 15 lei pt. câteva minute. Plătesc și fug. Văd bariera izbăvitoare. Scot tichetul. Îmi spun în gând că o să-l păstrez ca suvenir, îl înrămez. Nu se scanează. Nu merge. Nu-mi dă voie să ies. Bariera stă țanțoșă în calea mea. Plin de nervi, la ora 2 noaptea, apăs buntonul să apelez ca să scap din temnița parcărilor, din Regina parcărillor: parcarea cea scumpă de la Otopeni. Îmi răspunde scârbită o duduie. „Alo, mndea...„ Îi spun că sunt praf de oboseală că nu merge să scanez. Vreau să ies, să evadez. ”Sunt băiatul acela ce-am plătit acum câteva minute. Ăla cu 26 milioane pt. 6 zile, deschideți-mi bariera și mie”. Cumătra mă ceartă, fiartă toată, să las tonul mai jos. În replică, i-am spus și eu un vers de Minulescu, ce-i drept... Deodată, închide apelul în nas și blochează să nu o mai pot apela. Și cu banii luați și cu bariera trasă. Claxonez disperat. Apăs toate butoanele. Vorbesc singur în microfoanele interfoanelor. Recit mantre. Nimic. Sun de 20 ori. Blocat. Nu vrea să răspundă. Efectiv o doare la pedale de un client jecmănit. Scanez toate cititoarele de tichete, și, într-un final, nu știu prin ce minune, când deja mă resemnasem, bariera se ridică perpendicular. O privesc hipnotizat cum se ridică țanțoșă. Am crezut că am o vedenie. Cu riscul să-mi cadă pe turelă, m-am strecurat și am tulit-o. Sun apoi la aeroport să fac reclamație. Îmi răspunde un nene. Îi solicit să-mi facă legătura la parcare la dispecerat. Îmi dă un număr, nici el nu-i sigur dacă-i ăla. Să sun la nu știu ce prefix. Sun. Nimeni. Nimeni nu răspunde. Nimeni nu aude. Nimănui nu-i pasă. Manageri din bani publici, zeci de milioane aruncate pe gâște. Zero brand de țară, zero strategie, zero chef de muncă”, a scris Mandachi pe Facebook. Postarea sa se apropia de 10.000 de like-uri și avea peste 2.000 de redistribuiri. Citește și: Cine plătește creditul ipotecar al soției lui George Simion? Doamna Simion nu are serviciu iar liderul AUR nu și-a asumat nici o obligație legală. Misterul „separației de bunuri”

Noi scene horror în regia CFR Călători: pasagerii unui tren, blocați într-un tunel, în pădure
Eveniment

Noi scene horror în regia CFR Călători: pasagerii unui tren, blocați într-un tunel, în pădure

Locomotiva trenului Iași-București Inter Regio 12662 s-a stricat la 30 de minute de la plecare, în zona gării din Bârnova. Pasagerii au stat 40 de minute blocați într-un tunel, în pădure. CFR Călători a avut, constant, întârzieri majore în această vară. Mii sau zeci de mii de pasageri au rămas în căldura sufocantă, fără apă și fără mâncare - datele oficiale lipsesc. Însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la această situație. Pasagerii, blocați într-un tunel, în pădure Trenul a plecat din Gara Iaşi la ora 14,00 şi ar fi trebuit să ajungă la Bucureşti, conform programului, la ora 21.18. În aproximativ 30 de minute de la plecarea din staţia Iaşi, locomotiva s-a defectat în timp ce trenul se afla în tunelul din apropierea Gării Bârnova. Potrivit călătorilor, aceştia au fost nevoiţi să stea aproximativ 40 de minute în tunel, până când a ajuns de la Iaşi o altă locomotivă care să tracteze trenul până în cea mai apropiată gară. Un pasager al trenului, Doinița, a declarat că oamenii sunt speriați, deoarece nu știu ce se întâmplă și nu au la ei apă și mâncare. În plus, nu au nici posibilitatea de a ajunge la o cale de acces rutieră, trenul fiind blocat într-o pădure. "Am plecat de la Iași spre Galați, cu trenul de pe ruta Iași - București. Am mers jumătate de oră și când am intrat într-un tunel situat în apropiere de Bârnova, trenul s-a oprit brusc. Suntem sute de oameni, mulți dintre noi nu avem nici apă, nici mâncare, într-o pădure. Așteptăm de o oră. Am căutat soluții să ne întoarcem la Iași, dar fiind în pădure nu avem cum ajunge pe jos la stradă", a spus pasagerul, potrivit DC News. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Conform declaraţiilor directorului CFR Iaşi Călători, Ioan Grădinariu, trenul a plecat din staţia Bârnova la ora 17,19, înregistrând astfel trei ore întârziere.

De doi ani, la spitalele din Țăndărei și Urziceni - unde o gravidă a născut pe trotuar - nu s-a născut nici un copil, din 2022. Totuși, spitalele au secții de ginecologie
Eveniment

De doi ani, la spitalele din Țăndărei și Urziceni - unde o gravidă a născut pe trotuar - nu s-a născut nici un copil, din 2022. Totuși, spitalele au secții de ginecologie

De doi ani, la spitalele din Țăndărei și Urziceni - unde o gravidă a născut pe trotuar - nu s-a născut nici un copil, arată datele casei județene de asigurări de sănătate. De doi ani, la spitalele din Țăndărei și Urziceni nu s-a născut nici un copil „La data controlului, pe secția de Obstetrică – Ginecologie, sunt 4 saloane, 4 paturi, 0 pacienți, 1 medic, 2 asistente. În concluzie, secția de Obstetrică – Ginecologie este nefuncțională la data controlului. Spitalul Municipal Urziceni are în structura sa 20 de paturi OG, 5 paturi de neonatologie ( care au fost transformate in paturi COVID-19), fără a avea linie de gardă pe vreuna de specialitățile enunțate mai sus”, arăta un raport al Direcției de Sănătate Publică Ialomița, control efectuat după ce o gravidă a născut pe trotuar. Faptul că acest spital, dar și cel din Țăndărei, au paturi și secții de obstetrică, dar sunt complet inutile, o arată și infomrațiile casei județene de asigurări de sănătate. „Numărul naşterilor decontate în anul 2022: 977 din care: -pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia: 960 -pentru Spitalul Municipal Feteşti: l7 -pentru Spitalul Municipal Urziceni: 0 -pentru Spitalul Orăşenesc Ţăndărei: 0 Numărul naşterilor decontate în semestrul I 2023: 396 din care: -pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia: 391 -pentru Spitalul Municipal Feteşti: 5 -pentru Spitalul Municipal Urziceni: 0 -pentru Spitalul Orăşenesc Ţăndărei: 0 Suma decontată în anul 2022:1.499.188 lei din care: -pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia: 1,484,718.84 lei -pentru Spitalul Municipal Feteşti: 14,470.05 lei -pentru Spitalul Municipal Urziceni: 0 -pentru Spitalul Orăşenesc Tăndărei: 0 Suma decontată in semestrul I 2023: 644.752 lei din care: -pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia: 640.714 lei -pentru Spitalul Municipal Feteşti: 4.037 lei -pentru Spitalul Municipal Urziceni: 0 -pentru Spitalul Orăşenesc Tăndărei: 0”, arată CJAS Ialomița, într-un răspuns trimis Ziarului Financiar. La Țăndărei există un cabinet de obstetrica, un medic specialist care efectuează garzi și un medic rezident, ambii specializați în obstetrica-ginecologie. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră