duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7526 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Internațional

Populaţia Chinei comuniste a scăzut pentru prima dată

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată după 60 de ani, arată Biroul Național de Statistică. Tot în 2022, China a înregistrat unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere în aproape o jumătate de secol. Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Chinei a înregistrat o creştere de 3%, în timp ce ţinta oficială era de aproximativ 5,5%, iar avansul din 2021 a fost de 8,4%. Excluzând expansiunea de 2,2% din 2020, când economia chineză era afectată de pandemie, creşterea de 3% din 2022 este cea mai slabă performanţă din 1976 - anul final al "Revoluţiei Culturale", care a deteriorat economia. China GDP Growth Fell to Near-Historic Lows https://t.co/Lh2o6Iew5r— Automation Workz (@AutomationWorkz) January 17, 2023 Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată În total, anul trecut au fost înregistrate 9,56 milioane de naşteri, care nu au compensat cele 10,41 milioane de decese, a anunţat Biroul naţional de statistică (BNS) într-un raport. This topic will be making the rounds. China population decreases. Number of deceased in 2022 is 270,000 people more than in 2021 pic.twitter.com/GslbaIJk9n— Rafael Jimenez (@RafaJBuendia) January 17, 2023 Prin urmare, populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane în 2022. Această diminuare ar trebui să fie de durată, pe parcursul a mai multor decenii, potrivit multor demografi, ceea ce va avea consecinţe semnificative asupra economiei, societăţii şi sistemului de pensii. Scăderea populaţiei este o premieră din 1960-1961, când o foamete teribilă, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi, în special în urma unor erori în politica economică a "Marelui salt înainte". Această descreştere din 2022 se explică în special prin costul vieţii care a crescut brusc, prin nivelul de educaţie mai înalt al femeilor care întârzie sarcinile sau chiar prin lipsa dorinţei generaţiilor tinere de a avea un copil. Rata fertilităţii a coborât la 1,15 copii per femeie în 2021 - mult sub nivelul de înlocuire (2,1). By2050, close to 30% of china population are grandparents pic.twitter.com/C7brTdsNsi— 劉定堅 (@lonelyman2023) January 15, 2023 Populația s-ar putea înjumătăți, până în 2100 Împreună cu îmbătrânirea, scăderea populaţiei, în special a numărului de persoane care lucrează, ar trebui să aibă repercusiuni profunde asupra economiei chineze timp de câteva decenii. Costul forţei de muncă este de aşteptat să crească, reducând competitivitatea forţei de muncă chineze, iar presiunea asupra populaţiei active pentru a avea grijă de persoanele în vârstă va creşte foarte semnificativ. Numeroase autorităţi locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja cuplurile să procreeze. Metropola Shenzhen (sud) a oferit prime la naştere de până la 10.000 de yuani (1.370 de euro) şi alocaţii plătite până când copilul împlineşte trei ani. Provincia Shandong (est) acordă 158 de zile de concediu de maternitate (cu 60 mai mult decât norma naţională), de la primul copil. China ar putea avea doar 587 de milioane de locuitori în 2100, potrivit celor mai pesimiste proiecţii ale unui studiu al Academiei de Ştiinţe Sociale din Shanghai, actualizat anul trecut şi ale cărui date au fost transmise AFP. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată Foto: Twitter
Momente-cheie care arată o relație privilegiată Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Momente-cheie care arată o relație privilegiată

Tandemul Ciucă-Ciolacu, respectiv relația extrem de strânsă dintre președintele PNL și cel al PSD, merge mult dincolo de obișnuita politețe dintre doi aliați. Mai multe momente-cheie arată o relație privilegiată între cei doi și conturează posibile proiecte de viitor. Foto: Facebook ambasada Marii Britanii la București Momente-cheie care arată o relație privilegiată În plus, relația pare încurajată de președintele Iohannis, care pare că-i domină pe ambii. Dacă în cazul liderului liberal acest fapt este firesc, este ceva mai neobișnuită relația strânsă cu Marcel Ciolacu. Acesta din urmă nu l-a criticat niciodată pe Iohannis decât în termeni extrem de prudenți. Pe de altă parte, nici șeful statului nu a avut atacuri directe la PSD după realizarea coaliției cu PNL. Câteva momente-cheie care arată relația privilegiată dintre Ciucă și Ciolacu s-au consumat pe plan extern: 26 aprilie 2022: premierul Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, merg împreună la Kiev. Delegația care s-a întâlnit cu președintele Zelenski a fost comună. Vizitele externe în care șeful Executivului este însoțit de cel al Legislativului sunt extrem de neobișnuite. Inițial, Ciolacu trebuia să meargă în Ucraina împreună cu omologul de la Senat, Florin Cîțu. 21 decembrie 2022: cei doi merg împreună în Coreea de Sud. În astfel de vizite, majore, se obișnuiește ca un grup de parlamentari să însoțească Executivul, dar este neobișnuit ca însuși președintele Camerei Deputaților să facă parte din delegație. două momente interne în care Ciucă și Ciolacu s-au afișat împreună: vizita la fabrica de camioane Iveco, în 2 decembrie, și pe 15 ianuarie, la spectacolul dedicat Zilei Culturii Naţionale, la Opera Naţională Bucureşti. Foto: Guvernul României Scenariu: Ciucă, la Cotroceni, Ciolacu - premier Ce ar putea însemna această relație extrem de strânsă: candidaturi comune în 2024. Ieri, într-un interviu la RTV, Marcel Ciolacu nu a negat această perspectivă. „Dacă am avut candidaţi separaţi la locale, avem la europarlamentare, este greu să discuţi despre un candidat comun la prezidenţiale. În acest moment, nici eu, nici domnul Ciucă nu avem un duşman comun şi cred că implicarea noastră în guvernare a fost pentru a depăşi această perioadă complicată. Dacă ar fi să fie un program comun ar trebui să fie nu pentru că are un duşman comun, ci o viziune comună. Nu a exista nimeni în interiorul coaliţiei să vină cu o astfel de propunere (...) Mi-aş dori în continuare o coaliţie în perioada următoare”, a spus Ciolacu. Un scenariu de lucru ar fi ca PSD să-l ajute pe generalul Ciucă să preia Cotroceniul și, în schimb, Ciolacu să fie premier și după 2024. Un astfel de scenariu a funcționat în 2004, în cadrul Alianței D.A., când PD-ul condus de Traian Băsescu a ocupat Cotroceniul, iar PNL a primit postul de premier. În schimb, în 2014, alianța dintre Ponta și Crin Antonescu nu a funcționat, liderul PSD încercând să preia el funcția de președinte al României, deși se angajase să lase postul liberalilor. Aceste obiective ar putea fi atinse, teoretic, și dacă cele două partide candidează separat în 2024, dar riscul ca tensiunile să escaladeze, în campanie, este foarte mare. Mulți liberali se tem că, dacă-n 2024, nu au o ofertă separată de cea a PSD, vor pierde numeroase voturi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE

PSD va propune un „intelectual” la alegerile prezidențiale Foto: Facebook
Politică

PSD va propune un „intelectual” la alegerile prezidențiale

Președintele PSD, Marcel Ciolacu anunță că PSD va propune un „intelectual” la alegerile prezidențiale din 2024. El a afirmată că viitorul candidat nu va fi „neapărat” un om politic. Presa vehiculează de mai mulți ani numele lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, ca fiind un potențial candidat la președinție, cu susținerea PSD. Înainte de 1989, Pop a deținut funcții de conducere în structurile PCR, iar numele său se regăsea pe o listă de colaboratori ai direcției de informații externe a Securității, UM 0225. Foto: Facebook Zoltan Gyorke PSD va propune un „intelectual” la alegerile prezidențiale „Cred cu certitudine că România are nevoie de un preşedinte de stânga, un om care împărtăşeşte principiile, în primul rând, de stânga. Este nevoie de o schimbare după 20 de ani. Sunt oameni de stânga în România care pot ocupa această funcţie, cea mai înaltă funcţie din statul român”, a afirmat Marcel Ciolacu, luni seara la RTV, citat de news.ro. Liderul social-democraţilor a mai precizat că PSD nu va veni neapărat cu un om politic la prezidenţialele din anul 2024. „Când avem discuţia despre candidaturi, tot timpul ne gândim numai la oameni politici. De data aceasta PSD nu va veni neapărat cu un om politic. Va veni în schimb cu un intelectual. Partidul va alege candidatul. Va exista o competiţie internă în care se va înscrie cine doreşte. Eu doresc să modific statutul astfel încât şi altă personalitate, care nu este neapărat în partid, să poată candida”, a completat Ciolacu. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Presa a susținut în repetate rânduri că PSD l-ar putea sprijini pe președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, să candideze la președinția României.

Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro, arată datele portalului bank360.hu. Inflația din Ungaria continuă să fie cea mai ridicată în Europa. După 22,5% în noiembrie, luna trecută a urcat la 24,5%. Creșterea se datorează și eliminării plafonului pentru prețurile la carburanți, dar nu numai. Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut „Potrivit datelor de la Banca Centrală a Ungariei, fondurile de pensii facultative au suferit o pierdere de 187,33 miliarde HUF (N.Red: circa 470 de milioane de euro) până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă un record istoric. De atunci, piața s-a corectat oarecum, dar scăderea este încă uriașă”, scrie bank360.hu. Rezultatele fondurilor de pensii facultative Grafică: bank360.hu În 2022, niciun fond de pensii din Ungaria nu a obținut randamente reale (adică câștigul să depășească inflația) și există, de asemenea, pierderi uriașe. Potrivit calculelor portalului Bank360.hu, se pare că niciun fond de pensii nu a realizat un randament real în 2022. Pierderea poate fi măsurată în sute de miliarde de forinţi, iar pierderea procentuală ar putea fi chiar de până la „două cifre minus”. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Nici anul 2021 nu a fost prea promițător, iar apoi a venit și „gaura neagră” din 2022, când majoritatea celor peste un milion de membri ai fondurilor de pensii facultative au fost dezamăgiți și abia acum se confruntă cu rezultatele. Fondurile mai puțin riscante au avut cele mai bune rezultate, cei care au ales investiții mai riscante au fost victimele obligațiunilor guvernamentale și ale cotărilor la bursă.

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană Foto: Facebook
Mediu

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană: zburătoarele vânează melci şi gândaci, ajutându-i pe proprietari să evite utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor sintetice. Aproximativ 500 de exemplare de raţă indiană alergătoare sunt folosite la Vergenoegd Löw Wine Estate pentru a controla în mod natural dăunătorii, dar şi spre amuzamentul turiştilor care vin să viziteze podgoriile. Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană „Noi le numim soldaţii podgoriilor", a declarat pentru Reuters directorul proprietăţii, Corius Visser. Raţele se află în centrul practicilor de agricultură regenerativă a domeniului viticol, în special raţele alergătoare indiene, care au picioare lungi şi o postură dreaptă, ceea ce le permite să ajungă la melcii aflaţi între frunze. În plus, gunoiul de grajd bogat în nutrienţi provenit de la raţe şi de la alte animale face ca podgoria să fie cât se poate de sustenabilă. Urmându-şi liderul, raţele mărşăluiesc în convoi prin podgorii. "Este uimitor cum se comportă, merg în şir şi parcă ar fi în armată", a declarat o turistă, Merle Holdsworth. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Raţele urmează o rutină zilnică: dimineaţa se duc în podgorii pentru a preveni deteriorarea culturilor, iar seara revin în padocuri unde se hrănesc cu pelete pentru păsări. Unul dintre muncitori, Yodell Scholtz, a avut grijă de raţe în ultimii doi ani. "E aproape ca şi cum ţi-ai creşte proprii copii, aşa că îmi place mult", a declarat el.

o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet Foto: Facebook Spitalul Gomoiu
Eveniment

Fetiță de doi ani, uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet

O fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu: potrivit relatării Antenei 1, copilul și tatăl ei au fost trimiși să aștepte un consult într-un container din curtea spitalului, unde o astfel de lampă funcționa, deși trebuia oprită. Fetiță de doi ani, uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet Tatăl fetei și copilul au așteptat aproape o oră în acest container. „Am stat cu copilul acolo tot acest timp, până a venit doamna doctor să o consulte. Când a intrat doamna doctor, a stins lampa. Pur şi simplu a stins-o şi şi-a văzut de consultul copilului, după care s-a dus înapoi în spital", a relatat Alexandru Garvăn, tatăl fetiţei. Când copilul a ajuns din nou la spitalul Gomoiu li s-a spus că „au mai fost cazuri, este de la o lampă UV”, a spus mama copilului. „Când a fost verificată, au spus că are corneea arsă", mai afirmă Alexandra Mocănașu, mama fetiţei. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că nu se poate pronunța până la finalizarea anchetei. „Va merge Inspecția Sanitară de Stat și eventual putem să trimitem și reprezentanți ai Corpului de control. Înțeleg că este o anchetă administrativă. Am primit o informare din partea conducerii acestui spital (Victor Gomoiu - n.r.), care precizează că într-o cameră unde funcționează o lampă cu ultraviolete un adult și un copil au stat 45 de minute. Rămâne să avem informații referitoare la starea lor de sănătate (...) Eu nu vreau să fac niciun fel de apreciere, pentru că o apreciere o faci atunci când ai toate informațiile. Dar, ca principiu general, e foarte simpu - o lampă cu ultraviolete e o lampă care are un întrerupător și acolo scrie că nu se folosește cu persoane în încăpere. Deci este foarte clar că închiderea unei astfel de lampi atunci când pătrunde în încăpere o persoană este regulă”, a spus Rafila. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative”. În fotografie: un adăpost din Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative”

Din 5.094 adăposturi de protecție civilă, doar 2.521 sunt „operative”, arată datele ministerului de Interne, după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a verificat, în 2022, toate aceste adăposturi. Din 5.094 adăposturi, doar 2.521 sunt „operative” „În urma activităților de contro/verificare la adăposturile de protecție civilă s-a constatat că doar aproximativ jumătate din acestea, respectiv 2521, sunt operaționale având elementele constructive și dotarea prevăzută de lege și fiind întreținute de către deținători”, arată ministerul de Interne. După verificarea IGSU a reieșit că în celelalte adăposturi erau mai multe probleme, printre care: instalațiile de filtro-ventilație nu funcționau lipsa instalațiilor electrice nu erau dotate cu uși și obloane metalice etanșe la adăpost se făcuseră schimbări care-l făceau imposibil de utilizat conform destinației inițiale În martie 2019, Digi 24 anunța: „Adăposturile antiaeriene din România, pline cu murături, damigene cu vin, cauciucuri și obiecte de tot felul”. Acum, ministerul de Interne explică faptul că, potrivit legii, adăposturile, cu excepția punctelor de comandă, pot primi altă destinație pe timp de pace, cu condiția să poată deveni operaționale în 24 de ore. Grafica: Urbanambiton.ro Iată care era situația la Brașov, la începutul lui 2023, potrivit site-ului Bună Ziua Brașov: „Anunţat încă din prima parte a anului trecut, programul de reabilitare a adăposturilor civile din Braşov este abia la început. Potrivit evidenţelor, în evidenţele municipiului Braşov se regăseau 141 de adăposturi, dar, în urma verificărilor realizate în cursul anului trecut, au fost identificate fizic 124. Dintre cele 124, reprezentanţii Primăriei Braşov au precizat că au început, tot anul trecut, demersurile pentru reabilitare pentru patru dintre ele, însă contracte de lucrări au fost semnate doar pentru trei dintre ele”. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Mentorul lui George Simion e Florian Coldea Foto: Facebook
Politică

Mentorul lui George Simion e Florian Coldea

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, acum director la o fermă, îl atacă pe George Simion: „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea”, a susținut el, la Realitatea TV. Dragnea a mai lansat un atac de acest tip împotriva lui Simion, în februarie 2022, când a afirmat că ar fi susținut de mogulii Ghiță și Burci care, la rândul lor, au legături cu serviciile secrete. Mentorul lui George Simion e Florian Coldea „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea. A fost de la început și va fi mereu. Coldea mi-a spus. Prima discuție despre George Simion am avut-o cu Kelemen Hunor. Prin 2014-2015, nu mai țin minte. Care mi-a zis: tu știi că unul din oamenii pe care îi folosește SRI să atace maghiarimea este Simion? Nu am știut... La câteva zile, l-am întrebat frontal pe Florian Coldea și a zis DA. Astă vară eram în casă la un prieten și stând cu el primește un telefon de la un cetățean bulgar implicat într-o firmă foarte puternică de PR de campanie electorală, printre cele mai bune din lume. L-a sunat să-l întrebe dacă știe un personaj din România pe nume Florian Coldea, că i-a contactat pentru a intermedia un contract de consultanță cu AUR. Banii adevărați nu veneau prin donații sau conturi bancare. Erau din partea SRI sau a firmelor apropiate. Acest băiat nu va putea să scape niciodată de legăturile cu Florian Coldea. Cine susține AUR susține de fapt revenirea lui Florian Coldea la conducerea României”, a declarat Liviu Dragnea, potrivit unei transcrieri a Realității TV. Foto: captură video Potrivit acestui post, fostul lider PSD va „scoate” o carte, la toamnă. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009 Foto: Facebook
Eveniment

Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, la Digi 24: „Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual, mult mai bun decât eram în 2009”. În interviul dat acestui post, el a continuat să susțină că a câștigat alegerile din 2009. Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009 Jurnaliștii de la Digi 24 l-au întrebat, acum, dacă își mai dorește să fie președintele României. „Vreau să fac lucruri pentru România, asta vreau să fac. Nu știu dacă voi candida sau nu, am o treabă de făcut la NATO și nu sunt nici fariseu, nici poltron… pur și simplu, aștept să văd cum se arată drumul pentru viitor. Evident, nimeni nu spune că nu ar fi o chestie de mare onoare, și un privilegiu, și un lucru formidabil să poți ajungi într-o poziție atât de mare”, a răspuns Geoană, citat de stiripesurse.ro. El a vorbit și despre alegerile din 2009, când Traian Băsescu a fost reales președintele României. Mircea Geoană în 2008, pe un iaht al lui Cristian Rizea „Cred că am câștigat Președinția, nu că am fost omul doi în România. Am fost, de fapt, locul unu în România. (...) Sunt lucruri dificile, lucruri dureroase, a fost greu. A fost al naibii de greu! Har Domnului că am mintea și sufletul suficient de puternice să le pun la trecut. Mă uit către viitor. (...) Am învățat că trebuie să-ți păzești spatele, că de multe ori dușmanii nu sunt cei care sunt explicit în fața ta, sunt undeva în penumbră și poate chiar și în spate, că hangerele se înfig mai puternic pe la spate și nu din față. (...) Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual mult mai bun decât eram în 2009. Mult mai bun! Unu, pentru că am avut șansa cu NATO și am învățat lucrui noi și, doi, pentru că am trecut prin experiența de a fi sus și după aia să fii, practic, nimeni, dat afară din structurile pe care le-ai condus”, a mai afirmat secretarul general adjunct al NATO. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă

Tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024 Foto: KMWEG.de
Eveniment

Tancurile Leopard reparate gata cel mai devreme 2024

Tancurile Leopard reparate, destinate Ucrainei, vor fi gata cel mai devreme în 2024, a anunţat directorul companiei germane Rheinmetall, Armin Papperger, citat duminică de Bild, transmite Reuters. Sâmbătă, Marea Britanie a anunțat că donează Ucrainei un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Tancurile Leopard reparate vor fi gata cel mai devreme în 2024 Germania a afirmat la începutul acestei luni că va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă Marder, dar Kievul a cerut vehicule blindate mai grele, precum tancurile Leopard, ce ar reprezenta o sporire semnificativă a sprijinului oferit armatei ucrainene de către Occident. If only we had an influential German with a defence background as EU leader to talk sense to Berlin… ?Ukraine needs tanks and we need Ukraine to win !Where is the EU ?!https://t.co/og6a5H813n— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) January 10, 2023 Repararea tancurilor Leopard ar costa câteva sute de milioane de euro şi compania nu va putea începe reparaţiile înaintea confirmării comenzii, a declarat Papperger pentru Bild. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă ''Vehiculele trebuie să fie dezmembrate complet şi apoi reconstruite'', a explicat el. Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Foto: Facebook Laura Vicol
Eveniment

Vicol, zisă „avocata penalilor”, lista scurtă PSD Justiție

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după rotația premierilor, afirmă surse politice. Potrivit protcolului dintre PSD și PNL, în mai 2023, social-democrații vor prelua șefia Executivului - așa numita „rotativă” - iar în componența Guvernului vor apare o serie de schimbări. Una din acestea este transferarea Justiției la PSD. Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Numele Laurei Vicol apare în dosarele fraților Ion și Vasile Balint, ziși Nuțu și Sile Cămătaru. Ea a fost avocata mai multor interlopi printre care Sile Cămătaru și Silviu Dudiță zis Fluturică, brațul armat al Cămătarilor. Ea a fost iubita manelistului Leo de la Strehaia, aflat acum în pușcărie. La 1 decembrie 2022, Ciolacu a fost în vacanță în Dubai împreună cu vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de Laura Vicol, acum președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Pe lista de candidați PSD pentru Justiție se mai află Maya Teodoriu, deputat PSD și beneficiar al unei pensii speciale de circa 30.000 lei/lună, în calitate de fost judecător la CCR, și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în guvernarea Ponta. În iulie, deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, a cerut site-ului DeFapt.ro să șteargă informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale.

Primele tancuri britanice, Challenger II, vor ajunge în Ucraina
Eveniment

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina

Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează un număr neprecizat de tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară a Moscovei, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă, potrivit estimărilor unor analiști militari. Blindatele oferite de britanici pot rezista unei lovituri directe a tancurilor rusești T-72, apreciază analiștii. Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina Marea Britanie este prima ţară care trimite tancuri grele produse în occident pentru a ajuta Kievul în faţa invaziei ruse. Într-o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat "voinţa Regatului Unit de a-şi intensifica sprijinul pentru Ucraina, în special prin furnizarea de tancuri Challenger 2 şi sisteme de artilerie suplimentare", a precizat Downing Street într-un comunicat. Preşedintele Zelenski a mulţumit Regatului Unit pe Twitter pentru că a luat decizii care "nu numai că ne vor întari pe câmpul de luptă, dar vor trimite şi semnalul potrivit altor parteneri". Always strong support of the UK is now impenetrable and ready for challenges. In a conversation with the Prime Minister, @RishiSunak, I thanked for the decisions that will not only strengthen us on the battlefield, but also send the right signal to other partners.— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 14, 2023 Guvernul britanic nu precizează câte tancuri intenţionează să trimită la Kiev, dar mai multe publicații britanice menţionează numărul de 12 Challenger 2: patru ar urma să fie trimise imediat şi alte opt în termen scurt. Alte state care ar putea trimite blindate grele către Ucraina sunt: Finlanda ar putea dona Ucrainei un mic număr de tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană dacă un grup mai mare de ţări europene decide să-i urmeze exemplul, a declarat joi preşedintele finlandez Sauli Niinistö, citat vineri de Reuters. Polonia a declarat că va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina dacă ar exista o coaliţie mai largă de ţări care ar face acest lucru, în timp ce Germania a spus că nu are de gând să trimită vreunul. Germania nu poate exclude livrarea de tancuri Leopard pentru a sprijini forțele militare ucrainene în viitor, a declarat ministrul economiei Robert Habeck (Partidul Verde). Un procent de 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Ucraina a cerut SUA tancuri Abrams, dar nu a primit un răspuns până acum. Potrivit comandanților militari de la Kiev, Ucraina ar avea nevoie de circa 300 de tancuri occidentale. Putin, dornic să preia inițiativa „Președintele Putin ar putea mobiliza până la jumătate de milion de soldați pentru războiul său împotriva Ucrainei, în timp ce încearcă să preia inițiativa printr-o ofensivă de primăvară pe mai multe direcții. Aliații occidentali sunt îndemnați să „acționeze acum” și să trimită sute de tancuri și vehicule blindate în Ucraina, după ce Putin a numit un nou comandant și a pus planuri pentru dislocarea a 150.000 de rezerviști care au fost înrolați în toamnă”, a scris, azi, The Times. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua” Ofensiva ar putea fi lansată în aprilie, când zăpada se va topi, iar drumurile mici nu vor mai fi blocate de noroi.

Autoritățile din China comunistă recunosc dezastrul: cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare Foto: Twitter
Eveniment

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 au fost înregistrate în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare, au anunțat autortățile Chinei comuniste. Datele oficiale arată un pic sub 60.000 de decese, dar modul în care se realizează aceste statistici este extrem de controversat, fiind criticat chiar de OMS. Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 Un total de 59.938 (decese) au fost înregistrate între 8 decembrie 2022 şi 12 ianuarie 2023", a declarat reporterilor Jiao Yahui, un responsabil din domeniul sănătăţii. China reports almost 60,000 COVID-related deaths since early December https://t.co/ZnrukNN4F8— Sky News (@SkyNews) January 14, 2023 Această cifră nu ia în considerare decesele înregistrate în afara unităţilor medicale. Dintre aceste decese, 5.503 au fost cauzate direct de o insuficienţă respiratorie legată de COVID-19, a precizat acest responsabil. China had previously reported only 37 deaths for this period https://t.co/7KfPQBXtJT— BNO News (@BNOFeed) January 14, 2023 După trei ani în care a impus unele dintre cele mai draconice restricţii din lume, China a ridicat brusc, la începutul lunii decembrie, majoritatea măsurilor sanitare împotriva coronavirusului. Ulterior, numărul de pacienţi a cunoscut o creştere puternică. Spitalele au fost asaltate de pacienţi în vârstă, iar crematoriile au fost copleşite de afluxul de cadavre. În decembrie, Beijingul şi-a revizuit metodologia de numărare a deceselor atribuite COVID-19. Doar cei care au murit direct din cauza unei insuficienţe respiratorii cauzate de coronavirus sunt acum incluşi în statistici. Această controversată schimbare de metodologie face ca un număr mare de decese să nu mai fie înregistrate ca fiind cauzate de COVID-19. China COVID deaths accelerate to 9,000 a day - What you get when you allow a lethal virus to rip through an unvaccinated population. When they try to ram “health freedom” propaganda down our throats, remember that number… https://t.co/B8vGeVZKEP— Prof Peter Hotez MD PhD (@PeterHotez) January 10, 2023 Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat această nouă definiţie a decesului atribuit COVID-19 din China, considerând-o "prea îngustă". Beijingul a respins criticile şi a cerut OMS să adopte o poziţie "imparţială" în privinţa COVID-19. China recorded 59,938 Covid-related deaths between December 8 and January 12→ 5,503 deaths: respiratory failure triggered by infection→ 54,435 infected with Covid but with underlying conditions→ Average age: 80.3→ 90% of deaths aged 65+ https://t.co/egEUKBZxQo— Joel Chan (@kjoules) January 14, 2023 Miercuri, autorităţile sanitare chineze au estimat că "nu este necesar" să zăbovească în viitorul imediat asupra numărului exact de decese asociate COVID-19. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Ciolacu îl ia în balon pe Bode Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu îl ia în balon pe Bode:

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îl ia în balon pe colegul de alianță de la PNL, Lucian Bode: „nu poţi să ai pretenţii de fi „jucător” regional, când (...) noi am dormit pe bancheta din spate a Europei”, a afirmat liderul social-democrat. El s-a referit la o afirmație făcută de Bode în 2020, când a susținut că dormea pe bancheta din spate a mașinii, deci nu știe în ce circumstanțe s-a produs o tamponare între autovehiculul în care se afla și un alt autoturism. Ciolacu îl ia în balon pe Bode „Eu vreau ca din acest an să schimbăm registrul şi să spunem clar care este drumul românilor şi al României. Nu poţi să ai pretenţii de fi 'jucător' regional, când până acum toată politica externă noi am dormit pe bancheta din spate a Europei. Nu poţi să ai pretenţii şi să constaţi eşecuri pe care nu le consideri eşecuri. Domnul doctor, cum a decurs operaţia? Excelent, reuşită operaţia, dar îmi pare rău, pacientul a decedat. Cam aşa e cu Schengen. Trebuie să avem o politică coerentă şi să fim respectaţi. Nu putem realiza acest lucru decât dacă suntem uniţi, chiar din familii politice diferite", a declarat Marcel Ciolacu, prezent la Zalău la conferinţa judeţeană a organizaţiei judeţene a PSD. Acesta a adăugat faptul că s-a terminat perioada amatorismului la nivel central, s-a terminat şi la nivel local, iar oamenii au încredere în cei care dezvoltă şi care oferă un echilibru între social şi economic. „Nu conduceam eu, eram pasager pe bancheta din spate (...) În momentele premergătoare regretabilului incident eu mă odihneam”, a spus Bode, în septembrie 2020, după incidentul în care a fost implicată mașina în care se afla. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră