luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7558 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate

Mesajele „economice” ale lui Marcel Ciolacu, președintele PSD sunt plagiate din AUR și Șoșoacă; Viktor Orban, presa comunistă și o senatoare progresistă din SUA, arată o analiză a ultimelor discursuri și proiecte ale liderului PSD, prin comparație cu declarațiile altor lideri politici. De altfel, pe fondul ascensiunii AUR în sondaje, PSD pare a fi tot mai tentat să recupereze o parte din electoratul pierdut lansând mesaje asemănătoare cu cele a lui Simion și Daniela Șoșoacă. În ceea ce privește „patriotismul economic”, această sintagmă este frecvent folosită, dar ea a devenit celebră în programul economic al lui Elizabeth Warren, senator american democrat, din aripa „progresistă” a acestui partid. Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Iată mesajele plagiate de Ciolacu, toate fiind puternic intervenționiste, împotriva economiei de piață și cu accente anti-europene: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul guvernului Ciolacu. George Simion, reacție la programul de guvernare Ciolacu: „Nu e adevărat că suntem scalvii moderni ai Europei, suntem iobagi, nu producem nimic modern”. Șoșoacă: „Suntem statul sclav al Americii? Suntem colonie?”. Ciolacu: „Prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula. În acest sens avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază”. Un astfel de program a avut și Viktor Orban, premierul Ungariei și s-a terminat cu un eșec epic. Produsele la care au fost plafonate prețurile au dispărut din magazine. Alte prețuri au explodat, iar Ungaria are una din cele mai mari inflații din UE. Mesajele lui Ciolacu despre combaterea speculei sunt însă, în esență, rămășițe ale perioadei comuniste, când specula era pedepsită penal. În 17 mai 1989, de exemplu, România Liberă publica un articol în care critica dur „specula” din piețe, mai ales prețul mare al cireșelor. Scânteia, august 1947: „În comuna Militari se găseau în piaţă de toate: zarzavat şi legume la toate gheretele, pînă şi carne la fiecare măcelărie. Dar n-au lipsit nici speculanţii, şi femeile din U.F.A.R. i-au dibuit repede. Împreună cu primarul, pe care l-au chemat în ajutor, le-au atârnat cântarul şi placarda de gât şi i-au plimbat prin toată comuna în huiduielile populaţiei“. „Patriotismul economic” a fost un proiect al senatoarei progresiste Elizabeth Warren. „Luna trecută, mi-am făcut publică agenda mea privind patriotismul economic - angajamentul meu de a schimba în mod fundamental abordarea guvernului față de economie, astfel încât să punem interesele lucrătorilor și familiilor americane înaintea intereselor corporațiilor multinaționale. (...) Acesta este planul meu de a folosi patriotismul economic pentru a revizui abordarea noastră față de comerț. Timp de decenii, marile corporații multinaționale au cumpărat și au făcut lobby pentru a dicta politica comercială a Americii. Aceste mari corporații s-au îmbogățit, dar toți ceilalți au plătit prețul”, a explicat Warren pe blogul ei, în iulie 2019. Neoficial însă, guvernul Ciolacu se pregătește să crească masiv fiscalitatea, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar - arată Antena 3, un postt apropiat PSD. Pe lista propunerilor se află inclusiv majorarea TVA. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR În schimb, reforma pensiilor speciale ar urma să fie înghețată până în 2025.

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Foto: Facebook
Un deputat PSD nu va vota un guvern din care face parte Rafila
Politică

Deputat PSD nu vota un guvern care face parte Rafila

Un deputat PSD, fost ministru al Sănătății în guvernul Cioloș, Patriciu Achimaș-Cadariu, anunță că nu va vota un guvern din care face parte Rafila: „Nu știu dacă domnul Rafila va rămâne membru al guvernului, ministru al Sănătății, nu mă privește. Dar pot să spun că, dacă va fi propus, nu îl voi vota nici în comisie și nu voi vota un guvern cu această atitudine față de pacienții bolnavi de cancer. Voi vota împotriva acestui ministru”. Deputat PSD nu va vota un guvern din care face parte Rafila Federația Bolnavilor de Cancer l-a reclamat pe actualul ministru la comisiile de abuzuri din Parlament, acuzându-l că, prin politicile sale, menține 153 decese/ zi. „Domnul Alexandru Rafila prin neimplementarea Planului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) dorește să mențină cifrele și procentele rușinii la nivel european cu peste 20.000 de decese/an evitabile din patologia oncologică și cu 48% mai multe decese/an față de media europeană, din aceiași patologie. Domnul Alexandru Rafila, prin neimplementarea și amânarea PNCC, dorește să mențină/mărească numărul deceselor zilnice din patologia oncologică, aproximativ 153 de pacienți/zi cu diferite forme de cancer, mulți dintre ei cu șanse reale de supraviețuire”, se arată în mesajul Federației Naționale a Bolnavilor de Cancer. Fostul ministru Cadariu a confirmat, potrivit Monitorului de Cluj, aceste acuzații: „Ce s-a întâmplat notabil în Sănătate în ultimii doi ani? Se folosesc tot felul de simulacre, de substitute, pentru a explica că le e mai bine pacienților. A crescut norma de hrană în spitale, adevărat, dar asta nu ține de calitatea actului medical. Cu cât am scăzut mortalitatea evitabilă? Cu cât am crescut speranța de viață? Niște indicatori palpabili. Știm că nu s-au schimbat cu nimic”. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Avalanșă de majorări de taxe și impozite: proiectul guvernului Ciolacu
Politică

Avalanșă de majorări de taxe și impozite

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu: impozit progresiv pe salarii, taxă de 1% pe cifra de afaceri și majorări ale taxelor pe mașini și case, potrivit surselor Antenei 3. În schimb, banii colectați vor fi risipiți pe diferite pomeni, precum „1,5 milioane de români vor avea 1.000 de euro net (până în 2025)” - deși postul nu explică această măsură. Foto: Captură video Avalanșă de majorări de taxe și impozite În ceea ce privește pensiile speciale, probabil că guvernul Ciolacu va „îngheța” aplicarea acestui jalon din PNRR până în 2025, însă și banii aferenți acestui jalon vor rămâne la Bruxelles până când reforma va fi îndeplinită. Taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată doar companiilor care au o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, a explicat Adrian Negrescu, un economist apropiat PSD, la Antena 3. El a estimat că măsura ar aduce la buget circa 3,8 miliarde de lei. Potrivit lui Negrescu, este posibil ca anul viitor să crească și TVA-ul cu 2%, în 2024. Programul economic al viitorului Guvern va cuprinde, din perspectiva PSD, și o serie de propuneri care deja figurează în PNRR și trebuiau îndeplinite de actualul ministru al Muncii, Marius Budăi: recalcularea pensiilor - o nouă lege a pensiilor este jalon PNRR - și o nouă lege a salarizării unice - de asemenea, jalon PNRR. Foto: Captură video Nu este clar ce înseamnă „impozit mai mare case, mașini”, după cum anunță Antena 3. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” PSD mai vrea ca salariul minim să ajungă la 500 de euro în 2025 - o altă măsură prin care încasările la bugetul statului vor crește.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței”
Economie

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Dîncu blamează guvernul Ciucă pentru crizele moștenite de Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Dîncu blamează guvernul Ciucă

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, blamează, la RFI, guvernul Ciucă: „Am moștenit după doi ani și jumătate de guvernare, în care am avut președinte și premieri liberali, o serie de crize”. Dîncu blamează guvernul Ciucă pentru crizele moștenite de Ciolacu „Avem doi ani și jumătate, în care am avut o guvernare liberală. Miniștrii dintr-un Guvern nu pot face nimic fără aprobarea premierului, în orice Guvern. Așa încât direcția pe care am avut-o până acum a fost dată de președintele Iohannis și de premierii pe care i-a avut în acești doi ani și jumătate, cei trei premieri”, a spus Dîncu. În interviu, el a sugerat că UDMR ar trebui să rămână la guvernare. Puteți citi aici tot interviul acordat RFI de Vasile Dîncu.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei Foto: PSD
Politică

Viitorul premier PSD, ziua comemorării mineriadei

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

PSD dă României premier cu studii absolvite la 28 de ani Foto: Facebook
Politică

PSD dă României premier studii absolvite la 28 de ani

PSD dă României al doilea premier, Marcel Ciolacu, cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Primul premier cu studii absolvite tot la o universitate privată, tot la 28 de ani, a fost Mihai Tudose. În cazul lui Ciolacu, noutatea este că ascunde, în biografia sa oficială, ce a făcut până în 2005, când avea 38 de ani. Foto: Facebook PSD dă României premier cu studii absolvite la 28 de ani Potrivit biografiei oficiale, Ciolacu a absolvit în 1995 facultatea de drept, la Universitatea Ecologică din București. Facultatea nu avea autorizație de funcționare în momentul în care Ciolacu a început-o și a primit o licență de funcționare provizorie în 28 iulie 1995. Nu este clar când și-a dat examenul de licență: presa susține că ar fi vorba de anul 2004, dar ar fi ilegal întrucât acesta trebuie susținut în maximum doi ani de la absolvirea facultății. El ar avea un masterat, la SNSPA, luat între 2010 și 2012, pe tema „Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice”. La rubrica „Experiență profesională”, prima sa slujbă este la 38 de ani, când, brusc, între noiembrie și decembrie 2005, este numit prefect interimar la Buzău, în plină guvernare PNL-PD. La vânătoare cu Omar Hayssam Iată câteva fapte controversate, care nu figurează în biografia oficială a viitorului premier: Are certificat de revoluționar. În martie 2023,dosarul in rem privind certificatele de revoluţionar, care îl viza și pe liderul PSD Marcel Ciolacu a fost clasat, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. A fost partenerul de vânătoare a lui Oamr Hayssam. A fost partenerul de pescuit al lui Liviu Dragnea - dar el vâslea, iar Dragnea și Grindeanu pescuiau În 2013 s-a înscris la doctorat la Academia SRI, fiind exmatriculat în 2019. În 2021, după ce ani întregi covrigăria sa nu a distribuit dividende, Ciolacu a obținut un profit consistent. Lucia Com ’94 SRL i-a adus, în anul fiscal 2021, dividende de 489.400 de lei. Soția sa a încasat dividende în sumă de 162.000 de lei. În 2019 și 2020, în declarațiile de avere depuse de Ciolacu nu figurează încasarea de dividende. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă Soția sa beneficia de un salariu de circa 4.000 de lei pe lună de la această firmă.

Claudiu Manda scapă, prin prescriere, de un dosar
Politică

Claudiu Manda scapă, prin prescriere, de un dosar

Încă un succes al viitorilor pensionari speciali: soțul Olguței Vasilescu, europarlamentarul PSD Claudiu Manda, scapă, prin prescriere, de un dosar în care ajutoarele sociale erau folosite drept mită pentru cumpărarea voturilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat încetarea procesului fostului preşedinte PSD Dolj Claudiu Manda, în urma intervenirii prescripţiei penale. În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj Marius Nicolae Simcelescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, dar decizia nu este definitivă. Claudiu Manda scapă, prin prescriere, de un dosar În 2015, fostul primar PSD din Bratovoești, Ion Marin, a acordat ajutoare ilegale către 60 de săteni din Bratovoești. Când inspectorii agenției de plăți și inspecție socială au depistat această fraudă, primarul a apelat la europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primarului Craiovei, Olguța Vasilescu. Primarul era deranjat de faptul că beneficiarii ajutoarelor sociale trebuiau să dea înapoi banii primiți ilegal, în total peste 300.000 de lei, și asta însemna că aceștia nu l-ar mai fi votat. De altfel, în acuzarea DNA se subliniază această problemă: “Trebuie arătat că punctul de pornire a întregii construcţii infracţionale l-a constituit temerea sau mai bine spus certitudinea faptului că PSD va pierde sprijinul electoral al beneficiarilor de ajutor social de pe raza comunei Bratovoeşti, nemulţumiţi de faptul că fuseseră obligaţi să restituie unele sume încasate în mod necuvenit cu titlu de ajutor social“. Manda s-a implicat personal și a sunat la agenția județeană de plăți și inspecție socială, dar funcționarii de acolo au refuzat să-l asculte pe director, un militant PSD, și să semneze documente falsificate. Până la urmă, afacerea din 2015 a fost depistată de DNA. Primarul PSD din Bratovoești și-a recunoscut fapta și a primit doi ani cu suspendare. Beneficiarii ajutoarelor sociale, alegători PSD În aprilie 2021, fostul preşedinte al PSD Dolj Claudiu Manda şi fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj Marius Nicolae Simcelescu au fost trimişi în judecată de DNA pentru folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv abuz în serviciu. Manda era acuzat că a intervenit, în 2015, pe lângă Simcelescu, pentru a şterge, în mod nelegal, datoriile unor beneficiari de ajutor social din comuna Bratovoeşti, în cazul cărora se constatase că a fost încasat în mod necuvenit. Intervenţia lui Manda „ar fi avut drept scop obţinerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid şi pentru primarul comunei Bratovoeşti, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social", arăta DNA. „Intervenţia inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obţinerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid şi pentru primarul comunei Bratovoeşti, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoeşti, faţă de care AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obţinute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) şi de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj", arăta DNA. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă Dosarul DNA a fost trimis la Înalta Curte.

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Greva se suspendă Foto: Facebook
Eveniment

Greva se suspendă

Greva se suspendă, anunță sindicatele din educație. Acestea au transmis și Guvernului faptul că sunt de acord cu oferta Executivului și vor înceta greva. Reprezentanții sindicali aveau termen până, astăzi, la ora 10.00 termen pentru a răspunde Guvernului. Greva se suspendă Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în urma consultării liderilor organizațiilor sindicale afiliate, în cadrul ședințelor Colegiilor liderilor celor două federații, au luat decizia suspendării grevei generale, condiționată de instituirea, în ordonanța de urgență ce urmează a fi aprobată în ședința de Guvern de astăzi, prin articol distinct, a: – principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public; – acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024. În situația în care în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile cuprinse în ordonanța de urgență, greva va fi reluată, susțin liderii sindicali. Ce oferă Guvernul Guvernul a publicat, în transparență decizională, OUG prin care vor crește salariile profesorilor. Sindicaliștii din educație au avut termen, până luni la ora 10.00, să dea un răspuns Guvernului dacă acceptă acest act legislativ, iar apoi va avea loc o ședință la Palatul Victoria pentru adoptarea OUG. ”Începând cu data de 01 iunie 2023 se majorează salariile de bază: d) personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 1300 de lei brut pe fiecare funcţie; e) personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ, cu suma de 1300 de lei fiecare; f) personalului nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcţie”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Vom reveni.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră