miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7542 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Judecătoarea dat statul în judecată și l-a jupuit

Judecătoarea Fărcas-Hîngan Georgiana-Rodica, cea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro oferită ca să-l scape pe primarul Cătălin Cherecheș, a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe. Ea este judecatoare din 2011. Foto: CluJust Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Salariul ei nu era, oricum, mic: în anul fiscal 2022 ea a câștigat, net, circa 20.500 de lei pe lună. Soțul ei este procuror și câștiga, în anul fiscal 2022, circa 16.500 de lei pe lună. Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Însă judecătoarea a dat lovitura dând statul în judecată pentru „diferențe salariale VRS” și, în 2022, a încasat 488.832 de lei. Soțul ei a încasat, tot drepturi salariale restante, încă 30.000 de lei. În anul fiscal 2021, judecătoarea a încasat „diferente salariale VRS, sentinte” alți 152.000 de lei. Soțul - 40.000 de lei, tot drepturi salariale restante. În același an, ea avea un salariu puțin sub 15.000 lei pe lună, iar soțul - circa 16.000 lei/lună. În anul fiscal 2020, au fost doar 14.400 de lei din „diferente salariale VRS, sentinte” pentru judecătoarea Fărcaș-Hîngan, iar soțul ei, procuror, nu a primit nimic. Primele sume din „diferente salariale VRS, sentinte” au venit în iulie 2019, când a primit 4.239 d elei, precizând că este vorba de „tranșă 5% VRS”. Nu este clar dacă ea va avea de încasat noi sume salariale restante și în anii următori. Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Foto: Facebook CSM
Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite Foto: Facebook
Eveniment

Aplicarea noii legi pensiilor însemna noi taxe și impozite

Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite care să aducă la buget 33 de miliarde de lei, pe lângă cele 16 miliarde care vor veni din impozitele recent majorate, arată avizul dat de ministerul de Finanțe la proiectul noii legi a pensiilor. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite Ministerul condus de Marcel Boloș a condiționat avizul de „asumarea de către Guvernul României a unui pachet legislativ de majorare a veniturilor la bugetul de stat, începând cu 2025, care să asigure asigure un nivel suplimentar de minimum 1,8% din PIB, respectiv echivalentul minim a sumei de 33 de miliarde de lei, coroborat cu duceera la îndeplinire a jaloanelor 206 și 207 din PNRRprivind microîntreprinderile și reforma fiscală”. Avizul cu observații a ministerului de Finanțe a fost publicat de G4Media. În aviz, ministerul apreciază că, dacă proiectul de lege intră în vigoare, deficitul bugetar va crește în 2024 la 5,5% din PIB, iar în 2025 va ajunge la 6,1% din PIB. Finanțele mai cer adoptarea unui pachet „pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusiv accelerarea încasării prejudiciilor din infracțiuni economico-financiare”. În aviz, ministerul avertizează că este posibil ca, după adoptarea noului proiect al legii pensiilor, să se constate o deteriorare a evoluției deficitului, ceea ce ar putea determina aplicarea „etapizată” a noii legi. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău „Din ce am văzut în cifre, majorarea care ar trebui să se întâmple din septembrie anul viitor, acel 40% pe medie – și aici e o discuție, că am văzut că media înseamnă 1% pentru unele pensii, probabil cele mari, și 80% pentru pensiile mici și foarte mici, probabil cele sociale pentru care nu s-a cotizat suficient 35 de ani – acolo am văzut 33 de miliarde pe lunile septembrie – decembrie, deci pe 4 luni. Înmulțiți cifra asta cu 3, adică 4 luni ori 3, și vedem că mai adăugăm încă 100 de miliarde numai prin acea lege a pensiilor care face corecția din septembrie”, a spus, la postul B1, economistul Cristian Păun.

Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie Foto: Facebook
Justiție

Cherecheș, salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie

Primarul Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie: judecătoarea care urma să primească mita ar putea fi recuzată. De altfel, chiar edilul-șef din Baia Mare declara, miercuri seara, la România TV, că avocații i-au propus să o recuze pe judecătoare, dar a sugerat că el ar fi refuzat. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Până la prescrierea faptei pe care ar fi comis-o primarul - luare de mită - mai sunt 169 de zile. Nu este clar ce s-ar întâmpla cu procesul său dacă una din cele două judecătoare de la Curtea de Apel ar fi obligată să se recuze. Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului. Mita ar fi fost de 100.000 de euro. Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie „Din câte știu de la soția mea, la ora 12 a fost la mormântul bunicilor mei cu mama, la ora 13 a plecat la Cluj că avea programare la medic fiind însărcinată și chiar i-am spus să mai stea 2 ore la birou și să plecăm amândoi și mi-a zis că pleacă pentru că vin părinții ei și s-au întâlnit la mall. Acolo au venit doi ofițeri să-i facă percheziție, nu au găsit nimic în mașină și s-a trezit că mama ei avea întâlnire cu o rudă a doamnei judecător. Paradoxal în secunda doi, mă trezesc cu sugestii de la avocați speciali că trebuie să fac urgent cerere de recuzare a judecătoarei respective. Păi de ce s-o recuz? Dacă doamna respectivă a făcut acest gen de onestitate și legalitate”, a spus Cherecheș. El a declarat că soacra sa ar trebui să ajungă la închisoare și a sugerat că va divorța: „Vă spun un lucru, dacă sotia mea m-a mințit, mi-a ascuns lucruri, indiferent din ce motiv, ea sau mama ei să îmi facă bine, în secunda doi, Chereches devine cel mai râvnit burlac al României (...) Mama soţiei mele să stea o sută de ani în închisoare dacă a făcut ceva greşit…”, a afirmat primarul Avocat: „Suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată” Azi, un avocat citat de Gândul afirma că judecătoarea trebuie să se recuze. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II „La întrebarea dacă judecătorul cauzei poate să continue judecata în cauză, în opinia mea, răspunsul este negativ, pentru că unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de procedura penală este existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată. Nu doar că este obligatoriu să existe imparțialitatea magistratului, dar, așa cum practica europeană a stabilit recent, chiar și aparențele pot prezenta importanță pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se și vadă că se face dreptate”, a susținut avocatul Adrian Briscan.

Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Falcă nu exclude o colaborare PNL cu USR, PMP şi Forţa Dreptei Foto: Facebook
Politică

Falcă colaborare PNL USR, PMP Forţa Dreptei

Europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, nu exclude o colaborare a PNL cu polul de dreapta format din USR, PMP şi Forţa Dreptei: „Este nevoie ca forţele de dreapta să fie mult mai unite, să coopereze mult mai bine, astfel încât candidatul tău să câştige alegerile prezidenţiale”, a spus el, la RFI. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Falcă nu exclude o colaborare PNL cu USR, PMP şi Forţa Dreptei Gheorghe Falcă a afirmat că decizia PNL de a merge separat de PSD la alegerile din 2024 ”e o decizie definitivă, dar asta nu înseamnă că după europarlamentare nu poți să ai o nouă analiză și o nouă deschidere, pentru că cred că este nevoie ca forțele de dreapta să fie mult mai unite, să coopereze mult mai bine, astfel încât candidatul tău să câștige alegerile prezidențiale”. Întrebat dacă se referă la viitorul pol de dreapta format din USR, PMP și Forța Dreptei, vicepreședintele PNL a răspuns: ”Da, posibil să existe o colaborare cu ei după europarlamentare. Vom vedea în funcție de rezultatul pe care-l avem, vom vedea în funcție de candidatul pe care-l avem la funcția de președinte, de modul în care știm să ne apropiem din punct de vedere politic, dar toate aceste lucruri vor fi decise după alegerile europarlamentare”. Fostul primar a spus că partidele de dreapta ar putea avea, la alegerile din 2024 și după, „aceleași interese”: Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II „Reporter: Dar cum ați putea colabora cu cei care acum sunt în opoziție, din moment ce PNL se află la putere alături de PSD? Gheorghe Falcă: Eu cred că vom avea aceleași interese, vom gândi sub aceeași platformă, avem aceeași șansă de a gestiona banii europeni pe care noi i-am programat în anul 2021, vorbim de PNRR, vorbim de reformele de acolo, vorbim de faptul că am intrat în ciclul financiar 2021-2027, este o mare oportunitate pentru România să ai la dispoziție peste 80 de miliarde de euro, bani care vor schimba fața României”.

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Foto: Facebook
Politică

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor, afirmă surse politice citate de Știri pe surse. Azi, Guvernul va dezbate, în primă lectură, acest proiect, inițiat de ministerul Muncii. UPDATE 10.50: Președintele PNL, Nicolae Ciucă, pare că susține poziția lui Boloș - care nu este membru de partid, dar este sprijinit de liberali - și spune că noua lege a pensiilor este neaplicabilă: „La cifrele anunțate aseară, impactul este de aproximativ 3% din PIB, este enorm, trebuie să identificăm sursele de finanțare, nu putem să promitem oamenilor (...) Să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar (...) Pe suma de 55,6 miliarde este imposibil!”. Citește și: Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 La 2 noiembrie, premierul Ciolacu părea că sugerează că Finanțele se opun acestei legi: „Fac apel către toți miniștrii implicați în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin Guvern în cel mai scurt timp. Renegocierea PNRR în privința eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie. Nu aș vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, și mai grav, pensionarii români să aibă pensiile înghețate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070”. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Potrivit acestor surse, Boloș refuză să-și asume impactul bugetar uriaș, în 2024, a noii legi a pensiilor, percepută ca o mită electorală acordată exact înaintea alegerilor din toamnă. În plus, Boloș ar refuza să semneze revenirea la vechile plafoane de cash din cauză că această măsură a fost susținută de Ministerul de Finanțe și ar fi adus bani în plus la bugetul de stat. Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale. Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

Cherecheș se dezice de soacra care dorea să-l salveze Foto: Facebook
Eveniment

Cherecheș se dezice de soacra care dorea să-l salveze

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș se dezice de soacra care dorea să-l salveze de pușcărie: „Dacă a făcut așa ceva, oricum nu a făcut-o în numele meu, să i se aplice prevederile legale cât de drastice, pentru că lucrurile astea mi se par niște cretinități”, a spus el la Antena 3. Citește și: Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului – surse. Mita, de 50.000 de euro Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului, susțin G4Media și Antena 3. Mita ar fi fost de 100.000 de euro, din care 50.000 de euro urmau să fie plătiți acum. Cherecheș s-a căsătorit, la 9 septembrie 2023, cu creatoarea de moda Tabita Gliga. Cherecheș se dezice de soacra care dorea să-l salveze Însă edilul-șef al Băii Mari susține că nu știa nimic despre tenativa de mituire a judecătoarei din dosarul său și cere ca soacra sa să fie pedepsită aspru. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău „Lăsați-mă să mă documentez și eventual mă sunați în câteva minute pentru că habar nu am despre ce e vorba (…) De unde să știu eu? Mi se pare o prostie. Dacă a făcut așa ceva, oricum nu a făcut-o în numele meu, să i se aplice prevederile legale cât de drastice, pentru că lucrurile astea mi se par niște cretinități. Mi se pare o chestie pe care un om normal nu are cum să o facă, trebuie să fii tâmpit…dar lăsați-mă să vorbesc cu nevastă-mea să văd despre ce e vorba. Acum am aflat, de două minute, nu știu absolut nimic. Cu soacra nu am vorbit de când m-am însurat”, a declarat Cherecheș, miercuri, la Antena 3. Mama-soacră ar fi făcut-o ca să-l înfunde „Nu e exclus să fie o manevră din asta chiar intenționată, chiar și de către soacră-mea. Dar lăsați-mă să mă documentez un pic. Nu știu, eu nu am încredere decât în mama și în Dumnezeu, că tata a murit”, a adăugat edilul. El a menționat că nu știe ca socra lui să o cunoască pe mama judecătoarei din dosarul său. Curtea de Apel Cluj urmează să pronunțe un verdict pe 24 noiembrie în dosarul în care DNA îl acuză pe primarul din Baia Mare de luare de mită. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită Foto: Facebook
Justiție

Soacra lui Cherecheș, prinsă când intermedia mită

Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului, susțin surse G4Media. Între timp, informația a fost difuzată și de Antena 3. „Mi se pare o prostie, nu stiu despre ce e vorba, eu sunt la birou, imi vad de treaba”, a reacționat Cherecheș, pentru Antena 3. Mita ar fi fost de 50.000 de euro, susține acest post de televiziune, iar azi urma să se plătească prima tranșă. Cherecheș s-a căsătorit, la 9 septembrie 2023, cu creatoarea de moda Tabita Gliga. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Nunta lui Cătălin Cherecheș cu Tabita Gliga a fost transmisă în direct chiar pe pagina de Facebook a edilului, iar la mai bine de două zile de la eveniment, clipul a adunat peste 500.000 de vizualizări. La nunta celor doi au luat parte atât președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan (PNL) cât și președintele PSD Maramureș, deputatul Gabriel Zetea, iar în spațiul public au apărut glume de genul „Pacea politică de pe Câmpul Tineretului”. Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Soacra lui Cherecheș ar fi discutat cu mama judecătoarei, pe care o cunoștea, căreia i-ar fi promis o sumă de bani pentru a obtine o condamnare mai blândă pentru fiul ei, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Funeriu desființează limitarea plăților cash Foto: Facebook
Eveniment

Funeriu desființează limitarea plăților cash

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, desființează limitarea plăților cash: „Folosesc preponderent cardul, dar îngrădirea opțiunii de a folosi cash este cel mai grav și anticonstituțional abuz al statului”. El a apreciat că, urmare a măsurilor luate de guvernul Ciolacu, AUR va câștiga din punct de vedere electoral. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Premierul Ciolacu a anunțat, marți, că va schimba legislația adoptată recent privind limitarea plăților în numerar. Funeriu desființează limitarea plăților cash „Adevăruri pe care nimeni nu le spune clar despre tembelismul limitării cash-ului, așa că le spun eu, care sunt un pro-UE convins și, sper, convingător: 1) Limitarea cheltuielilor cash sau obligația de a declara magazinului sau oricui altcuiva, a priori, de unde ai banii, ce vrei să faci cu ei, este o chestie profund anticonstituțională: Art 44, alin 8 din Constituție scrie clar: «Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.»*. Deci averea oricui este PREZUMATĂ licită, nu e treaba proprietarului să arate de unde are bani și ce vrea să facă cu ei. 2) Da, să mă controleze fiscul de 1000 de ori pe an dacă vrea să facă asta. Da, să mă investigheze procurorii cât vor ei dacă au date care arată că s-ar putea ca averea să provină din infracțiuni. Să mă dea în judecată dacă ei consideră că au suficiente date pentru asta. Banca sau Ghiță de la sculărie să sesizeze Oficiul Național Împotriva Spălării Banilor de câte ori vor, să mă pârască vecinii. Asta e OK. Dar să vină statul și să mă oblige să cheltuiesc aproape toți banii prin bancă este strigător la cer, din cel puțin două motive: a) primul este că Maricica de la ghișeu are acces instant la TOATE cheltuielile mele: poate ști că am fost la oftalmolog, că mi-am luat mașină de la PorWagen, haine de la Zoriklo și aparat de ras de la Panabraun. Dacă vi se pare că e OK ca statul sau funcționarul să știe ce faceți cu banii, imaginați-vă două secunde că statul ăla care știe e condus de unul ca Dragnea. Na, acum mai vă e paralel că știe tot? b) Al doilea este că pentru fiecare astfel de tranzacție banca îmi ia procentaj. Pe care nu am chef să fiu obligat să-l plătesc și nici nu are statul a mă forța să intru într-o relație contractuală cu o anume firmă privată, numită bancă. Dacă plăcerea mea personală e să am tone de cash la saltea, e treaba mea, nu a statului. Dacă sunt cardofob e din nou treaba mea. Ca să nu mai vorbim de nană Florica care ia pensia și nu are bancomat lângă fântână, și care vrea să ia lemne de foc cu o sumă mai mare decât limita impusă abuziv (sau furnizorul a încasat cash în ziua respectivă mai mult decât limita). 3) Nu, a milita pentru folosirea banilor cash dacă vrei, nu e teoria conspirației, nu e o temă a anti-europenilor, e o temă perfect legitimă. Eu sunt profund pro-european, pro-UE, pro orientarea către Vest a României, fără rezerve și fără vreun bemol. Nimeni de la Bruxelles nu cere statului să se bage în cash-ul oamenilor. Pot înțelege că în multe țări dinamica oamenilor e să folosească telefonul sau cardul pentru că e mai comod (plătești o taxă băncii pentru confortul de a nu trebui să cari bani pe care îi poți pierde cu tine). Eu însumi folosesc preponderent cardul, dar îngrădirea opțiunii de a folosi cash este cel mai grav și anticonstituținoal abuz al statului împotriva persoanei”, a scris Funeriu. „Astfel de acțiuni nu fac decât să dea apă la moară AUR~ El spune că trebuie luptat împotriva evaziunii, dar nu îngrădind drepturi. „Da, colectarea este foarte mică, din două motive: birocrație cretinoidă (de exemplu profesorii care fac meditații nu pot, simplu, merge la fisc și spune «am făcut meditații de 10.000 de lei, vreau să plătesc 1600 impozit», ci trebuie să-și facă PFA sau alte minuni) și evaziune. Dacă un tânăr vecin îl ajută pe tata să taie lemne 2 zile, nu ai cum să îl plătești legal pe omul ăla. În concluzie: da, trebuie luptat dur împotriva evaziunii, trebuie luptat dur împotriva corupției, trebuie luptat dur împotriva spălării banilor. Dar nu îngrădind dreptul care stă la baza tuturor drepturilor: acela de a-ți folosi liber averea. Prezumată licită prin Constituție”, a apreciat fostul ministru al Educației. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Daniel Funeriu explică și cine va câștiga, politic: „Astfel de acțiuni, de-a dreptul aberante, nu fac decât să dea apă la moară AUR: exacerbează temerile legitime ale oamenilor care sunt împinși să aleagă un vehicul politic toxic, AUR. Pentru că restul partidelor, într-o veselie ovină, îi faultează inutil pe oameni acolo unde doare: la portofel”.

PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii Foto: Facebook
Politică

PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii

PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii, prin aparent banala și inofensiva schimbare, în noua lege a pensiilor, în articolul 35, alineatul 2, a cuvântului „și” cu cuvântul „sau”, afirmă surse politice. Prin această modificare, între 1 și 1,5 milioane de persoane ar urma să nu mai achite contribuția la Pilonul II. Luni, un membru al CA-ului BNR, Cristian Popa a explicat că IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită timp de cinci ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii Ce scrie acum în proiectul de lege a pensiilor, postat pe site-ul ministerului Muncii, în articolul 35, alineatul 2: „Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi și pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat”. Proiectul ar urma să fie aprobat în ședința de guvern din 9 noiembrie. Ce plănuiește PSD: în propoziția „pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi ȘI pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale” să apară cuvântul „SAU”. În acest fel, ar fi excluși de la plata contribuției circa 1.000.000 – 1.500.000 contribuabili: profesii liberale (PFA, PFI, II, DDA) și funcționari publici cu contracte de mandat. Practic, toți cei care sunt plătitori ai contribuției de asigurări sociale (CAS), dar nu sunt “salariați” cu CIM (contract individual de muncă), ar fi scoși de la plată. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea „Este o lovitură de circa 800 milioane spre un miliard de euro dată Pilonului II, excluzând încă cel puțin un million de oameni de la obligația de a contribui, după ce deja au fost scoși din plată angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT”, au explicat, pentru DeFapt.ro, aceste surse. Citește și: Popa (BNR): IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17% Cât au pierdut IT-iști la pensie pentru că nu contribuie la Pilonul II „Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă”, a spus, luni, Cristian Popa, membru al CA-ului BNR.

Cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat, pe mâna unui politruc UDMR, Karoly Borbely Foto: Inquam/ George Calin
Economie

Cea mai profitabilă companie stat, mâna politruc UDMR

Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne a fost numit, recent, președinte al directoratului Hidorelectrica. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Această companie este deținută în proporție de peste 80% de statul român, prin ministerul Energiei. Cea mai profitabilă companie de stat, pe mâna unui politruc UDMR Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2012 a ajuns președinte al consiliului de administrație la falimentara Oltchim, poziție pe care a ocupat-o doar câteva luni. Acesta a fost începutul plasării lui Karoly Borbely în diferite consilii de administrație ale unor companii de stat cu a căror activitate nu avea nici o legătură profesională: Electrica și Hidroelectrica. În 2017, a început să primească slujbe foarte bine plătite la companii de telecomunicații: Telekom și Orange. Peste tot a avut aceeași funcție: director de relații publice. Tata-socru, întâlnire de taină cu Ciolacu În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau. Cei doi au o avere uriașă: circa 120.000 de euro în conturi, două case și trei apartamente și aproape cinci hectare în intravilanul muncipiului Buzău. Socrul Ionel Gagu l-a împrumutat cu circa 140.000 de euro. În anul fiscal 2022, soția sa a încasat dividende de 2,2 milioane de lei de la companiile la care este acționară.

Robert Negoiță, la masă alături de Firea Foto: Kanal D
Politică

Robert Negoiță, la masă alături de Firea

S-au făcut mincinoși, sforari, mincinoși și paranoici, dar acum s-au împăcat: primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost fotografia la masă alături de Firea și Pandele, la un eveniment din București. Fotografiile au fost publicate de știri pe surse. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Firea și Negoiță Foto: Știri pe surse Robert Negoiță, la masă alături de Firea Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii lui Negoiță, dar primarul Sectorului 3 s-a certat, în 2020, cu fostul primar al Capitalei. Recent, Negoiță s-a plâns, la Digi 24, că Firea nu l-a salutat, când s-au întâlnit la o nuntă: „Pur și simplu nu m-a salutat, s-a întors așa, a văzut că sunt eu și nu m-a băgat în seamă. Asta e Gabi Firea. I-am zis lui Florin: «Măi, ziceți-mi care e ideea, că eu nu vin să vă siluiesc, nu vreți să vă salut, nu vă salut,nu mă rog de nimeni». Și mi-a zis : «Robert, îmi cer scuze…Gabi mi-a cerut să nu te salut». Asta e relația, asta definește relația Robert Negoiță - Gabi Firea”. În timp, Negoiță și Firea au avut mai multe schimburi de replici acide: Negoiță despre Firea: „Terorizată de paranoia potrivit căreia eu mi-aș fi dorit (...) să atac ulterior fotoliul de primar general”; „Sunteți victima propriei dorințe de mărire, a lipsei spiritului de echipă, a calcului politicianist ieftin” Firea despre Negoiță: „Nu putem negocia cu teroriştii politici (…) ar fi fost o lipsă de respect faţă de bucureşteni (…) să ne aliem cu propriii noştri asasini, adică cu domnii Ponta şi Negoiţă”. Foto: Știri pe surse Nu se știe care era evenimentul la care, acu, Firea a fost surprinsă vorbind veselă cu Negoiță.

România solicită, prin Dan Motreanu, încă un an pentru a absorbi fondurile europene Foto: Facebook
Eveniment

România solicită un an a absorbi fondurile europene

România solicită încă un an, până la mijlocul lui 2025, pentru a absorbi fondurile europene de „coeziune”, anunță europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Într-o postare pe Facebook, pe pagina PNL, el spune că „prelungirea cu încă un an, până la jumătatea anului 2025, a termenului de utilizare a fondurilor europene din Politica de Coeziune a exercițiului financiar 2014-2020 este una din priorităților mele în Parlamentul European”. Potrivit lui Motreanu, comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, „a răspuns afirmativ” acestei propuneri. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Rata de absorbție efectivă: 79,6% Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) privind gradul de absorbție a fondurilor europene sunt din 29 septembrie. La acel moment „rata de absorbție curentă” a fondurilor destinate politicilor de coeziune, care include sumele solicitate la plată, era de 79,6%. În ceea ce privește rata de absorbție efectivă - adică sumele plătite României - aceasta era de 69,81%. Totalul sumelor primite de la UE, care includ prefinanțările, era de 20,3 miliarde de euro, respectiv 84,3% din alocare. Dacă propunerea lui Motreanu nu este adoptată, autoritățile române ar avea doar trei luni ca să atragă încă 16% din fonduri, respectiv circa 3,7 miliarde de euro. România solicită încă un an pentru a absorbi fondurile europene „În intervenția pe care am avut-o în cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind Politica de Coeziune Post 2027, am solicitat comisarului european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, să susțină aceste propuneri, iar aceasta a răspuns afirmativ.â De asemenea, aceasta a afirmat că susține și propunerea pe care am făcut-o ca raportor din partea PPE (#EPP) ca banii prevăzuți de noul program european STEP (platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa) să fie utilizați doar în țările din UE cu PIB-ul sub media Uniunii, categorie din care face parte și România. În acest fel, companiile capabile sa dezvolte tehnologiile moderne STEP vor fi atrase în regiuni în care acestea nu s-ar extinde astfel. Suma alocată pentru STEP este de zece miliarde de euro, iar Parlamentul European solicită alocarea a încă trei miliarde de euro. Comisarul european a subliniat importanța acestei abordări având în vedere că statele cu PIB-ul sub media UE dispun de capacități limitate de a oferi ajutoare de stat. Politica de coeziune este principalul vehicul de investiții al Uniunii Europene. Circa o treime din bugetul european este alocată pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate și pentru susținerea inovației și a firmelor mici și mijlocii. România va primi în total 31,5 miliarde de euro prin Politica de coeziune în perioada 2021-2027”, a afirmat Motreanu.

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17%, spune Cristian Popa, membru al CA-ului BNR Foto: Facebook
Economie

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17

IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%, a declarat, azi, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit lui Popa, cei din construcţii vor avea o pensie privată cu 30% mai mică. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17% „Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Este o simulare cu date conservatoare. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă", a spus Cristian Popa, la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea El a declarat că este trist că nu există o discuţie mai amplă despre cum ar trebui să revină la Pilonul II aceste persoane sau să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Rata de dependenţă contributori/beneficiari, cea mai nefavorabilă în cadrul UE27” La rândul său, Ionuţ Dumitru, profesor universitar, Academia de Studii Economice, a declarat că România are o problemă structurală majoră în piaţa muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul ţărilor UE27 (raportat la bazinul potenţial de forţă de muncă disponibilă). „Această situaţie face ca rata de dependenţă contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar şi ca urmare a unor motivaţii fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt aşteptate să se deterioreze şi mai mult pe termen mediu şi lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III şi cele ocupaţionale să fie o necesitate stringentă pentru România", a explicat Ionuţ Dumitru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră