marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7537 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Internațional

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere

Noul președinte al Argentinei, libertarianul Javier Milei, a desființat din prima zi în funcție jumătate din cele 18 ministere de la Buenos Aires. Argentina are o suprafață de zece ori mai mare decât România și 47 de milioane de locuitori, față de sub 20 de milioane, cât mai are acum România. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Însă cabinetul Ciolacu are 20 de membri, cu tot cu premier, doi vicepremieri - dintre care unul fără portofoliu - și secretarul general al Guvernului. PSD a refuzat constant să desființeze chiar și ministerul Familiei. În plus, în structurile Executivului sunt circa 200 de secretari de stat, potrivit unei evaluări din primăvara acestui an - dar este posibil ca, prin plecarea UDMR, numărul acestora să se reducă. Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere „Noul președinte al Argentinei, Javier Milei, a depus duminică jurământul. Spre deosebire de guvernul precedent, au fost doar nouă miniștri în loc de 18 și, pentru prima dată, ceremonia a avut loc cu ușile închise - fără presă, fără transmisiuni în direct. Anterior, noua administrație a emis primul ei «Decret de necesitate și urgență» (Decreto de Necesidad y Urgencia, sau DNU) - un tip de decret prezidențial care îi permite să legifereze fără a trece mai întâi prin Congres. Documentul de 76 de pagini a confirmat faptul că guvernul Milei reduce la jumătate numărul de ministere față de guvernul anterior, rămânând astfel doar nouă. Reducerea drastică a fost o propunere de bază a platformei sale electorale cunoscută sub numele de «Planul drujba»”, scrie Buenos Aires Herald. Noul preşedinte argentinian a spus că niciun alt guvern nu a găsit ţara într-o situaţie mai rea decât în prezent şi că Argentina are nevoie de o ajustare fiscală a sectorului public de 5% din produsul intern brut (PIB). „Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate „Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere Foto: Facebook
Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% Foto: Facebook Academia de Poliție
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Foto: Facebook
Eveniment

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile

Grefierii intră în grevă, de luni, 11 decembrie, pentru că nu li se plătesc integral salariile, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare, Dicasterial, la 9 decembrie. Ei vor întocmi acte numai în cauze urgente, precum arestările, și nu vor asigura permanența în zilele libere. Citește și: Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului În plus, „în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024 se va întrerupe activitatea în instanțe și parchete timp de 4 ore, în intervalul orar 10.00-14.00, timp în care se va asigura participarea grefierilor numai la ședințele de judecată și la activitățile de urmărire penală considerate urgente”. Un grefier de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu cuprins între 5.396 și 7.423 lei, plus sporuri între 1.700 și 2.200 de lei. Prim-grefierul ICCJ câștiga 11.100 de lei, plus 3.300 de lei sporuri. Grefierii beneficiază și de pensii speciale. Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Dar, până atunci, de luni 11 decembrie, grefierii: grefierii vor participa la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente vor întocmi acte numai în cauzele considerate urgente compartimentele auxiliare ale instanțelor și parchetelor își vor reduce la jumătate programul de lucru cu publicul personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete nu va mai efectua niciun fel de act de procedură în afara programului de lucru legal, în zilele de repaus săptămânal sau zilele de sărbătoare legală nu va mai asigura permanența în afara programului de lucru, nu va răspunde la telefon Greferii cer Guvernului să asigure plata integrală a salariilor pe noiembrie 2023, „recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești definitive și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023”, plus „plata tranșelor din hotărâri judecătorești definitive și acte administrative de salarizare scadente în anul 2023”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Ei reclamă restanțe la plată și la „achitarea diferențelor de drepturi salariale, restante, aferente perioadei 1 ianuarie 2018-31 martie 2023, inclusiv”.

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru salariu

Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Tudorel Toader și-a anunțat intenția de a candida pentru un al treilea mandat de rector. El a fost instalat de Liviu Dragnea ca ministru al Justiției în guvernele PSD din 2017-2019. Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Această victorie va face ca și pensia sa specială să fie recalculată și majorată. DeFapt.ro a arătat că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Ultima declarație de interese arată că rectorul Tudorel Toader a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea, perioadă în care a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, primește de la stat: pensie specială de 312.345 de lei în anil fiscal 2022 267.254 de lei - salariul de rector Ca avocat a câștigat, în anul fiscla 2022, peste 720.000 de lei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Toader are în țară 11 terenuri, 4 case și 3 apartamente, potrivit declarației de avere.

Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu (foto), zis „Busi” Foto: Facebook
Politică

Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii

Primul atac din PNL la „Busi”, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu: nu știe să facă diferența între „noile tehnici genomice (NTG) și plantele modificate genetic (OMG)”, a scris, pe Facebook, deputatul Emil-Florian Dumitru, vicepreședinte al Comisiei de agricultură. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Pe scurt, ca să înțeleagă și domnul ministru, pentru ca o plantă să fie modificată genetic se inserează o genă de la o plantă diferită în genomul (ADN-ul) plantei. În schimb, NTG nu implică introducerea ADN-ului străin – se introduc gene de la aceiași plantă sau de la o plantă înrudită”, a scris Dumitru. Ministrul Florin Barbu și premierul Ciolacu Foto: Facebook Primul atac din PNL la ministrul PSD al Agriculturii Dumitru i-a mai reproșat lui Barbu și alte gafe: Consiliile de miniștri la nivel european îl prind de fiecare data nepregătit Incompetența și neînțelegerea subiectelor face ca ministrul nostru să-și schimbe poziția de la un sezon la altul. Astfel, în martie susținea interdicția valorificării porcului cu excepția gospodăriei țărănești care e membră în cooperativele agricole. După ce a ajuns ministru, ne-a explicat clar că de fapt el susține creșterea porcului în gospodăria țărănească. Situația plăților în avans pentru fermieri (...): „asistăm la cea mai proastă campanie de avansuri din ultimii ani. Astfel, s-au plătit doar 850 de milioane de euro dintr-un miliard alocat”. Prin urmare, zeci de mii de fermieri vor rămâne fără finanțare Este „foarte preocupat de furajarea animalelor cu nutreț din rogoz și din stuf. Din păcate, nimeni n-a vorbit și cu animalele să vadă dacă lor le place stuful”. „A inventat o schemă de ajutor de stat, InvestAlim, pentru care s-au depus, țintit, fix 5 proiecte în valoare fiecare de 2 milioane de euro din bugetul național” „Busi”, de la Vâlcov la Paul Stănescu „Fermierii, profesioniștii din mediul academic-agricol și mediul asociativ se tot întreabă ce îl recomandă totuși pe actualul ministru? Păi e simplu, fraților. Omul e din Olt”, a afirmat deputatul Dumitru, pe Facebook. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă DeFapt.ro a scris că ministrul Florin Barbu, zis „Busi”, este un ex-om de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum este în gruparea lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Barbu, cu studii de economie la Craiova, are zero pregătire profesională în materie de agricultură.

Capcanele ofertei austriece: transportatorii români vor continua să piardă bani așteptând la graniță Foto: Facebook
Politică

Capcanele ofertei austriece

Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. De acceptarea în spațiul Schengen strict cu frontiera aeriană vor beneficia câteva milioane de cetățeni care călătoresc cu avionul. Printre condițiile puse de Austria ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen cu frontiera aeriană este prezența consilierilor austrieci pe aeroporturile din cele două țări, pentru verificarea documentelor. Negocierile se vor purta marți, în Slovenia. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Însă turiștii care merg în Grecia cu mașina, de exemplu, vor continua să se confrunte cu cozile uriașe de la granițele cu Bulgaria și cu Grecia. Capcanele ofertei austriece „Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro. Doar din cauza costurilor cu aşteptarea în vamă”, spunea recent ministrul Economiei, Radu Oprea. El estima, pe Facebook, pierderile la „cel puțin 0,5% din PIB doar din cauza întârzierilor în vamă. Creșterea economică ar putea să fie de 3% din PIB prin investițiile străine nou atrase, prin numărul mai mare de turiști străini sau prin creșterea competitivității companiilor din România”. Estomările pierderilor anuale variază însă foarte mult. „Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, declara, în 2022, Adrian Pop, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002". Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost în 2022 de circa 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape zece miliarde de euro. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, spunea fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, la Digi 24. Condițiile Austriei Însă, potrivit presei de la viena, Austria pune condiții clare pentru a permite intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera aeriană: creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să fie asigurați de Comisia Europeană; creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România; prezența unor consilieri din Austria pe aeroporturile din București și Sofia, la verificarea documentelor; „preluarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” - Der Standard. Însă presa din Austria consideră că nici una din aceste condiții nu este problematică.

Mircea Marian
Opinii

DeFapt.ro este o alternativă la corupția din presă

De la bun început o spun: nu am pretenția că site-ul DeFapt.ro este impecabil, că nu facem greșeli și că este unica alternativă la corupția extinsă din presă. Dar este una dintre soluții pentru jurnaliștii care vor să fie liberi. Așa cum suntem noi, o spun fără modestie. Desigur, liberi să muncească pe brânci, fără vacanțe și fără week-end, și cu un permanent stres în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare. Că presa din România este coruptă se știe. Puterea a pompat mereu sume uriașe pentru a-și cumpăra bunăvoința. Miniștrii guvernului Adrian Năstase făceau publicitate în ziarele vremii la monopoluri de stat care nu aveau nevoie de nici o reclamă - Adevărul era studiu de caz. Prin 2005-2006 au început să apară televiziunile „de știri” controlate de moguli care făcuseră avere pe spinarea statului - Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, de exemplu. Pentru a acoperi costurile curente era nevoie de alți bani, care tot din diferite contracte cu statul veneau, în foarte mare măsură. Prin 2019 a apărut o altă formă de mituire a presei: din sumele uriașe pe care bugetul le oferă partidelor. Dar nu este singura sursă controversată: vin bani către presă de la companii de stat, mai ales de la monopolurile de tip Transelectrica sau Transgaz, sau de la administrațiile locale. În sfârșit cazul Libertatea, oarecum atipic: ziar privat, controlat de un trust elvețian, care vrea să câștige bani făcând un lobby netransparent pentru industria jocurilor de noroc. Industria a umplut presa de reclame mascate, iar cazul Libertatea este unul fericit în care s-a aflat de aranjamentele făcute de patronat peste capul jurnaliștilor. Scandalul de la Libertatea nu va opri acest tip de corupție, ci dimpotrivă, va încuraja și alte industrii să facă lobby în publicații dispuse să-și vândă independența jurnalistică. De aceea cred că ceea ce se petrece la DeFapt.ro este un model, o soluție pentru jurnaliștii care pun libertatea editorială deasupra confortului personal. Puteam rămâne salariați care munceau opt ore pe zi, iar în week-end se bucurau de timpul liber. Am preferat acest drum, extrem de riscant financiar. Nu avem pretenția că suntem singurii care au adoptat acest model: sunt tot mai multe site-uri de nișă, cu 2-3 jurnaliști, care lucrează de obicei în regim de cooperativă, nu pe o structură „patron-angajați”. Finanțarea: din reclame, prin Patreon sau alte platforme de acest tip sau din proiecte jurnalistice. Dar nu din bani publici. Modelul pare a fi viabil, din punct de vedere economic, deocamdată. Este departe de a fi o soluție perfectă, dar nu văd alt drum, acum, în România de azi. În orice caz, presa nu a murit în România. Dimpotrivă, asistăm la un fenomen fără precedent: tot mai mulți jurnaliști au curaj să demisioneze, să renunțe la statutul de salariat și să acționeze pe cont propriu sau în echipe mici. Însă, cu mult subiectivism o spun: publicul, dacă vrea o presă liberă, trebuie să accepte că informația nu este gratuită și trebuie finanțată. Chiar și când opiniile sale intră în conflict cu ceea ce citește. Sau mai ales atunci.

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care magistrații o solicită de la statul român

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” de salarii restante doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Informația a apărut într-un mesaj pe care procurorul general al României, Alexandru Florența, l-a transmis magistraților, după discuțiile de la ministerul de Finanțe, cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției. La discuții a participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Pe agenda publică a premierului Ciolacu nu a apărut și întâlnirea cu șefa ICCJ și procurorul general. Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Potrivit lui Florența, doar în acest an ar trebui plătită o tranșă de drepturi salariale restante în valoare de 2,8 miliarde de lei. Costul total al autostrăzii A0, centura Bucureștiului, pe segmentul de nord este de aproximativ 2,35 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de site-ul 130km.ro. Segmentul de sud al A0 costă circa 2,44 miliarde de lei. Chiar procurorul general Alexandru Florența recunoștea că „suma totală este foarte mare”, în mesajul transmis magistraților. „Bună ziua! Azi tocmai am finalizat o întâlnire cu dl. prim-ministru și ministrul de finanțe pe tema achitării transei restante pe anul în curs. Deși suma totală este foarte mare (cca 2,8 miliarde), se dorește găsirea unei soluții și sunt în analiză mai multe posibile opțiuni. Urmează să se revină cu mai multe calcule și variante de plată în perioada imediat următoare. Vă rog deci să transmiteți colegilor că se negociază intens în aceste zile pentru identificarea unei soluții pozitive”, a scris Florența. Corbu cere date exacte, pentru includerea banilor pentru magistrați în bugetul pe 2024 Și șefa ICCJ, Alina Corbu, a transmis un mesaj intern, după discuțiile cu Guvernul: „Pentru reușita negocierilor, dar și pentru identificarea celei mai bune soluții posibile din punctul de vedere al sistemului, este esențial ca luni, 11.12.2023 să comunicăm prim-ministrului și Ministerului Finanțelor datele financiare exacte atât în ceea ce privește impactul financiar privind punerea în plata integrală a salariilor stabilite în raport cu VRS 605 neplafonat, cât și sumele exacte legate de transa aferenta anului 2023 pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, defalcată pe cei 5 ani la care se referă eșalonarea prevăzută de lege (...) Consider de cea mai înaltă importanță pentru soluționarea acestor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar să ne bazăm pe calcule efectuate judicios și să putem prezenta date exacte, care să permită includerea sumelor respective în proiectul final al bugetului de stat”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Cum au jupuit magistrații statul român DeFapt.ro a arătat, în octombrie, că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare.

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Foto: Inquam/George Călin
Politică

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD: „Este o ghenă”, a spus liderul organizației PNL din Olt, care a anunțat că a rupt orice colaborare cu PSD-ul local. Însă, doar azi, au mai criticat formațiunea social-democrată europarlamentarul Gheorghe Falcă și fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Falcă a transmis un mesaj neobișnuit către USR. „Eu cred într-o astfel de colaborare (cu USR - n.r.) şi la nivel naţional şi la nivel local. Am demonstrat asta în 2020, când am vrut să colaborăm cu ei. Regretabil este că în 2020 nu ne-am înţeles (...) Eu cred că au nevoie de parteneri, să agresezi PNL nu este o soluţie. Soluţia este să fim parteneri (...) USR trebuie să se gândească la electoratul lor, să se gândească la ceea ce înseamnă parteneriat cu alte partide, pentru că, aşa cum se poate constata, singur nu reuşeşti", a spus Falcă. Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Tot azi, fostul ministru Virgil Popescu a afirmat că „nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte”. „Avem un an foarte greu şi nu este uşor de coabitat cu PSD. Nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte. Nu este uşor să mergem să le spunem oamenilor, pentru că stabilitatea este foarte importantă”, a afirmat Popescu. Nici Popescu, nici Falcă nu au oferit o soluție la guvernarea comună cu PSD. Însă, în Olt, fostul ministru al Culturii Gigel Știrbu a anunțat că au fost rupte relațiie cu social-democrații. „Este inadmisibil ca în 2024 această țară să fie condusă de cineva care încă nu-și găsește, după ce caută destul de intens, diploma de bacalaureat (...) E mult mai greu să te bați cu PSD, e mult mai greu să te iei cu ei de piept și să ai probleme, să ai anumite neconcordanțe, să fiu mai elegant, cu instituțiile statului, e mult mai ușor să spui gata și facem așa: mata iei 95 și o iau cinci, la numărul de primari mă refer. Acesta este efectul pe care noi îl trăim în județul Olt. Niciodată, dar absolut niciodată, în județul Olt nu vom mai asista, vă garantez, niciodată Partidul Național Liberal nu va mai sta la masă cu PSD”, a spus Gigel Știrbu. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Însă un prim-vicepreședinte PNL, Dan Motreanu, a criticat și atitudinea PNL: „Astăzi, din punctul meu de vedere, Partidul Național Liberal arată ca un elev mediocru pe care îl așteaptă un examen foarte greu”.

Vălean: Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 Foto: Club Feroviar
Economie

Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030

Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, aceasta fiind fiind obligaţie pan-europeană, a declarat, azi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 „Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Asta poartă denumirea de reţeaua transport europeană - TEN-T network. Acest plan conţine hărţi exacte pentru toate statele membre privind infrastructura de transport rutier, feroviar, pentru toate statele membre agreate desigur cu ţările respective, cu obligaţii şi oportunităţi, în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea acestor infrastructuri la anumite standarde, inclusiv de inovare, adică introducerea sistemelor inteligente de transport atât pentru calea ferată, cât şi pentru rutier, standarde legate de utilizarea acestei reţele. Pentru că este vorba de cale ferată, de exemplu, toată reţeaua de cale ferată europeană care este principală are standarde de viteză, de exemplu, de 160 de km/oră. Ne uităm la harta de infrastructură a României în această reţea şi vedem care sunt liniile de cale ferată care trebuie să aibă 160 km/oră. Până când? Până în 2030, o altă obligaţie pan-europeană. Reţeaua esenţială trebuie să fie definitivată până în 2030", a menţionat Adina Vălean, la evenimentul "Innovation in EU Transport Policies". România ar trebui să cheltuie 12 miliarde de euro, bani oferiți de UE Potrivit acesteia, mai este o reţea esenţială secundară sau extinsă care are termen de realizare în 2040 şi reţeaua extinsă, care acoperă restul infrastructurii cu termen de realizare în 2050. „Toate acestea au standarde, dar au şi oportunităţi, în sensul în care există finanţare pentru toate aceste oferte. Proiectele au guvernanţă comună, în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune regională ş.a.m.d. cu un anumit grad de cofinanţare, pentru fondurile de mecanism de interconectare european, când vrei să aplici pentru fondurile din PNRR, de asemenea, proiecte clar definite. Deci, practic, ştim ce avem de făcut, ştim până când, ştim la câte standarde - şi în cazul României ştim că sunt aproximativ 12 miliarde de euro fonduri europene co-finanţare pentru diverse proiecte din această infrastructură cu diverse termene de absorbţie în acest exerciţiu financiar", a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3 Foto: Captură video
Eveniment

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3: zeci de mii de lei pe abonamente la fantomaticul „Jurnal Național”, plus alte contracte cu televiziunea lui Dan Voiculescu. O monitorizare a contractelor Antenei 3, așa cum apare ele în sistemul electronic de achiziții publice, SEAP, a identificat 166 de contracte, din iunie 2017 în decembrie 2023, în valoare totală de circa 1,4 milioane de lei. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Foarte multe din aceste contracte sunt banale anunțuri publicitare, de câteva sute de lei, pe care autoritățile sunt obligate să le publice. Dar sunt foarte multe contracte inexplicabile și inutile, plătite, direct sau indirect, din bani publici. În dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare – dar a efectuat doat trei – statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF recuperase în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3 De exemplu, Societatea Apă-Canal Ilfov, controlat de Consiliul Județean Ilfov și de alte opt localități de lângă București, și-a făcut abonamente pe zece luni, în valoare de 38.000 de lei la Jurnalul Național. Cum un abonament pe șase luni costă 690 de lei, înseamnă că circa 75 de exemplare ale acestei publicații din trustul lui Dan Voiculescu sunt distribuite la această companie de stat. Transgaz și-a făcut 40 de abonamente, în valoare de aproape 12.000 de lei, la altă publicație fantomatică anexată Antenei 3: Income Magazin. Însă recordul plătit pe abonamente la Jurnalul Național este al Sectorului 5 - în februarie 2023, când primarul Piedone Popescu era încă la închisoare, iar administrația era controlată de PSD - care plătește 86.430 de lei pe un număr neprecizat de abonamente, pe o perioadă tot neprecizată. La Jurnalul Național mai are abonamente, doar în acest an, penitenciarul Galați - care cheltuie sume de câteva sute de lei. Loteria Română și-a făcut un abonament de 685 de lei, pe un an, la două exemplare din Income Magazin. Însă cele mai mari contracte au fost pentru diferite prestări de servicii ale Antenei 3 către autorități locale controlate de PSD. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primarii PSD plătesc la trustul lui „Felix” Primăria Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - cheltuie aproape 110.000 de lei pentru „Servicii media în parteneriat cu Antena 3 privind participarea la platforma «Romania Inteligenta prin Proiectul#Viitorul Verde»”. Primăria Sectorului 4 a decis, în primăvara acestui an, „ACHIZITIONAREA SERVICIILOR DE PRODUCTIE SPOT TV PENTRU CAMPANIE DE INFORMARE”. Contractul este de 103.950 de lei. Primar al acestui sector este pesedistul Daniel Băluță. Primăria Craiova, condusă de pesedista Olguța Vasilescu, a dat aproape 100.000 de lei pentru „Servicii organizare evenimente educative pentru evenimentul Ziua Municipiului Craiova 2023”. Și Buzăul, și Sectorul 4, și Craiova, au atribuit aceste contracte direct, fără licitație. Organizaţia de Management al Destinaţiei Judeţene Maramureş - o structură subordonată Consiliului Județean, controlat de liberalul Ioan Bogdan - a plătit Antenei 3 120.000 de lei pentru producția de materiale audiovideo și servicii de publicitate. Muzeul Național al Bucovinei a plătit către Antena 3 suma de 42.000 de lei, în două tranșe, pentru „servicii de producție”. Centrul cultural Bucovina a achiziționat un așa-numit „material audiovideo realizat în coproduție” în valoare de 20.000 de lei. CSM Iași și-a cumpărat la Antena 3 servicii de promovare în valoare de 30.000 de lei.

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Foto: Captură video
Internațional

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală

Hunter Biden, fiul președintelui Joe Bidenm, este acuzat de evaziune fiscală: a preferat să cheltuie 383.000 de dolari pe „o femeie” și 151.000 USD pe haine, decât să-și plătească taxele. El riscă până la 17 ani de închisoare. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Acuzarea susține că Biden Junior „a cheltuit mai mult de 1,8 milioane de dolari, inclusiv aproximativ 772.000 de dolari în retrageri de numerar, aproximativ 383.000 de dolari în plăți către femei, aproximativ 151.000 de dolari în îmbrăcăminte și accesorii", scrie The Times. Potrivit acuzării, „inculpatul nu a folosit niciunul dintre aceste fonduri pentru a-și plăti impozitele în 2018". Acuzatorul, David Weiss, susține că acuzatul, în vârstă de 53 de ani, „a cheltuit milioane de dolari pentru un stil de viață extravagant în loc să își plătească facturile fiscale". Acuzațiile au venit după eșecul unui acord de recunoaștere a vinovăției, care l-ar fi ținut pe Biden departe de închisoare. Eșecul a dus la formularea a trei acuzații federale privind armele de foc, privind achiziționarea unei arme de foc în urmă cu cinci ani. Două dintre aceste capete de acuzare se pedepsesc cu până la zece ani de închisoare, iar cel de-al treilea se pedepsește cu până la cinci ani, dacă este Hunter Biden va fi condamnat. Abbe Lowell, avocatul apărării lui Biden, l-a acuzat pe acuzatorul Weiss că „a cedat presiunilor republicane" în acest caz. Banii, din afaceri dubioase în China comunistă, Ucraina și un corupt român În rechizitoriu, procurorii susțin că Hunter Biden a realizat venituri „substanţiale”, inclusiv dintr-o companie pe care a înfiinţat-o cu un conglomerat de afaceri chinez, compania energetică ucraineană Burisma şi „un om de afaceri român nenominalizat” - cel mai probabil omul de afaceri Puiu Popoviciu. Rechizitoriul dosarului în care Biden e acuzat de fraude fiscale conține 56 de pagini. Procurorii susțin că acesta și-a cheltuit banii pe „droguri, escorte, iubite, hoteluri și mașini de lux, haine și alte lucruri personale. Pe scurt: pe orice, în afară de plata taxelor”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Hunter Biden e acuzat că deși „a beneficiat personal de peste 7 milioane de dolari, venit brut” în perioada 2016-2020 „a refuzat în mod conștient să-și plătească taxele din 2016, 2017, 2018 și 2019, chiar dacă a dispus de fonduri pentru plata taxelor”.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră