miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8647 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ministrul Educației își bate joc de Călin Georgescu: „Are un discurs grevat major de pseudoștiință și pseudoreligie”

Ministrul Educației, Daniel David, își bate joc de Călin Georgescu, într-un articol publicat pe blogul său: „Are un discurs grevat major de pseudoștiință (ex. să ne amintim discuția despre formula apei, H2O) și pseudoreligie (ex. cu interpretări prea personale ale textelor sfinte)”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Ministrul Educației își bate joc de Călin Georgescu Daniel David este profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai și a absolvit un program postdoctoral la universitatea Mount Sinai School of Medicine din New-York, în domeniul medicinii comportamentale. „Mă miră prevalența ideilor și obsesia domniei sale pentru «cipuri» (implanturi neurocerebrale) și relația mea potențială cu ele, în condițiile în care domnia sa părea disperat să obțină o relație cu Elon Musk, un antreprenor inovator și probabil acum cel mai bogat om din lume, promotorul și campionul cipurilor la nivel internațional! Cipurile domnului Musk sunt bune?”, a întrebat, retoric, demnitarul. În articol, ministrul Educației explică de ce i se opune lui Georgescu. „Domnule Georgescu, sunt și voi fi un adversar al ideilor dumneavoastră despre lume, pentru că eu cred că lovesc în știință și religie, deci în șansa bunăstării românilor, trezind vechiul obscurantism care ne poate menține în bizarerii, izolare și subdezvoltare, și voi încerca mereu să protejez oamenii de acestea. Eu cred într-o societate modernă construită pe doi piloni, știința și religia! De aceea îi chem alături de mine pe toți cărora le pasă de copiii lor și de propria persoană să urmăm cu bun-simț calea normală a științei și religiei”, a scris David. Demnitarul explică și numeroasele voturi obținute de Călin Georgescu: „A fost un vot de refuz al clasei politice clasice, venit din ură (față de nedreptăți reale și/sau percepute), frică (față de lucruri pe care nu le înțeleg) și lipsă de alternativă (în oferta politică). Astfel de abordări pseudoștiințifice și de pseudoreligie există în toată lumea, rămânând însă minoritare în lumea civilizată și important este ca în România oamenii să înțeleagă că acestea sunt abordări alternative științei și religiei, nu sunt știință (cunoaștere) și religie și să nu-și lase mintea și copiii contaminate de acestea! Apoi am aflat de la CSAT despre grozăviile legate de manipulare și ingerințele externe în timpul procesului electoral”.

Ministrul Educației își bate joc de Călin Georgescu: „Are un discurs grevat major de pseudoștiință și pseudoreligie”
Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”
Economie

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

Cristian Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în Convenția CEDO se referă la legislative”
Eveniment

Cristian Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în Convenția CEDO se referă la legislative”

Profesorul universitar Cristian Preda, fost consilier prezidențial și europarlamentar, susține că CEDO nu va admite plângerea lui Călin Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Într-o postare pe Facebook, Preda arată că „dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un «corp legislativ»”, însă acest lucru nu s-a petrecut până acum. Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu „Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat «dreptul la alegeri libere». Numai că dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative. Jurisprudența CEDO a stabilit în mod explicit că exercitarea acestui drept în alegerile prezidențiale e luată în seamă doar dacă șeful statului are inițiativă legislativă sau prerogative extinse în adoptarea legilor: nu e cazul cu președintele României, care nu poate iniția legi și al cărui veto e limitat la o primă versiune a legii. Așa că Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa”, a scris Preda. Președintele nu este „corp legislativ” Ulterior, într-un comentariu la propria postare, el a explicat: „Copiez aici un fragment din ghidul CEDO referitor la articolul 3 din Protocolul nr. 1: «6. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Curtea a considerat că prerogativele șefului statului nu ar putea, ca atare, să conducă la a considera această funcție un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1. Totuși, nu exclude posibilitatea aplicării art. 3 din Protocolul nr. 1 în privința alegerilor prezidențiale. Dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 [Boškoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (dec.), 2004; Brito Da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), 2008]. Însă această posibilitate nu a fost utilizată până acum și nu a fost nici măcar menționată în cauze ulterioare [Paksas împotriva Lituaniei (MC), 2011; Anchugov și Gladkov împotriva Rusiei, 2013, pct. 55-56]»”.

Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european”
Eveniment

Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european”

Deputatul PSD Victor Ponta Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european”. El a continuat să-i compare pe „suveraniști” cu Donald Trump, deși candidatul republican a câștigat alegerile pe baza unui program economic de dreapta, care prevedea debirocratizare și susținerea investițiilor, nu naționalizarea companiilor străine. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Ponta se oferă să candideze la președinție „Dacă voi intra eu sau nu în cursa electorală… nu are legătură cu alți candidați. Aș candida doar dacă aș fi convins de un proiect în care să cred. Politica este imprevizibilă, nimic nu este sigur sau definitiv. Lucrurile se pot schimba rapid, mai ales în acest domeniu. Pe de altă parte, nu îmi place să fac declarații pe care să le regret mai târziu. Acum 10 ani, eram prea tânăr și nepregătit. Când mă uit în urmă, îmi dau seama că am spus sau am făcut lucruri pe care nu le-aș repeta astăzi. Dacă voi candida, o voi face doar când voi avea convingerea că există un proiect real și benefic pentru România. Nu cred că pot face eu ceva singur”, a spus Ponta la România TV. Pe de altă parte, el a continuat să lanseze mesaje către electoratul suveranist. „Nu ne mai împărțiți, dacă votezi cu Georgescu înseamnă că ești anti european, ori asta nu e adevărat. Nu există nici pleava societății, nici plătiți de ruși. Eu i-am respectat pe toți care au votat cu Iohannis. Eu cred că ar trebui să aibă voie să candideze oricine îndeplinește condițiile legale, dacă nu există o condamnare, nu că zic eu despre cineva. Românii vor vrea să voteze, să își aleagă ei președintele”, a susținut fostul premier.

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică al Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea
Eveniment

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică al Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică a Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea. Compania de stat Energocom a anunțat că, deocamdată, poate asigura aprovizionarea pentru 2 ianaurie. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei „Întrucât capacitatea comercială alocată la hotarul România-Republica Moldova este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24) din 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intrazilnice din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine. Pentru acest lucru, echipa Energocom lucrează non-stop chiar și în zilele libere sau de sărbătoare. Astfel, am reușit să rezervăm capacitatea necesară pentru data de 2 ianuarie. La contractele anunțate pe 31 decembrie, suplimentar vom achiziționa energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când colegiii noștri au surplus de energie și o pot exporta”, a anunțat Energocom. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz.

Codruț, câinele adoptat de Maia Sandu a fugit din curtea Președinției de frica petardelor. A fost găsit după două ore de căutări
Eveniment

Codruț, câinele adoptat de Maia Sandu a fugit din curtea Președinției de frica petardelor. A fost găsit după două ore de căutări

Codruț, câinele adoptat de Maia Sandu a fugit din curtea Președinției de frica petardelor care au explodat în noaptea de Revelion, dar a fost găsit după două ore de căutări, scrie newsmaker.md. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Câinele adoptat de Maia Sandu a fugit „În această dimineață, prietenul nostru drag, Codruț, a trecut printr-o întâmplare neplăcută. Zgomotul puternic al artificiilor l-a speriat și, într-un moment de panică, a fugit din curtea instituției. Mulțumim celor care au dat dovadă de vigilență și au anunțat rapid pe rețelele de socializare locația lui Codruț. Acest gest a permis echipei noastre să acționeze prompt, iar Codruț a fost găsit rapid, în siguranță, în apropierea instituției și a revenit la locul său. Această întâmplare ne reamintește cât de important este să fim responsabili și să conștientizăm că focurile de artificii afectează negativ prietenii noștri necuvântători. Haideți să avem grijă de ei!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov. Un medic din Chișinău a postat, în dimineața zilei de 1 ianuarie, o fotografie cu Codruț, rătăcit prin oraș. Câinele a fost adoptat de Maia Sandu după ce acesta a supraviețuit unui accident și a devenit celebru după ce l-a mușcat pe președintele Austriei, Alexander Van der Bellen. La finalul vizitei la Chișinău, acesta i-a oferit lui Codruț un ursuleț de pluș. Meine Begegnung mit Codruț, dem „First Dog“ der Republik Moldau, hat für etwas Aufsehen gesorgt. Alles halb so wild. ? Viel wichtiger ist: Die Gespräche, die ich mit Präsidentin @sandumaiamd u.a. in Moldau geführt habe, waren sehr gut. (vdb) pic.twitter.com/Rn8HM7vpod— Alexander Van der Bellen (@vanderbellen) November 17, 2023

Magistrații români au încheiat anul 2024 cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor
Eveniment

Magistrații români au încheiat anul 2024 cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

VIDEO Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou, și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”. Dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile
Politică

VIDEO Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou, și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”. Dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile

Marcel Ciolacu, noi culmi ale penibilului: înainte de Anul Nou și-a tatuat pe mână „Nu se mărește TVA-ul”, dar a mărit alte taxe și a înghețat pensiile. Ciolacu și-a prezentat tatuajul pe TikTok, într-o filmare de nouă secunde. @marcel_ciolacu Zis și făcut! ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #tva ♬ original sound - Digi24.ro Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Însă majoritatea comentariilor la acest scurt film sunt ironice sau critice, mulți interpretând mesajul ca pe o aroganță. „Vine și vremea noastră a Poporului sa facem mișto”, i-a transmis un utilizator al TikTok pe nume Daniel. „stai sa vezi cand ajungi la mititica arta adevarata” (sic!), i-a transmis Mielu Pătrășcan. Ciolacu, noi culmi ale penibilului La începutul săptămânii, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, să reintroducă „taxa pe stâlp” - care va afecta companiile din energie și agricultură, printre altele - și să crească impozitul pe dividende de la 8 la 10%. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat însă că ar putea urma și alte majorări de impozite. „Nu se măreşte TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. (…) Va rămâne 10% pe venit. Cum să crească cota unică pe venit de la 10% la 16% când noi avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici şi medii din Europa? Ce om normal, la cap, ar face acest lucru?”, a declarat Marcel Ciolacu la 29 octombrie, la finalul summitului Autorităţilor Publice Municipale din România. El a mai fost întrebat dacă celelalte cote de TVA, în afară de medicamente şi alimente, ar putea creşte de la 5% sau 9% la 19%, scenariu pe care l-a respins. „Dacă dumneavoastră credeţi că vreun guvern are atâta minte sau un prim-ministru să crească cota la lemne de la 5 la 19 şi să-i aducă un venit suplimentar la bugetul statului consolidat de 10 milioane, vă spun eu, nu te duci la Comisie şi spui «Domnule, uitaţi eu am crescut la lemnele de foc de la 5 la 19. Şi ce venituri aţi avut domnul Ciolacu? Domnule, am rupt, am avut 10 milioane». Este exclus acest lucru”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii
Eveniment

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii

Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: ministerul de Finanțe anunță un deficit de puțin sub 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Potrivit execuției bugetare pentru primele 11 luni din 2024, Eximbank are deficit de 2,481 miliarde de lei. Executie bugetara noiembrie 2024, datele ministerului de Finanțe Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank În decembrie 2020, banca avea un excedent de peste trei miliarde de lei. Executie bugetara decembrie 2020, datele ministerului de Finanțe La finalul anului 2023, banca avea deja un deficit de 412 milioane de lei. În decembrie 2022, banca avea un excedent de 6,7 milioane de lei, iar în 2021 acest excedent era de 1,1 miliarde de lei. Condamnatul Marian Neacșu, vicepremier al guvernului Ciolacu și specialist în furajarea animalelor, a fost plasat în conducerea EximBank. Specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat doar în 2022 peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu este membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la Exim Banca Românească. În calitate de membru al CIFGA, vicepremierul Marian Neacșu a primit, în anul fiscal 2023, 252.542 de lei, adică peste 4.200 de euro pe lună. Salariul său de la Guvern este de 180.000 de lei, anual, net. Nu există o listă publică a membrilor CIFGA.

Deputatul PSD Victor Ponta face reclamă taberei lui Georgescu: „Trump va impune suveranismul în România”
Eveniment

Deputatul PSD Victor Ponta face reclamă taberei lui Georgescu: „Trump va impune suveranismul în România”

Deputatul PSD Victor Ponta face reclamă taberei lui Georgescu: „Donald Trump va impune suveranismul în Europa, deci și în România”. El a făcut această afirmație într-o emisiune pe YouTube a lui Ion Cristoiu. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei În emisiune, Ponta a susținut că, dacă s-ar relua turul II al alegerilor prezidențiale, Lasconi ar pierde „landslide”. El l-a atacat pe Crin Antonescu, deși nu i-a menționat numele: „Să n-ai nici o idee despre economie...Vii așa, după zece ani în Tibet, dar tu nici nu știi cât e salariul minim”. Cristoiu a decretat, acum câteva zile: „Omul anului 2024: Călin Georgescu”. Pe locul II el l-a plasat pe Marcel Ciolacu. Ponta face reclamă taberei lui Georgescu Într-o postare de azi, pe Facebook, deputatul PSD Victor Ponta laudă victoria, la alegerile prezidențiale din Croația, a lui Zoran Milanovic, considerat un fan al lui Putin. De altfel, chiar Ponta postează o captură de ecran cu o declarație a lui Milanovic, care anunță că Crimeea nu va mai face parte din Ucraina. „Felicitari prietenului meu ( si al Romaniei) Zoran Milanovic ! Presa progresista din Romania l-a catalogat drept “putinist” ( pentru ca a criticat Ucraina) ; pe urma au spus ca e “anti european” ( pentru ca a criticat Comisia Europeana) ; ba chiar ca e “dictator” pentru ca a considerat abuzive niste decizii ale Curtii Constitutionale! Iata ca cetatenii croati au alta parere ! Si s-au schimbat si titlurire din presa noastra : acum nu mai este numit “aliatul lui Putin , antieuropeanul” - acum este “Trump al Croatiei” Presedintele Zoran Milanovic a fost liderul Partidului Social Democrat si Prim Ministru al Croatiei in perioada 2011 - 2016 ”, a scris Ponta.

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele
Eveniment

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă „În prezent, paşapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanţilor, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetăţenii care vor solicita eliberarea unui paşaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României. Acest serviciu nu determină modificări ale costului paşaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată”, a transmis, marţi, MAI, într-un comunicat de presă. Astfel, cetăţenii vor putea solicita livrarea paşaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă locaţie convenabilă aleasă. ”Această măsură este adaptată nevoilor cetăţenilor şi continuă demersurile de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice oferite de structurile de paşapoarte, cu sprijinul Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., având ca obiectiv principal reducerea timpului şi a efortului necesar pentru obţinerea paşapoartelor româneşti. Solicitanţii de paşapoarte simple electronice care vor depune cererile în data de 03 ianuarie 2025, vor putea ridica documentele de călătorie de la ghişeele de paşapoarte începând din data de 10 ianuarie 2025 sau, în funcţie de opţiunea acestora, vor putea beneficia, fără niciun cost, de serviciul de expediere la orice locaţie indicată în momentul depunerii cererii, astfel cum am precizat mai sus”, a mai trasmis sursa citată. Costul pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care au împlinit vârsta de 12 ani este de 258 lei, iar costul unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 12 ani este 234 lei.

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Cristian Păun: „Este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme”
Economie

Cristian Păun: „Este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme”

„Este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme”, a scris profesorul de economie Cristian Păun pe Facebook, după adoptarea ordonanței trenuleț. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură El a apreciat că „guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut” și „vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe”. Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească „Deci pensiile se îngheață, salariile în sectorul bugetar se îngheață... Era de așteptat. Din primul moment în care le-au propus mai mari din surse și resurse pe care nu le aveau. Problema este că în campanie nu a fost vorba de așa ceva. În campanie totul era lapte și miere. Pensiile creșteau, salariile creșteau. Totul era în regulă cu economia. Așa ni se spunea. Evident, cei care vedeam realitatea și o și înțelegeam, nu credeam în basmele ce ni se prezentau pe post de realizări mărețe. Austeritatea a început din primul moment în care aceste promisiuni pe deficit și datorie (excesive) erau făcute. Acum doar a devenit literă de lege. Doar că, pentru cel care face legea, ea va fi mumă și, pentru cei care trebuie să i se supună, ea va fi ciumă. Problema mare însă este că nu poți veni acum, după ce un an de zile nu ai atras niciun EURO din fonduri europene (mai multe decât cei 19 miliarde lei care se prezumă a fi salvați de guvern prin această mega-ordonanță), să ceri românilor să plătească ei pentru incompetența lui Câciu & co., de exemplu. Nu poți cere pensionarilor să scoată ei banii din buzunar care trebuiau atrași de cei bine plătiți din MIPE. Nu poți cere studenților să își plătească biletele de transport, către și dinspre casă, și singura ta grijă în minister să fie când e ziua de salariu. Plus prime, plus bonusuri, plus punguțe de sărbători... Mai mult, este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme în zona administrației publice centrale și locale. Nu e clar nimic. Totul la fel de vag. Nu se știe ce primării se comasează, ce județe se comasează, ce agenții se desființează sau se comasează, ce ministere ar putea să mai dispară sau ce companii vor fi privatizate. Nimic. Tăcere totală. Poporul plătește pentru această castă de funcționari publici (deloc puțini, vreo 750.000 de oameni) care este apărată și protejată. Bine, nu mai iau sporuri. Sau tichete de masă sau de vacanță. Anul care vine. Dar vor lua în continuare salarii fără să facă nimic. Nu poți să tai tichetele de masă și să lași diurna judecătorilor în continuare. Ei vor da în judecată guvernul pentru tăierea diurnei (vreo 11.000 lei lunar) și vor câștiga, judecata făcându-se tot de către ei. Vorba aia, justiția este independentă și imparțială. Mai ales când vine vorba de diurne. Amărâții care plăteau o masă caldă din tichetele alea o vor suporta din salariul lor. La ei se poate, pentru magistrați este de neacceptat. În perioada următoare, guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut sau ”trenuleț”. Vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe. Pentru cei care nu sunt apărați de nimeni. Mulți dar singuri în fața urgiei. Așa a fost mereu. Suveranii își freacă mâinile de bucurie!”, a scris Păun.

BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură
Politică

BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și ar putea ajuta, indirect, Rusia
Economie

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și ar putea ajuta, indirect, Rusia

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră