duminică 26 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8630 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei
SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025
Eveniment

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025, reiese din proiectul de hotărâre de guvern privind bugetul pe 2025. În 2024, potrivit HG 223/2024, la Rasirom, câştigul mediu lunar pe salariat era de 12.174 de lei. În 2025, el este planificat să ajungă la 18.871 de lei.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom În 2024, bugetul Rasirom prevedea 345 de salariați. În 2025, vor fi 436.  În 2022, erau doar 229 de angajați.  Cu toate acestea, potrivit notei de fundamentare a bugetului, „veniturile totale în valoare 445.655 mii lei reprezintă o diminuare cu 30% față de veniturile realizate la nivelul anului 2024 ( 635.370 mii lei)”. Și profitul pare a fi în scădere, deși SRI, în nota de fundamentare, a evitat să clarficie situația. Bugetul pe 2024 prevedea un profit de 25,6 milioane de lei. pentru 2025 acesta este estimat la 22,47 milioane de lei.  Regia are ca obiect principal de activitate ”Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei și de management (gestiune și calcul) a mijloacelor de calcul”.  În februarie 2025, SRI răspunde oficial unor așa-zise „speculații din mass-media”, precizând că „profitul companiei RASIROM merge la bugetul de stat, nu se adaugă la bugetul SRI”.   

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD
Eveniment

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va fi plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Guvernul are, azi, pe ordinea de zi, un proiect de hotărâre de guvern prin care datorii la buget de peste 488 de milioane de lei vor fi convertite în acțiuni. Compania, suborodnată ministerului Sănătății, este condusă de un politruc PSD, Adrian Dobre, fost purtător de cuvânt al acestui partid, în regimul Dragnea.  Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Proiectul a fost inițiat de ministerul Sănătății din decembrie 2024, dar abia acum a ajuns pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm, plătită de contribuabili „Conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale la operatorul economic se realizează prin majorarea capitalului social pentru acțiunile emise în favoarea statului la operatorul economic menționat și înregistrarea operațiunii de majorare a capitalului la Oficiul Registrului Comerțului. Acțiunile nou-emise în favoarea statului român, urmare a conversiei, sunt administrate de Ministerul Sănătății, care le înregistrează în evidențele contabile”, se arată în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern.  În notă se mai afirmă că această conversie se face „fără efort suplimentar din partea acționarului, statul român prin Ministerul Sănătății”. În realitate, ANAF renunță să mai recupereze aproape 100 de milioane de euro, cât două spitale contruite de Asociația Dăruiește Viața.  În 2023, fostul director al Unifarm Adrian Ionel a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru instigare la fals intelectual. Magistrații l-au achitat de celelalte acuzații aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanță, la șase ani și opt luni de închisoare. O decizie similară a fost luată de Curtea de Apel și în cazul Danielei Lizica Radu, fost șef serviciu comercial al CN Unifarm SA.

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro
Eveniment

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro, scire Novinite, citată de news.ro. Această țară ar fi îndeplinit astfel condiţia finală pentru aderarea la zona euro, prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar. Citește și: Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere Banca Națională a Bulgariei a pregătit deja monedele euro cu specific local.  Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro  Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro. Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%. În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere
Politică

Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere

Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs, la 14 aprilie, aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere. Campania de angajări se desfășoară sub sloganul „Căutăm oameni competenţi”.  Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% „Vrem o administraţie mai suplă sau vrem să dăm iarăşi drumul şi să o creştem cu 20%? (...) Elasticul de cheltuieli în zona publică s-a întins suficient. Dacă îl mai întindem, se rupe”, perora premierul Ciolacu, la 15 martie.  Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi Potrivit unui anunț de pe pagina Agenției Naționale a Funcționarului Public (ANFP), agenția organizează o etapă de recrutare pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional debutant şi superior, precum şi una de promovare  în funcţia publică de conducere. Din cele circa 1.000 de posturi scoase la concurs: 135 sunt funcţii publice vacante de grad profesional debutant 791 sunt funcţii publice vacante de grad profesional superior, Majoritatea acestora, 445, sunt consilieri clasa I se recrutează 51 de șefi de serviciu doi directori executivi patru directori executivi adjuncți cinci medici șefi La concurs, viitorilor bugetari li se cere, printre altele, „Să deschidă și să închidă un computer” - această cerință fiind parte a tematicii „pentru testarea cunoştinţelor teoretice în domeniul tehnologiei informaţiei”. O altă cerință este: „Să creeze un document simplu și să îl tipărească la o imprimantă disponibilă”. În ceea ce privește utilizarea programului Word, concurenții trebuie să dovedească faptul că pot „să folosească opțiunile aplicației, precum funcția Help (Ajutor) și opțiunile de creștere a productivității”.  O altă pretenție de la viitorii bugetari este „să efectueze o căutare online pentru a obține informații și să evalueze critic conținutul web obținut”. „Să utilizeze un browser web și să stabilească setările acestuia, să memoreze pagini favorite (bookmarks), să salveze și să tipărească pagini web”, este o altă cerință. 

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer”
Politică

Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer”

Biroul Electoral Central (BEC) cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer”. La sesizarea unei misterioase „doamne D.P.” - care pare a monitoriza foarte atent orice mesaj care l-ar putea ajuta pe Nicușor Dan - BEC cere TikTok să șteargă mai multe clipuri de pe contul „nuvafiusorvafinicusor”.  Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Biroul Electoral cenzurează o postare care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae Unul din aceste clipuri preia un fragment din podcastul lui Valeriu Nicolae, „cu text înserat «Elena Lasconi face jocurile PSD prin inconștiență»”, arată BEC. Acest clip este considerat a fi material publicitar fiindcă ar constitui un îndemn „indirect” de a nu vota un anume candidat.  TikTok este somat să elimine și materialele „conexe”, adică redistribuirea clipurilor care ar urma să fie cenzurate. Până la 22 aprilie, BEC a emis 648 de decizii privind „campania online”, o mare parte fiind decizii de cenzurare a unor postări.  Însă facebook pare să fi ignorat solicitările BEC. De exemplu, BEC a cerut, la 11 aprilie, cenzurarea unei postări a fostului judecător Cristi Danileț, dar aceasta este publică la ora redactării acestei știri.  „De ce Nicușor Dan?   Este cel mai bine plasat candidat pro-european în sondajele din ultimele luni, cu o susținere constantă de peste 20%, comparativ cu 4–5% pentru Elena Lasconi”, a scris Danileț, la 10 aprilie.

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3%
Eveniment

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3%

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13% în 2025, deși veniturile estimate se vor majora cu sub 3%, se arată în proiectul de buget pentru anul în curs.  Autoritatea este subordonată ministerului Transporturilor.  Veniturile totale, în valoare de 93.383,63 mii lei, sunt estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 2,92%, respectiv în creștere de la suma de 90.732,01 mii lei (anul 2024) la suma de 93.383,63 mii lei (anul 2025). Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În 2025, salariile de la AAC vor ajunge la 18.597,11 lei/salariat, în creștere cu 12,83% față de nivelul preliminat în anul 2024. Numărul angajaților va fi de 220, față de 200, în 2024. Consiliul de administrație - numit politic în 2022 de Sorin Grindeanu, care l-a numit președinte al CA-ului pe controversatul secretar de stat Bogdan Mindrescu - va consuma 6,3 milioane de lei din bugetul companiei. În CA-ul AAC sunt șapte persoane, deci fiecare va beneficia, în medie, circa 900.000 de lei. În 2023, Mîndrescu a luat de la AAC suma de 106.476 de lei, net - dar probabil că suma va crește exploziv în 2025. Pentru directorii AAC, în număr de cinci, bugetul pentru 2025 alocă puțin sub două milioane de lei. 

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București, ca vicepremier și ministru de Interne. În 2025, îl numea „dăunător”
Politică

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București, ca vicepremier și ministru de Interne. În 2025, îl numea „dăunător”

În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București, ca vicepremier și ministru de Interne, însă acesta a spus că ar dori să rămână, concomitent și primar al Sibiului. „Nu sunt dispus să renunț foarte ușor la primărie. Dacă legislația permite, voi face apel la această legislație care reglementează situații excepționale. Aceasta nu este o strictă urgență. Cred că se găsesc soluții pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum se rezolvă lucrurile”, condiționa Iohannis numirea lui în Guvern.  La acel moment, și PSD îl lăuda pe Iohannis, avea doar obiecții procedurale legate de numirea acestuia ca vicepremier și ministru de Interne.  Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% În 2014, Antonescu se bătea ca Iohannis să fie adus la București În 2025, Antonescu îl numea „dăunător” pe Iohannis. În 19 februarie 2014, Crin Antonescu anunța: „Ponta nu-l vrea pe Iohannis premier (…) Domnul Ponta are alte gânduri, PSD și ceilalți, asociații, au alte gânduri. (...) E clar că oamenii fac pe dracu-n patru numai să nu vină Iohannis”.  Chiar și liderii PSD îl lăudau pe Iohannis la acel moment. „Domnul Iohannis este un om de valoare și poate fi un câștig pentru guvern. Sper că dorința PNL de a-l numi pe domnul Iohannis și vicepremier să nu creeze anumite probleme procedurale”, spunea Cătălin Ivan, la acel moment purtător de cuvânt al PSD.  Însă, până la urmă, PSD a refuzat propunerea, iar USL s-a rupt.  Acum, Crin Antonescu îl atacă dur pe Iohannis. „Da, am curaj s-o spun pe şleau, Klaus Iohannis a fost un preşedinte slab, nepregătit şi dăunător pentru România” a declarat candidatul PSD-PNl-UDMR la 14 aprilie 2025. 

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%
Economie

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%

FMI a înjumătățit, azi, prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%, arată cel mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Tot azi, Eurostat a confirmat că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 şi 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026, după o creştere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflaţie de 3,6% în 2025.În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce uşor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a şomajului de 5,4% în 2025.Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile, deși criza economică se adâncește
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile, deși criza economică se adâncește

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

Calea ferată de pe traseul mocăniței de pe Vaser va fi reabilitată de Romsilva
Eveniment

Calea ferată de pe traseul mocăniței de pe Vaser va fi reabilitată de Romsilva

Calea ferată de pe traseul mocăniței de pe Vaser va fi reabilitată de Romsilva, scrie Bună Ziua Maramureș. Direcția Silvică Maramureș, prin Romsilva, a obținut acordul de mediu pentru reabilitarea traseului feroviar îngust Vișeu – Comanu, ce se întinde pe 49,1 kilometri. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Publicația nu spune care vor fi costurile investiției.  Calea ferată de pe traseul mocăniței de pe Vaser va fi reabilitată  Google Arts & Culture promovează acest traseu: „Calea Ferată Forestieră din Vişeu de Sus, situată chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina, reprezintă o bogăţie atât din punct de vedere tehnic, cât şi cultural. Pe o distanţă de aproape 60 kilometri circulă până astăzi – pe lângă locomotive Diesel – locomotive cu abur, alimentate cu lemn”.  Proiectul include refacerea platformei căii ferate, consolidarea terasamentelor și modernizarea traverselor și liniilor, alături de lucrări conexe, cum ar fi amenajarea trecerilor la nivel și semnalizarea corespunzătoare. Toate acestea vizează salvarea și modernizarea singurei căi ferate forestiere funcționale din Europa. Locomotiva Mocăniței este din 1986 și este alimentată cu lemne. Vara, locomotiva poate tracta până la șapte vagoane cu pasageri.  „În prezent, calea ferată de pe Valea Vaserului este folosită atât în scop turistic, cât şi în scop forestier pentru transportul lemnului. Dubla utilizare face ca această linie să fie ultima cale ferată forestieră activă şi funcţională din Europa. Astfel, Mocăniţa de pe Valea Vaserului se bucură de un număr tot mai mare de vizitatori, devenind principalul obiectiv turistic din Maramureş şi una dintre cele mai mari atracţii din ţară”, arată Google Arts and Culture. 

Fost consilier prezidențial pe securitate explică ce va moșteni viitorul președinte: „Cu țara făcută franjuri, ne va fi foarte greu să ne apărăm”
Politică

Fost consilier prezidențial pe securitate explică ce va moșteni viitorul președinte: „Cu țara făcută franjuri, ne va fi foarte greu să ne apărăm”

Un fost consilier prezidențial pe securitate națională, Iulian Fota, explică ce va moșteni viitorul președinte: „Cu țara făcută franjuri, ne va fi foarte greu să ne apărăm de atacuri hibride”, scrie el, pe Facebook.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Fota mai scrie că viitorul șef al statului va prelua și un aparat de securitate națională „nesigur” și „cu multe semne de întrebare referitoare la loialitatea instituțiilor”. „Îl compătimesc pe următorul președinte al României. Va conduce țara asta în cea mai periculoasă perioadă a sa. Mai ales următorii doi ani, când este cel mai probabil ca rușii să facă o nefăcută, până se întărește UE. Occidentul este în perioada sa de maximă vulnerabilitate, ca urmare a incertitudinilor generate de deciziile Casei Albe. Mare minune dacă Rusia nu va încerca să profite. Mai mult decât o face deja”, își începe fostl consilier prezidențial postarea.  Fost consilier prezidențial explică ce va moșteni viitorul președinte Ce punctează Fota în postarea sa: „Țara este ruptă în trei, între o partida anti-europeană și pro-rusă, una a stagnării modernizării și a jocului la două capete, foarte convenabilă oligarhilor și o a treia, încă doritoare de modernitate și de relații strânse cu Occidentul, dar minoritară. Cu țara făcută franjuri, ne va fi foarte greu să ne apărăm de atacuri hibride, ca să nu pomenesc de o eventuală agresiune militară”. „Cel puțin economic, datorită proastei guvernări a ultimilor doi ani, noul președinte moștenește și o precară stabilitate economică, România fiind amenințată și de falimentul economic” Noul președinte va fi testat din primele săptămâni Alegeri în Republica Moldova. „Ne așteptăm la guvern pro-rus la Chișinău și la o bătaie de cap suplimentară”. „La o lună de la instalare noul președinte va reprezenta România la summit-ul NATO de la Haga. Unul foarte important pentru a putea înțelege mai bine ce vrea SUA” „Următorul președinte va moșteni un aparat de securitate națională nesigur, zdruncinat de evoluțiile prea lungului an electoral, cu multe semne de întrebare referitoare la loialitatea instituțiilor, cu multe numiri importante de făcut” „Va fi foarte greu”, își încheie Fota postarea.   

Fostul premier Theodor Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, deși o astfel de navă putea fi produsă în România
Politică

Fostul premier Theodor Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, deși o astfel de navă putea fi produsă în România

Fostul premier Theodor Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, deși ea putea fi produsă în România: „O metodă care nu dă greș: cum să imporți un produs pe care îl poți produce în țară!”, scrie el, ironic, pe Linkedin.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” CSAT a aprobat, în luna martie 2025, dotarea Forțelor Navale Române (FNR) cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară. Nava ar urma să fie cumpărată din Turcia, contra circa 200 de milioane de euro. Însă, la șantierul Damen din Galați s-au produs corvete ușoare, care au fost exportate - de exemplu, în Pakistan.  Stolojan critică achiziția unei corvete turcești „Cu mai mulți ani în urmă, România și-a propus să construiască patru corvete pentru necesitățile de apărare în Marea Neagră. Avem două șantiere navale care au această capacitate de a construi corvetele respective și chiar am construit corvete pentru alte țări europene. După ani de controverse și litigii în atribuirea acestor contracte importante și de mare valoare, România consideră că a intrat în criză de timp și decizia politică a guvernului este să cumpărăm o corvetă din Turcia. Oare vom reuși să ne dezmeticim cândva?”, a scris Stolojan.  O opinie asemănătoare a exprimat, la TVR, acum câteva zile, și un fost adjunct al comandantului Forțelor Navale Române, contramiralul în rezervă Constantin Ciorobea. „Aveam patru corvete făcute în țară, la Galați, operaționale, cu echipaj la bord, gata de acțiune. Da, așa se întâmplă dacă amâni lucrurile…”, a spus el. Corobea a explicat și urgența acestei achiziții: „România nu poate garanta un punct de comandă ambarcat într-o zonă de tensiune. Ar trebui cel puțin niște mijloace antiaeriene corespunzătoare, adică niște rachete antiaeriene de bătaie medie”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră