sâmbătă 25 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8629 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a găsit sexy-coafezei Monica Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor. Citește și: Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD-Galați, director Salrom Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi două noi sinecuri La finalul anului 2024, când opinia publică era concentrată pe alegerile parlamentare și prezidențiale, Hunyadi a fost plasată în consiliul de administrație (CA) al companiei Electrificare CFR și în consiliul de conducere al Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR).  Potrivit unei declarații de avere depusă de Hunyadi în decembrie 2024, ea a acâștigat în anul fiscal 2023 doar 30.192 de lei, tot în calitate de membru al CA-ului Electrificare CFR. Ea deține însă un Porsche, din 2018, bijuterii cu o valoare estimată la 10.000 de euro și un apartament de 75 mp în Voluntari.  „În câteva din cele cinci zboruri dus-întors figurează doar numele familiei Vicol – Ciorbă. În altele apar liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu sau Alfred Simonis, împreună cu alte persoane din anturajul lor, ca Sorina Docuz sau Monica Hunyadi, numită de ministrul Grindeanu în februarie 2022 administrator provizoriu la Compania CFR Electrificare”, arăta G4Media în noiembrie 2024.  Declarațiile de avere ale lui Hunyadi sunt pline de elemente contradictorii. În iulie 2024, apartamentul din Voluntari avea 104 mp, în declarația din decembrie 2024 avea doar 75 mp.  În iulie 2024, avea trei mașini - două Porsche și un BMW. În decembrie 2024, mai era doar o mașină dar ea nu menționa vânzarea celorlalte două. În decembrie 2024, Monica Hunyadi declara 30.192 de lei de la Electrificare CFR, în iulie ea consemna 55.352 de lei de la această companie și 22.969 de lei, CIM de la Hunymoo Voluntari - un salon de înfrumusețare. Datele din ambele declarații de avere ar trebui să se refere la anul fiscal 2023.  Chiar și numărul conturilor lui Hunyadi este diferit de la o declarație la alta, dar sumele sunt nesemnificative. În anul fiscal 2022, ea declara venituri de 5.300 de lei, iar Porsche-ul din 2018 nu apărea în declarația de avere. 

Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor
Sondaj INSCOP: Nicușor Dan și Bolojan, politicienii cu cea mai mare cotă de încredere. Grindeanu, ultimul loc
Politică

Sondaj INSCOP: Nicușor Dan și Bolojan, politicienii cu cea mai mare cotă de încredere. Grindeanu, ultimul loc

Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt politicienii cu cea mai mare cotă de încredere, arată un sondaj INSCOP prezentat azi. În schimb, președintele PSD, Sorin Grindeanu, are cea mai mică cotă de încredere între politicienii evaluați în acest sondaj.  Citește și: Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD-Galați, director Salrom Datele INSCOP pare că sunt în puternică contradicție cu cele prezentate sâmbătă de CURS - institut controlat de soțul unei deputate PSD - care susținea că 36% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre Grindeanu. Duminică, directorul INSCOP, Remus Ștefureac, scria pe Facebook: „Din nou văd ca au început să zboare cifre aiuristice, vânturate cu scopul de a construi socluri de carton de către aceleași entități care nici nu clipeau când ne spuneau ca albul e negru pentru ca asa dorea clientul”.  Nicușor Dan și Bolojan, politicienii cu cea mai mare cotă de încredere „Președintele Nicușor Dan și fostul președinte interimar Ilie Bolojan conduc detașat în clasamentul încrederii în personalități politice cu 47%, respectiv 42% încredere destul de multă și foarte multă.  Încrederea în personalități, care măsoară opinia întregii populații adulte rezidente pe teritoriul României, atât a celor care au votat, cât și a celor care nu s-au prezentat la alegerile prezidențiale recente, este un indicator care reflectă o evaluare mult mai exigentă decât alți indicatori precum părerea despre personalități.  Cei doi lideri sunt urmați în clasamentul încrederii de liderul AUR, George Simion, cu apropate 34% încredere destul de multă și foarte multă, și liderul UDMR Kelemen Hunor cu aproape 27%, ambii având cel mai ridicat nivel de încredere înregistrat vreodată în sondajele INSCOP Research. Clasamentul este completat de Victor Ponta cu 20% încredere destul de multă și foarte multă, urmat de Dominic Friz și Sorin Grindeanu cu aproximativ 16%, respectiv 13% nivel de încredere”, a spus directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale
Politică

Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale

Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, arată deputatul USR Claudiu Năsui, care prezintă și lista acestora. Printre altele, în România există un Institutul de Științe Spațiale, dar și un Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială.  Citește și: Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD-Galați, director Salrom „Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc”, susține Năsui.  Pe lista prezentată de Năsui se află și un Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice, dar și un Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare.  Bugetul finanțează chiar și un Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare „113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetarea de stat.   De o parte ați mai auzit pentru că sunt cele cu care mă judec de câțiva ani pentru a afla salarizarea lor. Nu de alta, dar sunt plătiți din banii luați de la dumneavoastră.   Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc.   Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească.   Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că de fapt scopul lor nu este de fapt cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii.   Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc.   Ei tot cercetează de 35 de ani. Ce cercetează? Care e rezultatul? Vă las pe dumneavoastră să ziceți.   Atenție, există și oameni buni în institutele acestea care chiar se luptă să facă cercetare. I-am întâlnit pe mulți dintre ei.   Dar nu la ei merg grosul fondurilor, ci la nomenclatura politică care a ajuns să conducă cercetarea.   România are un număr imens de agenții. În fiecare an se mai înființează altele noi. Dar nu dispar niciodată. De ce? Pentru că sunt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, director Salrom
Politică

Cine răspunde pentru dezastrul Praid: Dobrea, funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, director Salrom

Cine răspunde pentru dezastrul de la Salina Praid: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Spătaru este din 2021 membru PSD, iar acum este consilier de stat al premierului, deși Marcel Ciolacu a demisionat.  Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Dobrea, din Lehliu Gară, client PSD-Galați, director Salrom Dobrea și Spătaru au fost colegi și în UNPR, formațiunea lui Gabriel Oprea.  Când a fost plasat în funcția de director la Salrom, Dobrea nu avea nici o legătură nici cu exploatarea sării, nici cu mineritul. El a fost administrator la o firmă care vindea mașini sau director la companii de asigurări.  Între ianuarie 2020 și aprilie 2021 a fost inspector la primăria Lehliu Gară, iar ulterior la primăria Galați. Și la Galați, și la Lehliu Gară, primarii sunt membri PSD. Brusc, în februarie 2022, Dobrea a ajuns director la Salrom.  DeFapt.ro a arătat, în iulie 2022, că „în anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig”. În octombrie 2021, Dobrea a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați, dar salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere.  

Imagini virale cu Nicușor Dan în Harghita pe paginile liderilor UDMR, care îl laudă pe noul președinte
Politică

Imagini virale cu Nicușor Dan în Harghita pe paginile liderilor UDMR, care îl laudă pe noul președinte

Imagini virale cu Nicușor Dan în Harghita pe paginile liderilor UDMR, care îl laudă pe noul președinte: „Rădăcinile transilvănene ale președintelui Nicușor Dan oferă un fundament solid pentru dialog”, a scris, pe Facebook, Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Imagini virale cu Nicușor Dan pe paginile liderilor UDMR „Rădăcinile transilvănene ale președintelui Nicușor Dan oferă un fundament solid pentru dialog, iar deschiderea de care a dat dovadă în această perioadă ne dă speranță pentru o colaborare reală și eficientă în viitor. La invitația președintelui UDMR, Kelemen Hunor, sâmbătă a vizitat Ținutul Secuiesc. În județul nostru am început cu o deplasare pe teren la Băcel, iar apoi am continuat cu o rundă de discuții constructive la sediul Consiliului Județean.   A fost un pas important spre o relație bazată pe încredere și respect reciproc”, a arătat Tamas Sandor.    Acesta are nu mai puțin de șapte postări despre vizita lui președintelui României în acest județ. Nicușor Dan nu a fost doar la Praid, el a vizitat și localitatea Băcel, afectată de inundații, precum și Sfântu Gheorghe, unde a stat pe o terasă cu liderii UDMR și a făcut fotografii cu localnicii.   „Am venit la Háromszék cu președintele statului Nicușor Dan pentru a-i ajuta pe cei aflați în necaz. Tamás Sándor si echipa sa coordoneaza bine lucrarea, de aceea stim care este urmatorul pas: compensarea terenurilor inundate, pomparea apei din case, dezinsectie, asigurarea cazarilor temporare. Ne putem pune pe picioare doar dacă ne unim local și în București!”, a scris, pe Facebook, Kelemen Hunor, care a insistat în alte postări că el l-a invitat pe noul șef al statului.    Și pe pagina de Facebook a UDMR au fost distribuite mai multe postări și fotografii de la această vizită. 

Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău
Politică

Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău

Salina Praid este pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine: Nicolae Cîmpeanu (în fotografie, preluată de pe pagina sa de Facebook) este din februarie 2024 președinte al Salrom, compania de stat subordonată ministerului Economiei.  Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale El a fost președintele PSD Berca, Buzău, unde a avut și funcția de consilier local.  În 2017 el a ajuns în Consiliul de Administrație al companie de stat Oil Terminal, iar în 2019 în CA-ul Romgaz.  Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu diplomă de agent de pază Cîmpeanu - care potrivit relatărilor din presă s-ar fi născut în 1968 - are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. A absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  CV-ul său menționează o amplă colecție de diplome și calificări, printre care cea de agent de pază și ordine, obținută în 2004, sau procesarea documentelor Word, obținută în 2001.  După ce a terminat liceul, în 1986, el a fost „reconditioner scule” la o sondă Petrom din Berca, Buzău. 

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori
Politică

Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost vizibil încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori, într-un interviu la Prima News. Citește și: Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid El a evitat să spună clar cât a plătit pentru zborurile în regim charter cu un avion închiriat de Nordis, deși în campania electorală declara că va face publice facturile. Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis Cum a decurs discuția cu Grindeanu, potrivit transcrierii news.ro: „Insider politic: Aţi fost audiat până acum de procurori în dosarul Nordis?Sorin Grindeanu: N-am încălcat legea o secundă. Sunt disponibil, dacă se vor cere clarificări, le voi pune la dispoziţie. N-am un centimetru, aşa cum am spus, călcat pe lângă lege. Toate lucrurile s-au făcut de către mine cât se poate de legal. Dacă voi fi solicitat să dau...  Insider politic: N-aţi fost până acum? Sorin Grindeanu: Nu. Insider politic: N-aţi fost audiat? Nu v-a sunat niciun procuror?Sorin Grindeanu: Nu. Insider politic: Facturile le aveţi? Sorin Grindeanu: Am spus acest lucru, că am facturi. Le voi pune la dispoziţia celor care, eventual, sunt interesaţi să le vadă. N-am niciun fel de abordare care să fugă de anumite lucruri pe care le-am făcut şi n-am de ce să-mi fie ruşine. Insider politic: Atunci, mai bine ieşiţi cu ele.Sorin Grindeanu: Eu am mers în aceste deplasări pe banii mei personali. N-am de ce să mă ascund. Am mers împreună cu fiul meu şi, repet, dacă voi fi solicitat, n-am niciun fel de problemă să le fac publice sau să le pun la dispoziţie, neavând nicio secundă sau neîncălcând legea, nici măcar...  Insider politic: Cam cât aţi plătit? Sorin Grindeanu: A prezentat şi Marcel Ciolacu cu acele facturi.  Insider politic: Cam 6.500 de lei pentru două persoane. Nu e puţin? Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă e aşa. Adică sunt lucruri pe care nu le ţin minte exact, dar nu, n-au fost doar aşa.  Insider politic: Au fost mai mult de 2.000 de euro, să spunem? În jurul a câteva mii de euro?Sorin Grindeanu: Da, cam aşa, cam aşa.  Insider politic: Cam 2.000 de euro? Sorin Grindeanu: Cam aşa, cam aşa. Insider politic: Ca să ne facem o idee cât costă, totuşi, de persoană, un zbor privat.Sorin Grindeanu: Să ştiţi că depinde. Din ce am înţeles, nu sunt neapărat un specialist, dar poate să închirieze cineva un avion şi să subînchirieze locurile. Adică sunt diverse abordări”. 

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro, ca să obișnuiască clienții cu trecerea la moneda europeană
Economie

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro, ca să obișnuiască clienții cu trecerea la moneda europeană

Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro, ca să obișnuiască clienții cu trecerea la moneda europeană, a anunțat această companie.  Citește și: Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid Lidl Bulgaria va începe să afișeze prețurile în leva și în euro Măsura va fi luată începând cu 2 iunie. Deși dubla tarifare oficială va fi necesară abia la o lună după confirmarea aderării Bulgariei la zona euro, Lidl ia măsuri din timp pentru a sprijini această tranziție, a anunțat compania. Bulgaria urmează să primească în iunie undă verde de la Bruxelles pentru adoptarea euro, deși mulți cetățeni se opun.  Dezinformarea răspândită pe reţelele sociale susţine că „Bruxelles-ul va confisca economiile pentru a finanţa Ucraina". În oraşele mici şi zonele rurale, mulţi locuitori nu au călătorit niciodată în străinătate şi nu sunt obişnuiţi cu tranzacţiile internaţionale. În schimb, în Sofia şi marile oraşe, populaţia mai tânără, mai educată şi mai înstărită vede adoptarea euro ca pe un pas logic în procesul de integrare europeană. Instituţiile şi băncile sunt deja pregătite, iar designul monedelor a fost ales - moneda de doi euro va avea inscripţia „Dumnezeu să protejeze Bulgaria", transmite AFP.  

Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid
Politică

Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid

Un sondaj CURS publicat azi arată o încredere uriașă în Nicușor Dan. În ceea ce privește intenția de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, partidele pro-europene ar câștiga alegerile fără probleme, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 mai, pe un eșantion de 1.287 de respondenți, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de 2,7%.  Încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga Potrivit acestui sondaj, 57% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre Nicușor Dan, 37% au o părere proastă și foarte proastă. Pe locul II se află Ilie Bolojan și George Simion, cu o cotă de încredere de 42%. Însă cei care au o părere proastă despre Bolojan sunt în procent de 48%, în timp ce 55% au o părere proastă despre liderul AUR.  Pe locurile următoare vin: Sorin Grindeanu - 36% au o părere bună și foarte bună despre el, Dominic Fritz - 27% și Kelemen Hunor - 25%. Cota de încredere în Anamaria Gavrilă s-a prăbușit la 9%. În ceea ce privește intenția de vot, CURS arată că 35% dintre cei chestionați ar prefera AUR. PSD are o intenție de vot de 24%, PNL - 14%, USR - 14%, UDMR și SOS România - 5%, iar POT - 2%.  La întrebarea dacă alegerile prezidențiale au fost corecte, 63% răspund „da”, iar 32% - spun „nu”. 

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari
Eveniment

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari: 13,7 miliarde de lei. Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Această sumă nu include plata cu ora, normele de hrană sau echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei”, a spus demnitarul, întrebat de costurile plății cu ora, a normelor de hrană sau echipamente.  În 2024, cheltuielile de personal au fost de 164,6 miliarde de lei, cu 24% mai mari ca în 2023. În consecință, primele, sporurile și bonusurile au reprezentat circa 8,5% din aceste cheltuieli.  Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a spus demnitarul, care reprezintă PNL în Guvern.  Potrivit unor surse politice, la discuțiile de joi dintre liderii partidelor pro-europene s-a luat în discuție sporul de 50% de care beneficiază subordonații lui Marcel Boloș, de la MIPE, pentru simplul fapt că lucrează cu fonduri europene.  De un spor asemănător beneficiază angajații din ministerul Energiei, deși acest minister este responsabil de amânarea de la plată a 227 milioane de euro, din PNRR, pentru politizarea conducerii companiilor din acest sector.  În plus, s-a amintit de privilegiile uriașe ale magistraților, de la chirii imense la diurne, decontarea medicamentelor sau a transportului. 

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens
Politică

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: el primește două pensii speciale și un salariu imens. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și acoperă veniturile din 2023. Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În total, statul i-a plătit peste 1,2 milioane de lei.  Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Prin decizia luată luni de CCR, de secretizare a declarațiilor de avere, Enache va scăpa probabil de declarația de avere care ar trebui depusă până la 15 iunie și va prezenta veniturile sale din 2024, când salariile judecătorilor CCR au crescut masiv și, pe cale de consecință, și pensiile speciale.  Cât ia marian Enache de la stat: salariu de președinte al CCR: 473.298 lei pensie specială de magistrat: 679.800 de lei pensie specială de ex-parlamentar: 82.980 lei Aceste venituri sunt nete.  Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.

Indemnizațiile șefilor Autorității Aeronautice Civile cresc cu nerușinare în 2025: majorate de 3-5 ori în doi ani
Eveniment

Indemnizațiile șefilor Autorității Aeronautice Civile cresc cu nerușinare în 2025: majorate de 3-5 ori în doi ani

Indemnizațiile șefilor Autorității Aeronautice Civile (AAC) cresc cu nerușinare în 2025: majorate de 3-5 ori în doi ani, mai mult ale consiliu de administrație, ceva mai puțin ale directorilor.  Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În nota de fundamentare la bugetul pe 2025 a acestei regii subordonate ministerului Transporturilor nu există nici o explicație pentru creșterea masivă a cheltuielilor cu consiliul de administrație și directorii. Indemnizațiile șefilor Autorității Aeronautice Civile cresc cu nerușinare În 2025, numărul angajaților AAC crește de la 200 la 220. Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Ministerul este condus de pesedistul Sorin Grindeanu. Consiliul de administrație a fost numit politic, în 2022, de Grindeanu. Cum au evoluat cheltuielile regiei pentru consiliul de administrație: în 2023 a avut alocată suma de 1,18 milioane de lei 2024: 2,27 milioane lei 2025: 6,3 milioane de lei! Față de 2023, creșterea este de peste aproape șase ori, iar față de 2024 aproape triplă. Cum au evoluat cheltuielile pentru directorii Autorității Aeronautice Civile: 2023: 560.000 lei 2024: 1,12 milioane de lei 2025: puțin sub 1,95 milioane de lei Practic, salariile directorilor au crescut de mai mult de trei ori.  În schimb, salariile angajaților AAC vor crește în 2025, față de 2024, cu 12,83%. 

Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el
Politică

Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el

Polițistul-influencer Marian Godină este alături de Marian Enache și CCR: el nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el, într-o postare pe Facebook.  Citește și: Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor și a periclitat PNRR și aderarea la OECD Godină este supărat că a fost întrebat de o donație a părinților săi și că a trebuit să declare suma cu care l-a plătit Antena 1. Azi, un fost președinte al ANI, Horia Georgescu, a explicat că fără declarațiile de avere ale soților - o altă chestiune care-l deranjează pe Godină - va fi imposibil de verificat averea unui demnitar sau funcționar.  Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR Ce argumente are Godină pentru ca declarațiile de avere să nu mai fie publice: „Într-un an, cred că în 2017, mi-e și teamă să nu cumva să greșesc anul, părinții mei au decis să îmi doneze mie casa părintească. Vi se pare actul ăsta ceva intim? Mie da”.  „În alt an, am mers la Antena 1 la iUmor, contra cost, normal, pentru că am fost pe munca mea. A apărut și asta în declarația de avere, public, cu suma exactă primită. De ce vi se pare asta normal? Mie nu mi se pare” „Anul trecut am făcut un credit ipotecar care iarăși va apărea public. Nu e asta ceva intim?” „La fel cu mașina. Eu trebuie să scriu în fiecare an ce mașină am, ce marcă, din ce an. De ce? Am furat-o? Care e logica? De ce trebuie să vadă oricine din lumea asta câți bani am eu în cont, la zi? Că și asta sunt nevoit să completez” „Ba mai mult și mai aberant, noi trebuie să trecem unde lucrează soțiile și veniturile lor. Păi cum așa? Poate nici ea nu vrea să se se știe ce venituri are, nu vrea ca o colegă a ei de muncă să vadă că ea are salariul mai mare sau mai mic. Ce vină are soția mea că sunt eu funcționar public?” „Dacă crede cineva că declarația aia de avere îi făcea pe unii să de abțină de la a fura, le aduc aminte de nenea ăla care era propria lui mamă”, încheie Godină.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră