vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8626 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz

Magistrații par a fi disperați că premierul Ilie Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz sunt doar câteva din cuvintele folosite într-un comunicat al CSM și într-o postare a unui judecător din CSM. Citește și: Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor În postarea de pe Facebook a judecătorului Claudiu Drăgușin - membru al CSM și student, în aceeași perioadă de timp, 1998-2003, la facultatea de sport și la drept, la universitatea Titulescu - se afirmă: „Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, ca gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă). Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar.   Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”.    CSM a emis un comunicat neobișnuit de dur în care sugerează că premierul Bolojan vrea o diversiune de la „scandalurile recente din spațiul public”, o aluzie evidentă la cazul Dragoș Anastasiu.    „Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă din data de 29 iulie 2025.   Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale. Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare (...) Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public. Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, se afirmă în comunicatul CSM. 

Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz
Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu
Politică

Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu

Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu: peste o treime din întrebări s-au referit la vicepremierul demisionar. Potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului, din circa 20 de întrebări, nu mai puțin de șapte au fost legate de Dragoș Anastasiu. În plus, unii dintre jurnaliștii care au pus întrebări au insistat - deși premierul îi rugase ca fiecare ziarist să se limiteze la o întrebare - sau au avut comentarii personale. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Ce întrebări a primit Bolojan:  De ce demisia lui Anastasiu n-a apărut încă în Monitorul Oficial Dacă Marian Neacșu și Radu Oprea ar trebui să urmeze exemplul Anastasiu: „Și dacă, totuși, în urma demisiei lui Dragoș Anastasiu, considerați că ar trebui să plece și celelalte două persoane?” Cum a putut primi Anastasiu certificat de securitate De ce nu i-a cerut el, Ilie Bolojan, demisia lui Anastasiu „Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Dragoș Anastasiu, dar extinzând, vă rugăm, discuția la nivelul cetățeanului român, cum vedeți dumneavoastră activitatea SRI în România în acești ani? Sunteți mulțumit?” „Domnule premier, vă întreb dacă cunoșteați cum a ajuns doamna Hildegard Brandl, partenera de viață a domnului Dragoș Anastasiu, beneficiara a zeci de contracte cu statul, inclusiv cu primăria pe care ați condus-o, Primăria Oradea”.  În plus, Bolojan a fost întrebat de cazul Pieleanu - acuzat, într-o anchetă publicată azi, de agresiuni sexuale - deși a spus că nu a reușit să citească presa. 

George Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale. În 2024, în campanie, Simion a făcut case, la Pechea
Politică

George Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale. În 2024, în campanie, Simion a făcut case, la Pechea

Președintele AUR, George Simion, ignoră dezastrul din Broșteni, oraș devastat de inundații, deși 55% din localitate l-a votat la prezidențiale. În 2024, în campanie, Simion a făcut case, la Pechea - dar folosind banii primiți de la Gigi Becali.  Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac Trei oameni au murit luați de ape și câteva zeci au rămas izolați, iar pompierii i-au salvat cu elicopterele sau de la balcon, pe brațe, în urma inundațiilor care au devastat mai multe localități din Suceava.  Simion ignoră dezastrul din Broșteni, deși 65% din locuitori l-au votat la prezidențiale La alegerile din mai 2025, în turul doi, Simion a câștigat la scoruri zdrobitoare exact în aceste localități. În Broșteni, Suceava, a luat peste 65% din voturi, la Ostra - peste 75%, la fel în Stulpicani, iar la Slatina, Suceava - 78%. Și în turul I, Simion a obținut peste 50% din voturi în aceste localități.  Însă liderul AUR nu s-a deranjat să viziteze localitățile afectate și nici nu a părut inteersat de situație. Singurul său interes în ultimele zile a fost o conferință suveranistă la Chișinău, unde mai mulți cetățeni români nu au putut participa fiindcă au primit interdicție de intrare în Republica Moldova. În 2024, în campania electorală, George Simion și-a făcut o puternică publicitate prin faptul că a construit case pentru cei afectați de inundații la Pechea, Galați. Însă banii au fost oferiți de Gigi Becali.  „De ce să îmi dau demisia din Parlament? M-a ales Simion? Eu am adus 2-3 procente în plus, puteam să ies parlamentar ca și candidat independent sau la orice partid mă duceam ieșeam parlamentar. M-a făcut AUR? Păi, m-a costat vreo 700-800.000 de euro campania. Adică, m-au costat 500.000 casele, dar și 100.000 a fost TVA-ul pe care l-am dat la stat, ca să pot face case la oameni la Pechea, Galați. Eu sunt Becali, am nevoie să mă pună AUR undeva?”, spunea Gigi Becali, în februarie 2025. În campania pentru parlamentare, din 2024, în cadrul unui eveniment la Arenele Romane, în mijlocul discursului, George Simion a anunţat că pune stop evenimentului și campaniei electorale pentru a merge la sinistraţii din judeţul Galaţi, cărora, cu ajutorul lui Gigi Becali, le-a construit zeci de case.

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat
Eveniment

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat

Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat „fără justă cauză”: 24 de „indemnizații fixe nete lunare” dacă este dat afară în primii doi ani ai mandatului sau „o compensație corespunzătoare numărului de luni rămase până la finalul mandatului” dacă este revocat în ultimii doi ani de mandat.  Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Plata despăgubirilor se face în 60 de zile.  Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica dacă este concediat Potrivit contractului de mandat publicat pe site-ul Transelectrica, directorul companiei, Ștefăniță Munteanu, are o indemnizație fixă brută de 55.050 lei pe lună. În aceste condiții, dacă Munteanu ar fi dat afară ar primi circa 100.000 de euro despăgubiri.  În plus, contractul de mandat acordă, fără prea multe detalii, nenumărate alte drepturi: „cheltuieli de cazare, diurnă, transport, taxe de participare cursuri, seminarii și orice alte tipuri de cheltuieli legate de executarea mandatului și indiferent dacă au fost ocazionate cu deplasarea în țară sau în străinătate” „pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală” decontare chirie până la 780 de euro  2.000 de lei pe lună pentru transport la domiciliu „birou echipat corespunzător, sală conferință, telefon mobil de serviciu, laptop/tableta, autoturism și altele” Munteanu a fost numit în funcție în octombrie 2024 și are mandat până în 2028. Ștefăniță Munteanu este un pesedist din Buzău - a fost consilier județean - cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Când era student, el ar fi lucrat un an ca director de vânzări la firma Tegola, firmă care vinde acoperișuri pentru case. Fanatik scria, în 2023, că firmele lui Ștefăniță Munteanu au fost abonatela contracte cu statul. „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik. Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac

Cine i-a dat certificat de securitate lui Anastasiu: omul lui Paul Stănescu, fost președinte ASF, în mandatul căruia au falimentat Euroins și City Insurance
Eveniment

Cine i-a dat certificat de securitate lui Anastasiu: omul lui Paul Stănescu, fost președinte ASF, în mandatul căruia au falimentat Euroins și City Insurance

Cine i-a dat certificat de securitate lui Dragoș Anastasiu: omul lui Paul Stănescu, fost președinte ASF, în mandatul căruia au falimentat Euroins și City Insurance. Nicu Marcu, fost contabil de ocol silvic, este din martie 2025 șeful ORNISS, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, unde a fost numit de fostul premier PSD Marcel Ciolacu.  Citește și: Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac Întrebat într-o conferinţă de presă dacă a deţinut certificat ORNISS şi dacă din verificările derulate de instituţiile abilitate nu au considerat o „vulnerabilitate” implicarea sa în dosarul DNA, Dragoș Anastasiu a răspuns: „Da. Nu pot să vă dau răspuns la aşa ceva, nu mi-am dat singur certificat ORNISS, eu l-am primit”. Cine i-a dat certificat de securitate lui Anastasiu Nicu Marcu, născut în 1968, a intrat la facultate abia la 24 de ani, fiind, din 1997, absolvent al facultății de științe economice din Craiova. Din 1997, a fost contabil-șef la diferite ocoale silvice din sudul țării: Poiana Mare și Calafat. Însă, în 2003, ajunge director economic al Romsilva, în guvernarea Năstase, iar în guvernarea Tăriceanu a ajuns, din august 2007 în aprilie 2009 (când Emil Boc era premier) secretar general al ANAF.  Nicu Marcu a fost ales deputat PNL, în 2012, dar a trecut la Partidul Conservator, al lui Dan Voiculescu, în 2014, când Iohannis a devenit președintele PNL, iar în 2015 a fost ales în Curtea de Conturi cu susținerea ALDE. Cât a fost parlamentar, n-a vorbit decât o singură dată, la depunerea jurământului. Acum, Nicu Marcu este considerat a fi un apropiat politic al lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. În 2023, Nicu Marcu l-a numit pe Robert Modan, ginerele lui Stănescu, secretar general al ASF.  El a condus ASF din 2020 în 2023. În anul fiscal 2023, salariul său net de la ASF, anual, a fost de 930.776 de lei. În anul fiscal 2022 a încasat de la ASF 892.533 de lei.  În mandatul său au avut loc falimentele răsunătoare ale City Insurance și Euroins. 

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac
Politică

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac

Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, s-a filmat în genunchi ca să salveze instituția de un presupus atac și a postat filmarea pe rețelele sociale. Postul de președinte al Protecției Consumatorului este liber după destituirea lui Piedone, care s-a aflat în conflict cu Horia Constantinescu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Însă, în lungul său apel, de peste patru minute, Constantinescu spune că „cele 100 de mașini electrice pe care eu le-am obținut de la Guvern au rămas neînmatriculate un an de zile”.  Fostul șef al ANPC, Horia Constantinescu, în genunchi ca să salveze instituția de un atac „Mă pun în genunchi în fața dumneavoastră și vă implor: ASCULTAȚI-NE! Ascultați-i pe cei care, de ani de zile, suntem cu adevărat în slujba cetățenilor, a celor mulți, a celor vulnerabili”, a declarat fostul șef al ANPC.  El a făcut apel la premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Marian Neacșu și la actualul vicepreședinte ANPCC, Sebastian Hotca: „Vă rog: NU distrugeți Protecția Consumatorilor în România! Există argumente solide să nu o faceți! Această instituție este printre foarte puținele care, în ultimii ani, a demonstrat performanță reală”. El a susținut că „reducerea posturilor nu reprezintă o economie substanțială la bugetul de stat atât timp cât colegii mei, puțini la număr, au adus în ultimii ani câte 100 de milioane de lei la buget. Este mai degrabă o răfuială ce pare câștigată de către grupurile de interese economice”.  DeFapt.ro a arătat că Protecția Consumatorilor, condusă de pesedistul Horia Constantinescu, a îngropat sesizările despre Nordis: din 2023 în 2024, această autoritate, ANPC, a primit opt plângeri referitoare la grupul de firme controlat de familia deputatei PSD Laura Vicol. Însă, din aceste plângeri, doar una a fost închisă, cu o amendă ridicolă de 5.000 de lei. Constantinescu a luat bac-ul la 21 de ani și a terminat o facultate privata la 29 de ani.

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”
Eveniment

Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „un lagăr al durerii”

Un fost secretar de stat la Sănătate, Monica Althamer, scrie pe Facebook că este „abuz și cruzime” ceea ce se petrece în spitalele de stat, iar centrul de arși de la Floreasca este „un lagăr al durerii”. Mesajul ei vine după ce o pacientă de la acest centru de arși, Alina Alexandru, a relatat prin ce dureirt cumplite a trecut, fiind ignorată de personalul medical și, adesea, fără calmante, deși ea și le cumpărase din propriile resurse.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Althamer a fost secretar de stat la ministerul Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu.  Fost secretar de stat la Sănătate: „Abuz și cruzime” în spitalele de stat, „lagăr al durerii” Ea scrie că durerea pacienților a fost „o formă de tortură”, faptă prevăzută de Codul penal. „Acest centru a fost autorizat cu încălcarea normativelor în vigoare la momentul autorizării, iar fostul ministru Alexandru Rafila a încercat să legalizeze aceasta anormalitate, prin coborârea standardelor naționale pentru funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Ordinul Ministrului Sănătății 2.320/2024 este o rușine și vă poartă semnătura, domnule ministru! Ați semnat în numele fostului ministru Rafila, care n-a avut nici măcar demnitatea de a-și asuma decizia”, a acuzat Althamer.  „Au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin” Alina Alexandru, care a donat piele pentru sora ei, a relatat modul în care a fost tratată, la acest centru de arși. „Vineri, dupa ce medicii au plecat acasa, am ramas doar cu asistentii si odata cu medicii, au disparut si dozele de paracetamol si algocalmin. A ramas doar durerea sa ne insoteasca. Probabil e notat in proceduri, dl Rogobete, ca daca vrei sa ajuti un pacient sa uite de o durere, ii provoci una mai mare. Intr-adevar, atunci cand mi se amintea constant ca NU am dreptul sa ma vait pentru ca Lavinia arde intr-un iad la propriu si ca nu ma gandesc la durerea ei, reuseam sa tremur si sa plang fara sa mai deranjez fonic echipa medicala. Ma simteam egoista ca cer un calmant si incercam sa resist.   Doar ca duminica dimineata, in ziua a 4-a de la interventie, durerea m-a doborat. Intre timp facusem si o reactie alergica la cearceafuri si la solutiile administrate pe plagile ramase in urma recoltarii. Putin inainte de 5 dimineata am simtit ca nu mai resist, ca am sa mor de durere. Am incercat sa chem asistentul, l-am apelat pe fix, am apasat butonul de urgenta, i-am scris mesaj pe telefonul personal (* avem nr de telefon al asistentului deoarece nu era in grafic alocat un asistent pentru sectia post critic. Noi eram singuri. La nevoie puteam chema asistenul care era in grafic pus la sterlizare).   L-am sunat putin inainte de 4.30. L-am rugat sa vina ca nu mai pot. Am nevoie de ceva ptr durere. Nu primisem nimic peste noapte.   La 4.45 i-am dat mesaj sa il rog sa vina. Deja aveam frisoane puternice. Abia mai puteam fi capabila sa scriu.   Au urmat mai multe apeluri pe fix. Niciun rezultat.   In jurul orei 6 a venit un alt asistent si mi-a pus in sfarsit o perfuzie. A plecat imediat si a zis ca o sa vina colegii din tura de zi, la ora 7:00!!!!   A plecat si nu a verificat daca branula mea este functionala. A plecat si m-a lasat cu perfuzia, dar fara ca acele picaturi sa ajunga la mine. Doar sa o privesc, sa ma rog sa curga, sa ma rog sa se faca ora 7:00 si cineva sa ma ajute.   La 7:00, cand a venit tura de zi, eram deja in stare de soc. Nu mai controlam deloc durerea, ea ma controla. Au incercat sa “repare” branula, dar nu a fost posibil. Au inceput sa ma intepe, dar desi o faceau din nou si din nou, nu au reusit sa prinda o vena. Nu aveam branula, nu primeam calmante. 3 asistente au incercat. M-au intepat, pe rand, pana la ora 8:50!! 2 ore mai tarziu au chemat un medic.   Putin dupa ora 9:00 am avut in sfarsit branula si am inceput sa primesc calmantul. In tot timpul asta le-am rugat pe doamnele asistente sa ma lase sa beau perfuzia aia. Sa imi dea sa inghit o pastila. Orice!!! Tremuram atat de tare incat credeam ca voi lesina de durere.   Pentru ca starea mea era una care incepea sa ii ingrijoreze, au aparut si medicii de garda. Am aflat astfel ca nu primisem calmante deoarece NU aveau. Astfel ca am facut lista acasa si am trimis sa se cumpere perfuziile fara de care stiam ca nu voi mai rezista.   Odata aduse perfuziile, desi s-a cumparat EXACT ce mi s-a comunicat ca avem nevoie, am ajuns intr-un alt impas. Nu se puteau folosi si nu ne puteau fi administrate deoarece erau aduse din afara spitalului.   Poate nu reusesc sa ma fac inteleasa:   1-prima data ne-au spus ca nu au calmante si mi-au zis ce sa cumparam. Am facut lista cu necesar impreuna cu ei.   2- odata ce am cumparat si le-am adus, ne-au spus ca nu e posibil sa ne fie administrate deoarece au reguli si trebuie sa imi administreze doar ceea ce au de la farmacia spitalului.   Cand efectul perfuziei puse la ora 9:00 a inceput sa se duca, cand am inceput, din nou, sa tremur, mi s-a propus sa mi se aduca un calmant de la critic. Adica sa se ia o perfuzie de la sora mea, sau de la ceilalti care se aflau la acel moment in rezervele cu pacienti in stare CRITICA si sa mi se puna mie. AM REFUZAT CATEGORIC si le-am spus ca daca doar asa se poate sa primesc, sa mi se aduca actele ptr a semna externarea, sa pot pleca astfel la un alt spital unde sa pot primi ceva de durere fara sa FUR dozele celor care sunt in stare critica”, a relatat Alina Alexandru. 

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD
Politică

DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD

De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD: acesta a fost considerat vinovat de infracțiunea de conflict de interese, după ce fiica sa a fost angajată la cabinetul său parlamentar, chiar la propunerea sa.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Pedeapsa definitivă a fost decisă la 22 februarie 2016 de  completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Csație și Justiție (ICCJ), în frunte cu judecătoarea Livia Stanciu.  De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Condamnă pe inculpatul NEACŞU MARIAN la pedeapsa de 6 luni închisoare”, a decis ICCJ. Însă pedeapsa a fost suspendată pe un termen de încercare de 30 de luni.  „Aşa cum se poate observa, fapta intră în sfera ilicitului penal la momentul la care folosul material a fost realizat, conflictul de interese potențial (posibil) ori actual (în derulare, declanşat, dar încă nevalorificat printr-o decizie generatoare de folos material) devenind un conflict consumat, respectiv funcționarul public nu a acționat cu transparență și nu s-a abținut de la luarea unei decizii, acțiunile sale fiind în mod evident subsumate interesului particular”, a apreciat ICCJ, în prima sentință, din 2015, dată de un complet de trei judecători, în care Neacșu a primit doar o amendă penală de 2.000 de lei. Ulterior, completul de cinci judecători, la care s-a ajuns urmare a recursului, i-a dat șase luni de închisoare cu suspendare.  „În acest context, este evident că angajarea unei rude apropiate apare ca o consecință evidentă a dorinței de a spori venitul cumulat al familiei sau de a procura un venit unei rude apropiate, atâta vreme cât, potrivit legii, dreptul de a formula propunerea de angajare, act inițial determinant, aparține exclusiv deputatului în cauză”, a mai apreciat Înalta Curte. 

Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova, ca să o saboteze pe Maia Sandu
Politică

Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova, ca să o saboteze pe Maia Sandu

Președintele AUR, George Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova, ca să o saboteze pe Maia Sandu. El o face simulând că îi pasă de comerțul cu Chișinăul și nu dorește să-l întrerupă, dar admiratorii săi au priceput mesajul și anunță că nu vor mai cumpăra produse din Republica Moldova.  Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Simion le sugerează fanilor săi să nu mai cumpere produse din Republica Moldova „Reamintesc doamnei Maia Sandu că peste 5 milioane de români care m-au votat cumpără produse din R.Moldova. Atitudinea ei dușmănoasă față de mișcarea suveranistă nu trebuie să ajungă să dăuneze cetățenilor!”, comentează Simion la propria postare, în care critică faptul că „peste zece cetățeni români” ar fi fost expulzați din Republica Moldova.  Mesajul lui Simion este înțeles de fanii săi, care îi răspund: „George Simion eu numai cumpăr nimic de la Moldovenii” (sic!), îi transmite Dumitru Tanasie. „Eu nu ,le mai cumpăr nimic de când am văzut că sunt parsivi și ne dusmanesc !” (sic!), mai anunță el.  În postarea sa, Simion o atacă și pe Oana Țoiu, ministrul român de Externe: „Oana Țoiu, de ce unii cetățeni (americani) sunt apărați de ambasadele lor și Ministerul de Externe / Ambasada de la Chișinău nu face nimic, poate chiar se dezice de cetățenii români interziși? Vouă cine vă plătește salariile?”. 

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout
Eveniment

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout: un comunicat al Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie afirmă că „fără apă pentru hidrocentrale, prosumatorii au salvat pană acum România de la blackout”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Asociația arată însă că Transelectrica încasează serviciul de transport al energiei, deși energia produsă de prosumatori este consumată local, „fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica”.  În comunicat, asociația face o comparație cu Bulgaria, „care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice”. „În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România”, a arată asociația. Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout „De ce nu mai avem pene de energie în zilele caniculare? Răspuns: Intr-o Romanie însorită, la orelele prânzului, prosumatorii injectează in rețele energie cât centrala nuclearelectrică de la Cernavoda În ultimii doi ani, întreruperile frecvente de energie din timpul zilei, cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiționat și al echipamentelor frigorifice, au dispărut. Este aceasta o consecință a modernizării rețelelor, sau datorită energiei injectate in excedent de prosumatori si consumata instantaneu de vecini? Sau, privit dintr-un alt unghi, cei 210.000 de consumatori casnici și 20.000 de firme care își acoperă consumul de zi cu zi din propriile panouri fotovoltaice – fără a solicita energie din sistem – oare nu au un impact pozitiv asupra rețelelor de alimentare? În timpul săptămânii de lucru, România nu reușește de multe ori să producă suficientă energie pentru a acoperi consumul intern, în special în orele de vârf – dimineața și seara. Pentru a acoperi acest deficit, țara noastră este nevoită să importe energie, în principal din Bulgaria – o țară de trei ori mai mică decât România, dar care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice. În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România. Nu întrebați cum a reușit Bulgaria să aibă parcuri fotovoltaice cu o producție de peste două ori mai mare decât România… Asociatia Prosumatorilor (A.P.C.E.) invită întreg personalul Ministerului Energiei și, mai ales, pe cel al ANRE să meargă la specializare în țara vecină. În plus, ar fi util ca o parte dintre specialiștii bulgari să vină să lucreze în România, măcar pentru câteva luni – de preferat, permanent. România, vulnerabilă în perioadele secetoase În sezonul de vară, în condiții de secetă, România nu poate asigura prin resurse proprii energia necesară atunci când consumul ajunge la 7.000 MW. Hidroelectrica, considerată „perla coroanei” în sistemul energetic național, poate acoperi într-o zi secetoasă de weekend doar 13% din consumul necesar – adică maximum 800 MW. Statisticile oficiale nu reflectă corect situația, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de cei aproximativ 230.000 de prosumatori existenți în România la mijlocul anului 2025, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Estimam excedentul injectat de câtre prosumatori la orele pranzului a fi in jur de 1300MWh adicâ, exact cât centrala nucleară de la Cernavodă. Prosumatorii – o solutie pentru sistemului energetic Datele reale arată că în 2024, prosumatorii au acoperit 10% din consumul casnic din România, iar în 2025 acest procent va crește probabil la 18%. Energia produsă și injectată în rețelele locale de prosumatori este consumată instantaneu de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească serviciul de transport al energiei catre Transelectrica chiar și pentru energia produsă și consumată local. Multe țări din Europa au redus tarifele anuale ale transportatorului național care nu a prestat acest serviciu. ANRE din România se face că nu înțelege fenomenul, fiind în joc nu mai puțin de 18 milioane de euro pentru anul 2024, urmând ca în 2025 toți consumatorii să plătească aproximativ 30 de milioane de euro un serviciu ne-prestat si majorat către Transelectrica. Fără această contribuție a prosumatorilor, în perioadele de caniculă și consum ridicat, România nu ar fi putut asigura alimentarea tuturor consumatorilor și firmelor, iar riscul unui blackout ar fi fost major, în condițiile în care importurile ar fi deficitare. Pentru anul 2025, estimăm că energia totala injectată de prosumatori în rețelele naționale va depăși 2 TWh – un adevărat „colac de salvare” energetic în perioadele caniculare dar… si un mare avantaj pentru distribuitori si furnizori. Un sprijin  incorect platit Dincolo de rolul lor vital, prosumatorii se confruntă cu o problemă majoră: energia livrată este plătită de furnizori cu întârzieri de peste doi ani (atunci când este facturată). Această situație le oferă furnizorilor o „linie de credit” gratuită estimată la peste 120 milioane de euro anual – o anomalie care nu există în nicio altă țară europeană și care trebuie eliminată de urgență”, se arată în comunicatul asociației prosumatorilor. 

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume
Politică

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume

Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume: Alexandru Rogobete a relatat, la TVR Info, că același tip de computer tomograf a fost cumpărat de un spital cu două milioane de lei, de altul cu 20 de milioane de lei. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Însă, după această relatare, a refuzat să spună despre ce spitale vorbește. Ministrul Sănătății povestește cum sunt jefuite spitalele, dar refuză să dea nume „Într-o parte a ţării spitalul a cumpărat computer tomograf cu 2 milioane de lei. Acelaşi computer tomograf, cu aceleaşi specificaţii, cu aceeaşi performanţă, inclusiv acelaşi producător, cumpărat într-o altă parte a ţării, cu 20 de milioane de lei (...) Nu o să spun unde (...) În ambele situaţii, licitaţiile au fost încheiate şi contractele semnate. Este adevărat că în cea de-a doua nu s-a finanţat”, a afirmat Rogobete.  Întrebat ce s-a petrecut cu platforma online pe care spitalele trebuiau să raporteze costurile, el a arătat că acestea pur și simplu nu au încărcat datele în sistem. „Spitalele înrolate în program nu au introdus acele date. Sigur că am ajuns la o concluzie foarte simplă: sancţionăm unităţile sanitare care nu introduc date. Altă variantă nu am găsit”, a afirmat demnitarul PSD.  El a susținut că toate măsurile de eficientizare administrativă ar aduce câteva sute de milioane pe an. 

Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă
Politică

Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă: „Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere” este una din propuneri, într-un interviu pentru news.ro. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În ceea ce-l privește pe Bolojan și reformele sale, primarul din Ciugud a insistat pe două cuvinte: „hotărât și pripit”. Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan Care sunt principalele declarații făcute de Damian, pentru news.ro: Despre măsurile de limitare a investițiilor prin programul Saligby: „Gândiţi-vă la un constructor care are, să zic, 10 contracte cu statul şi are de încasat câteva sute de mii de euro de pe fiecare contract. Dacă îl blochez în situaţia dată, odată că acel om n-are bani de salarii, intră în incapacitate de plată, nu poate să-şi plătească furnizorii, e obligat să trimită sute de muncitori în şomaj, care automat vor deveni povara statului. De aceea mi se pare decizia pripită” „Partea bună pe care eu o văd este pe partea de colectare de impozite şi taxe. Sunt câteva măsuri foarte bune, noi le-am cerut demult guvernanţilor. Măi, frate, dacă tu nu ţi-ai achitat datoriile către bugetul de stat sau către bugetul local, în orice ţară civilizată nu poţi merge mai departe, nu poţi obţine un document”. „Avem comune care au 30.000 de locuitori, cum este cazul Floreştiului de la Cluj! Cred că au şi trecut de 30.000. Şi avem oraşe care au 3.000 de locuitori. Păi, cum e posibil ca la o comună de 30.000 de locuitori să-mi dai număr de angajaţi mai mic decât la un oraş cu 5.000-10.000 de locuitori? Asta nu mi se pare deloc normal! Dacă mergem la partea de salarizare, am tot spus-o şi o tot repet: ajungem să deprofesionalizăm complet funcţia publică din mediul rural!” „Nu putem să-i zicem ăluia din Munţii Apuseni, care oricum are de mers 10 kilometri pe jos până la primărie, că îţi desfiinţăm primăria sau serviciile şi ţi le mutăm la Câmpeni, că aşa e mai eficient economic! O să facem şi în administraţie ce-am făcut cu educaţia! Da? Şi după aceea ne mirăm că rezultatele şi societatea se duc într-o direcţie proastă. De aceea mă opresc şi vă spun că nu sunt de acord cu măsurile pripite”. „Contabilitatea şcolii poate veni la primărie, că mi se pare că e dublă, adică noi o prevedem în bugetul nostru, după care mai plătim un contabil la şcoală ca să facă anumite chestiuni. Deci, acolo putem face o economie. Pe de altă parte, cred cu tărie că adevărata reformă în educaţie trebuie să o facem la nivel de cadre didactice! Şi aici, chiar dacă supăr pe mulţi, eu aş… Ştiţi că noi, la Ciugud, am investit în prima şcoală inteligentă din mediul rural tocmai pentru că eram cu o şcoală pe desfiinţate şi acum, în câţiva ani, a devenit neîncăpătoare. Dar aş face un audit extern al cadrelor didactice, unul adevărat” Întrebat ce măsuri de reformă ar lua, Damian a spus: „1) Să dispară toate funcţiile publice care nu aduc plusvaloare în administraţie şi toate firmele statului care sunt pe pierdere. 2) Să aducem salarizarea la un nivel decent. Adică nu poate să primească ăla din Consiliul de Administraţie de la ASF mii de euro pe lună, când el nu face nimic. Toate Consiliile de Administraţie – la fel, să dispară sau să fie eficientizate şi acei oameni să meargă acolo pro bono. 3) Să dezvoltăm activităţi prin cooperare, în aşa fel încât să reducem cheltuielile şi să eficientizăm calitatea serviciului public.”. 

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră