vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8621 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite

Tăierile de posturi din administrația locală se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite, anunță surse politice. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit acestor surse, premierul PNL Ilie Bolojan dorea să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi dus la 17.000 de bugetari concediați. Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe O altă variantă era concedierea a 13.000 de angajați. În prezent, autoritățile executive locale au 281.520 de angajați. Alți peste 147.000 sunt în unitățiel sanitare subordonate autorităților locale și 4.716 în învățământul preuniversitar local.  Surse politice arată că discuțiile privind tăierile de posturi din administrația locală s-au blocat după un conflict între Ilie Bolojan, pe de o parte, PSD și UDMR, pe de altă parte.  USR l-ar fi susținut pe premier.  O ședință de guvern planificată în această după-amiază nu se mai ține.  În consecință, Guvernul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite
Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri - surse
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri - surse

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat
Politică

SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat

Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat: unele taxe și impozite se majorează între 70% și 300%, amenzile pentru neconformare fiscală cresc, iar unele documente nu vor fi eliberate până când cel care le solicită nu-și achită datoriile către stat.  Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Ce taxe, impozite și amenzi vor crește prin Pachetul Bolojan II: Impozitul pe locuințe va crește cu aproximativ 70%, plus rata inflației, rezultând o majorare totală de circa 75%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, dar nivelul majorării va depinde și de gradul de poluare al vehiculului. Digi 24 arată că proprietari de mașini cu o capacitate cilindrică mică - practic, marea majoritate a proprietarilor de mașini din România - plăteau un impozit anual de 70-80 lei. În cazul lor, impozitul ar urma să ajungă până la 150 lei pe an. Practic, se dublează. Impozitul pe câștigurile realizate la bursă va crește de la 1% la 3% pentru dețineri pe termen lung (peste un an), iar pentru cele pe termen scurt va crește de la 3% la 6%. Impozitul pe veniturile din criptomonede va crește de la 10% la 16%. Elveția are zero impozit, Bulgaria - 15%, Estonia - 20%, de exemplu.  Baza de calcul pentru contribuțiile sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente crește la echivalentul a 72 salarii minime pe an, față de 60 salarii în prezent. Se introduce o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar - de tip Temu - în valoare de până la 150 euro. Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un uou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%. Autoritățile locale pot introduce taxe locale suplimentare pentru anumite activități (de exemplu, jocurile de noroc). Pentru autoturisme, rovinieta crește de la 2,5 la 3,5 euro pentru o zi, de la 3,3 la 6 euro pentru 10 zile, de la 5,3 la 9,5 euro pentru 30 de zile, de la 8,4 la 15 euro pentru 60 de zile și de la 28 la 50 de euro pentru 12 luni. Amenda aplicată în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme crește, de asemenea, de la 275-550 lei în prezent, la 500-1.000 lei. Taxa de pod crelte 13 lei la 19 lei pentru o singură trecere a podurilor peste Dunăre între Fetești și Cernavodă și de la 11 lei la 16 lei pentru o singură trecere a podului peste Dunăre între Giurgeni și Vadu Oii - Pro TV Apocalipsa amenzilor și sancțiunilor Amenda maximă pentru muncă la negru crește semnificativ, ajungând până la 1 milion de lei. Se vor aplica sancțiuni mai dure pentru neplata amenzilor fiscale și pentru restanțele la impozitele locale, inclusiv posibilitatea executarea silită a ajutoarelor sociale pentru datornicii la taxe locale. Șoferii vor rămâne fără permis auto dacă nu își plătesc amenzile în termen de 90 de zile, iar amenzile neplătite vor crește cu 30% la trei luni și nu vor mai putea fi plătite la jumătate din minim. În plus, SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea. Un număr de 659.360 de companii trebuie să ajungă la un capital social minim de 500 de lei, 217.226 de companii trebuie să ajungă la 5.000 de lei, iar 33.067 de companii trebuie să aibă un capital social minim de 90.000 de lei. Aceste companii vor trebui  să disponibilizeze lichidităţi de peste 3,1 miliarde de lei pentru conformarea la noile prevederi, susține Liviu Sav, cofondator al platformei Bridge to Information.

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Drulă - locul III, urmat de Anca Alexandrescu
Politică

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Drulă - locul III, urmat de Anca Alexandrescu

Un sondaj al firmei lui Marius Pieleanu, Avangarde, susține că Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, și Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 4, sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, este pe locul III, el fiind urmat de Anca Alexandrescu, angajata Realității TV și susținătoare a lui Călin Georgescu. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Potrivit Avangarde, 25% dintre cei chestionați ar vota cu Băluță, tot 25% cu Ciucu, Drulă - 20% și Anca Alexandrescu – 18%. Alți candidați nu ar lua 5%. În ceea ce privește intenția de vot, USR este pe primul loc, cu 25%, urmat AUR -n 23%, PSD - 20% și PNL - 18%. Restul partidelor și formațiunilor politice nu trec de 5%. Potrivit sondajului, 22% dintre bucureșteni vor un spital nou, 18% - finalizarea centurii A0, 16% - schimbarea conductelor de termoficare, 11% - parcări noi și 7% - creșe.  Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1070 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Bucureștiului. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) – interviuri telefonice standardizate. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea a fost autofinanțată, susține Avangarde.  Ce susțin CURS și INSCOP Un sondaj CURS de acum o săptămână indica următoarea intenție de vott la primărie:  Daniel Băluță: 24% Cătălin Drulă: 20%  Cristian Popescu Piedone (PUSL): 11% Ciprian Ciucu (PNL): 11%  Anca Alexandrescu (independentă): 9% (a evocat  ”o posibilă” candidatură) Mihai Enache (AUR): 6% (fost candidat AUR la Primăria Capitalei) În aceeași zi, INSCOP prezenta un clasament diferit: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  

ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR
Economie

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR, Cristian Popa, la o emisiune a Ziarului Financiar.  Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, în semestrul I 2025, PIB a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur” „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur. Scenariul nostru de bază este că rămânem pe creştere economică, dar mică, între 0 şi 1, probabil sub jumătatea intervalului”, a spus Popa, citat de ZF.  „Totuşi există un risc şi suntem atât de aproape de zero creştere economică încât nu ar trebui să ne mire dacă un trimestru sau două vor fi cu minus”, a mai afirmat el.   Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arăta, la 7 iulie, Ştefan Posea, economist la ING Bank România. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei
Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar.  Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale.  Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini.  În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei. 

Regia Protocolului de Stat refuză să-i spună unui ministru ce imobile deține și cine sunt chiriașii
Politică

Regia Protocolului de Stat refuză să-i spună unui ministru ce imobile deține și cine sunt chiriașii

Regia Protocolului de Stat (RAAPPS) refuză să-i spună unui ministru ce imobile deține și cine sunt chiriașii: Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, a anunțat, pe Facebook, că RAAPPS a făcut recurs la decizia instanței care obliga regia să facă publice lista imobilelor pe care le gestionează, beneficiarii și chiriile. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Buzoianu se judecă cu RAAPPS de anul trecut, când USR era în opoziție.  „Vă dau un exemplu de zilele astea, pe șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RA-APPS  unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a închiriat unui privat și privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți a închiriat-o unei bănci de stat”, a spus Bolojan, în prima sa conferință de presă la Palatul Victoria în calitate de prim ministru, la 27 iunie.  „Nesimțirea e mare în multe locuri”, a mai spus Bolojan.  Regia Protocolului de Stat refuză să-i spună unui ministru ce imobile deține și cine sunt chiriașii „Pe ce cheltuie șefii RAAPPS bani publici? Pe avocați, ca să demonstreze în instanță că ei au privilegiul să încalce legea. Anul trecut am cerut oficial RAAPPS, în baza legii accesului la informații de interes public, să publice lista imobilelor pe care le gestionează, beneficiarii și chiriile. Adică, în traducere: normalitatea. Să aflăm cine stă în casele statului și cu cât.   Răspunsul lor? „Ce-i aia lege? E secret, c-așa vrem noi!” I-am dat în judecată. Am câștigat în primă instanță. Simplu, clar, fără echivoc. Judecătorii le-au spulberat aberația că pot ascunde ce fac cu bunurile statului.   Doar că șefii RAAPPS au făcut recurs ( = avocați = bani) sperând să mai amâne momentul adevărului. Ei încă trăiesc în filmul în care imobilele pe care le administrează sunt proprietatea lor adusă de acasă. Eu, noi, toți oamenii de bun simț trăim în realitatea în care sfidarea, minciuna și privilegiile pe ochi frumoși dispar în fața legii.   RAAPPS: ne vedem la recurs! Am încredere că jocul de-a mogulii pe averea statului se termină aici!”, a scris Buzoianu.     

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931
Justiție

Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931

În aprilie 1931, Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani, arată un articol publicat de Dimineața și reluat pe site-ul Forumul Judecătorilor. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie” relata Dimineața.  „Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională (...) După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare”, mai arată publicația. 

Clotilde Armand despre Marius Lazurca: „Avem nevoie de astfel de lideri în fruntea instituțiilor strategice”
Politică

Clotilde Armand despre Marius Lazurca: „Avem nevoie de astfel de lideri în fruntea instituțiilor strategice”

„Într-o administrație românească unde sunt foarte puțini oameni de talia lui, avem nevoie de astfel de lideri în fruntea instituțiilor strategice”, a scris Clotilde Armand despre Marius Lazurca, presupusa propunere a lui Nicușor Dan pentru conducerea SIE, pe Facebook. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Fostul primar USR al Sectorului 1 arată că Lazurca, acum ambasador în Mexic, are doctorat la Sorbona și vorbește cinci limbi străine. Armand despre Lazurca: „Avem nevoie de astfel de lideri în fruntea instituțiilor strategice” „Am aflat cu toții despre propunerea președintelui României în fruntea SIE a lui Marius Lazurca. Și văd că s-au grăbit câțiva să-i caute nod în papură, să-i găsească "ceva", dacă are bască de ce are și dacă n-are de ce nu. O să spun și eu câte ceva. Marius este unul dintre cei mai valoroși diplomați ai României. Experiența sa ca ambasador la Vatican, Chișinău, Budapesta și Mexic îl recomandă pentru o funcție de maximă responsabilitate. Cu misiuni grele unde s-a confruntat - în numele României - cu izolaționiști precum Victor Orban. Un doctorat la Sorbona și cunoașterea la perfecție a cinci limbi străine (haters gonna hate) îi oferă o viziune globală și capacitatea de a reprezenta România cu profesionalism și demnitate.   Și mai este ceva. Sunt sigură că dacă ajunge în fruntea instituției Marius Lazurca nu-și cumpără niciodată din banii publici - în plină criză de securitate - bilete la Abu Dhabi pentru a vedea Marele Premiu de Formula 1 (așa cum a făcut-o actualul șef SIE).   Într-o administrație românească unde sunt foarte puțini oameni de talia lui, avem nevoie de astfel de lideri în fruntea instituțiilor strategice”, a scris Armand. 

Primăriile de comune şi oraşe mici intră, de vineri, în grevă pe termen nedeterminat
Politică

Primăriile de comune şi oraşe mici intră, de vineri, în grevă pe termen nedeterminat

Primăriile de comune şi oraşe mici intră, de vineri, în grevă pe termen nedeterminat, fiind nemulţumiţi de măsurile pregătite de Guvernul Bolojan, anunță Sindicatul SCOR - Solidaritatea Comunelor şi Oraşelor din România. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Primăriile de comune şi oraşe mici intră în grevă pe termen nedeterminat „Primăriile se închid începând de vineri, 29 august! (...) Cu o medie a funcţionarilor publici de 9,78/primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25% din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deşi aceştia sunt cel mai prost plătiţi dintre toţi bugetarii", a arătat SCOR. Sindicaliştii susţin că, pe lângă aceasta, după ce a promis preluarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, Guvernul a modificat proiectul de lege şi cei 60.000 de asistenţi personali rămân în sarcina Primăriilor."Dublând cheltuiala aparentă cu salariile, acest artificiu va face ca majoritatea Primăriilor comunale să pară că nu-şi pot acoperi salariile din impozitele şi taxele locale, ducându-le la jignitoarea invenţie a premierului Ilie Bolojan - «meniul pentru săraci», grila de salarizare specială numai pentru Primăriile cu buget redus. Cu sfidare şi aroganţă pe faţă, Consiliile judeţene sunt expres exceptate de la această regulă, deşi niciun Consiliu judeţean nu-şi acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în comunele şi oraşele judeţului", se mai arată în comunicatul transmis de sindicat.De asemenea, sindicaliştii îi acuză pe guvernanţi de "epurare politică"."Ultima, dar cea mai importantă pentru membrii noştri de sindicat, introducerea «jumătăţii de funcţionar public» prin reducerea la jumătate a normei pentru funcţionarii publici aflaţi în funcţie, reprezintă cea mai pură formă de epurare politică a funcţionarilor care apără legalitatea execuţiei bugetare, a achiziţiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative, fără nici o legătură cu deficitul bugetar!", spun reprezentanţii SCOR.Aceştia şi-au intitulat protestul "O zi zboară, o zi nu zboară. Azi NU zboară!!"."Modelul lui Ilie Bolojan - jumătatea de funcţionar public, presupune că o zi acesta va funcţiona la o Primărie, iar a doua zi la altă Primărie. Consătenii noştri trebuie să înţeleagă ce înseamnă acest model - vii la Primărie şi constaţi că azi nu zboară!", se precizează în comunicat.

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată - anunț CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată - anunț CSM

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan: „Această shaorma cu de toate”
Politică

Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan: „Această shaorma cu de toate”

Amicul lui Sorin Grindeanu, europarlamentarul PSD Mihai Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan: „Această shaorma cu de toate”, a spus acesta despre utlimul pachet de legi promovat de Guvern.  Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Tudose a susținut că PSD n-a fost consultat și s-a opus concedierilor din rândul bugetarilor. Amicul lui Grindeanu, Tudose, continuă să-l atace dur pe Bolojan Principalele declarații făcute de Tudose la România TV: „Nu vrei să ne arăți și nouă ce vrei să faci? Această shaorma cu de toate… n-ai zis că faci reformă?” „L-am sunat pe Grindeanu să-l întreb «Ai avut o discuție cu Bolojan?». «Nu, ce discuție?». Tocmai am aflat că vindem pachetul” „Asta nu e reformă, ci sinucidere asistată. Întâi statul trebuie să fie în stare să încaseze ce are de încasat. Dar nu e” „Anumite reforme trebuie făcute, dar cum au ajuns la concluzia că trebuie dați afară 40.000 de oameni? Ce vreau să obțin cu aceste reforme? Am înțeles că ai venit cu această aură de reformator, dar reforma nu înseamnă doar să dai afară oameni” Acum câteva zile, Mihai Tudose - fost premier PSD, acuzat că și-a plagiat doctoratul obținut la academia SRI - a susținut că Bolojan nu știe economie. „Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună şi el să asculte şi să le implementăm. Eu vă spun că dacă aş veni mâine, aş face TVA-ul 15-17%. Şi 30 de ani puşcărie dacă furi un leu de la TVA. El se pricepe la administraţie”, a spus Mihai Tudose.

Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei
Politică

Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei

Un jurnalist din Chișinău, Vitalie Cojocari, infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei: „Nicușor Dan a trimis o felicitare la Chișinău. A făcut-o printr-o telegramă oficială, adică prin canale diplomatice. Această felicitare oficială a ajuns de la Palatul Cotroceni la Președinția de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Este adevărat, felicitarea nu a fost făcută și public, de pildă, pe rețelele sociale”, a scris el, pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Informația lui Cojocari vine după ce Cristian Pantazi a scris, la G4Media - site recent achiziționat de Radu Budeanu - că Nicușor Dan a fost fără mesaj de ziua Moldovei și absent de la Chișinău. „Informațiile G4Media arată că mesajul de felicitare, deși pregătit pentru Nicușor Dan, nu a fost transmis, ceea ce indică o decizie politică. Absența lui reprezintă un mesaj implicit de unionism, o spun oameni care înțeleg jocul președintelui: locul Republicii Moldova e lângă România, nu există deci nici un motiv de celebrare a independenței unui stat care ar trebui înghițit de România”, a scris Pantazi, critic față de „unionismul” șefului statului. „Acest revizionism «soft» profesat de Nicușor Dan mi se pare periculos într-o regiune răvășită de război”, a apreciat Pantazi.  Însă Cojocari demontează și absența lui Nicușor Dan de la evenimentele din Chișinău de Ziua Independenței. „Deci, Nicușor Dan a vrut să meargă în Republica Moldova de Ziua Independenței, dar a fost invitat să vină de Ziua Limbii Române. Pentru cine nu știe, Ziua Limbii Române este o zi cu o încărcătură emoțională egală Zilei Independenței. Ba chiar s-a discutat la un moment dat ca aceste două sărbători să fie unite. Independență și Limba Română în Republica Moldova au început în 1989, într-o singură zi.   Pe 27 august 1989 peste 700 de mii de moldoveni au venit în Piața Marii Adunări Naționale și au cerut ruperea de URSS, dar au cerut și limba română cu grafie latină.   Până atunci, peste Prut se scria cu grafie chirilică.   Dar, mai întâi a fost adoptată Limba, apoi Independența.   Limba română a fost adoptată de Parlament pe 31 august 1989.   Independență a fost adoptată pe 27 august 1991.   Limba Română se sărbătorește oficial și în România, însă trebuie să știți că originea frumoasei sărbători este peste Prut.   Deci, de asta nu l-ați văzut pe Nicușor Dan cu cei trei lideri europeni și îl veți vedea duminică, de ziua Limbii Române”, a explicat Cojocari. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră