miercuri 25 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament. O dată cu începerea conflictului din Ucraina, ieşenii au devenit tot mai interesaţi de adăposturile de la subsolurile blocurilor. Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament Cele aproximativ 160 de adăposturi sunt însă, cel mai probabil, insuficiente pentru întreaga populaţie a oraşului, mai ales că unele nu sunt amenajate corespunzător, nu au ieşiri de siguranţă sau au fost transformate în boxe în care sunt depozitate murături. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia O alternativă la aceste adăposturi pot fi însă bisericile, mai ales cele construite după 1990, care au şi un nivel inferior, puternic ranforsat. O altă variantă pentru adăpostirea în cazul unor bombardamente (n.r. - o situaţie puţin probabilă în acest moment) este şi Ansamblul Mitropolitan, care beneficiază de un muzeu recent amenajat, Muzeul Mitropolitan, chiar sub clădirea Mitropoliei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Drona de deasupra României, cu explozibil (sursa: Digi24)
Eveniment

Drona de deasupra României, cu explozibil

Drona de deasupra României, cu explozibil. Bomba găsită în resturile dronei care s-a prăbuşit săptămâna trecută la Zagreb cântărea până la 120 de kilograme şi a explodat sub pământ, a relatat duminică postul public de televiziune croat HTV. Acesta a citat o sursă de nivel înalt din Ministerul Apărării, transmite luni HINA. Drona de deasupra României, cu explozibil Explozia s-a produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale, potrivit HTV. Resturile dronei militare datând din perioada sovietică au fost dezgropate duminică dimineaţa. Ministrul croat al apărării, Mario Banozic, a confirmat că în crater s-au găsit fragmente de bombă de aviaţie şi urme de explozibil, indicând că nu a fost vorba de o dronă de recunoaştere. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Unii analişti militari au contrazis, însă, această afirmaţie, declarând presei că nu a fost vorba de o bombă de aviaţie, ci de un sistem de autodistrugere a echipamentului şi datelor. Pilot militar: o bombă ar fi distrus clădirile Ivan Selak, fost pilot în forţele aeriene croate, a spus că este aproape sigur că nu a fost o bombă aeriană "pentru că, dacă ar fi avut explozibil, jumătate din căminul studenţesc din vecinătate ar fi fost distrus de deflagraţie". Drona, un dispozitiv fără pilot Tupolev Tu-141 Strij, s-a prăbuşit joi lângă un cămin studenţesc din Jarun, în sud-vestul Zagrebului, la puţin timp după ora 11 seara, avariind circa 40 de maşini aflate într-o parcare. Totuşi, nimeni nu a fost rănit. Drona venise din Ucraina, survolând România şi Ungaria, amândouă state membre ale NATO, cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 metri.

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință. Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP. Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent. "Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape", a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, "sau veţi fi terminaţi". Kadîrov, lacheul lui Putin "Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari", a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=O3Pq7sM2PVU Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina. Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini"

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj (sursa: ITPF Iași)
Eveniment

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj. O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi. Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare. "În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro", se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF Iaşi, citat de Agerpres. Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Mariupol, catastrofă umanitară 2.200 de morți (sursa: Agerpres)
Internațional

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina (sursa: dobrogea.tv)
Internațional

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina. Fotojurnalistul american Brent Renaud a fost ucis şi colegul său de breaslă Juan Arredondo, rănit de gloanţe, duminică, la Irpin, la marginea de nord-vest a Kievului. Acolo, forţele ucrainene luptă împotriva celor ruse, au anunţat surse concordante, relatează AFP. Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina Cei doi bărbaţi au fost loviţi în timp ce circulau în maşină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru AFP Danylo Shapovalov, medic angajat de forţele ucrainene şi care a preluat victimele. Autorităţile ucrainene i-au acuzat imediat pe inamicii ruşi că i-au împuşcat pe jurnalişti, dar originea împuşcăturilor nu a fost stabilită deocamdată. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Jurnaliştii AFP care s-au aflat duminică în această zonă au auzit focuri de artilerie şi de arme mai mici. Un jurnalist AFP a văzut cadavrul colegului său ucis, care avea asupra lui actele de identitate, între care şi acreditarea de la New York Times. Fotojurnalistul Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a lucrat pentru The New York Times în trecut, dar nu lucra pentru această publicaţie în Ucraina, potrivit publicației. Este primul jurnalist străin care a murit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Juan Arredondo a făcut o declaraţie într-un videoclip postat pe reţelele de socializare de către o ucraineancă aflată în spitalul unde a fost internat Arredondo.

Drona de deasupra României avea bombă (sursa: George Chernilevsky)
Eveniment

Drona de deasupra României avea bombă

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

Baza comună NATO Lvov, armament american

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Număr șocant de ruși morți în Ucraina (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Eveniment

Număr șocant de ruși morți în Ucraina

Număr șocant de ruși morți în Ucraina. Nezavisimaia Gazeta, una dintre puținele publicații centrale în care mai apar poziții contrare Kremlinului, a publicat o analiză dură a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Analiza pleacă de la numărul oficial de soldați ruși uciși în Ucraina – 498 de decese recunoscute pe 2 martie de Ministerul Apărării de la Moscova. Număr șocant de ruși morți în Ucraina Ziarul arată că este o pierdere uriașă pentru armata rusă, comparabilă cu dezastrele militare din Afganistan (anii '80) și primul război din Cecenia (1996). Autorul analizei arată că Rusia a pierdut în primele zile de război în Ucraina, din 24 februarie până pe 2 martie, câte 71 de ofițeri și soldați contractuali în fiecare zi. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Pe lângă aceștia, armata rusă a pierdut cel puțin un general – pe Andrei Suhovetsky (47 de ani, unul dintre comandanții temutelor forțe speciale Spețnaz). "Îți îngheață sângele în vene când îți dai seama că, în medie, în fiecare zi, din 24 februarie până pe 2 martie, au murit 71 de ofițeri și soldați contractuali", arată analiza din Nezavisimaia Gazeta. Recruți trimiși în luptă de Moscova Articolul amintește și minciuna Ministerului Apărării, care a anunțat la începutul războiului din Ucraina că "nici recruții și nici cadeții din instituțiile de învățământ ale Ministerului rus al Apărării nu participă" la conflict. "Pe 9 martie, s-a dovedit că au fost trimiși în luptă și recruții, iar unii dintre ei au fost chiar capturați", scrie ziarul moscovit. "Și acest lucru nu poate decât să ridice o serie de întrebări. Unde, cum, de ce, în ce circumstanțe au murit atât de mulți dintre militarii noștri pe zi? Desigur, cine este de vină pentru asta? În ultimii ani, Forțele Armate au făcut zeci de exerciții diverse, printre care, cu siguranță, antrenamentul de acțiuni în teritoriile cât mai apropiate ale unui potențial inamic, a tuturor acestor noi membri NATO. Comandanții și antreprenorii chiar nu sunt suficient de instruiți? Cât de loială este populația trupelor ruse din diferite regiuni?", scrie analistul rus. Ziaristul rus mai arată că este neobișnuit pentru Ministerul Apărării să facă public numărul militarilor morți chiar în timpul conflictului și susține că Moscova a fost forțată să recunoască decesele de presiunea publică pusă de Kiev, care a anunțat zilnic numere mult mai mari de militari ruși uciși de armata ucraineană. O moarte, șapte milioane de ruble "Aproape o jumătate de mie de morți într-o săptămână este o pierdere amară. Să repetăm ​​și să înțelegem: 71 de oameni pe zi au primit un glonț sau au murit în urma unei explozii – statistici care nu au precedent în conflictele armate din ultimele decenii", mai scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de G4Media. Articolul se încheie cu o trimitere la declarația Ministerului Apărării din Rusia, care spune zilnic că soldații și ofițerii ruși dau dovadă de curaj, curaj și eroism în timpul unei operațiuni militare speciale în Ucraina. "Desigur, acest lucru nu ușurează durerea rudelor victimelor. Și este puțin probabil să fie încălziți de acele șapte milioane de ruble pe care le-au promis pentru fiul, fratele, soțul, tatăl lor mort", arată publicația citată (aici, textul in cache).

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj. Serghei Jirnov, fost spion rus din KGB, refugiat în Franța de la începutul anilor '90, a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că Vladimir Putin ar fi fost declarat inapt pentru contra-spionaj de Institutul Andropov din Moscova, care pregătea elita spionajului rus. Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj Jirnov susține că a fost coleg cu Putin la academia rusă de contra-spionaj și că actualul președinte rus a fost declarat inapt pentru această carieră după ce a urmat timp de un an cursurile instituției sovietic. "La finalul acestui an de studiu, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile pe care le lua și consecințele acestor decizii asupra sa și asupra KGB. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit pe Putin „criminal de război” la televiziunea publică poloneză A fost retrimis la Leningrad (actualul Sankt Petersburg – n.red.), înainte de a fi trimis în Republica Democrată Germană, și a fost ofițer de legătură într-un oraș de provincie. Pentru noi, spionii din KGB, acesta era un post fără importanță", a declarat pentru Le Figaro fostul spion Serghei Jirnov. Rolul KGB în ascensiunea liderului de la Kremlin "Iată că principiul lui Peter s-a verificat în toată splendoarea sa: locotenent-colonelul Putin și-a atins limita competențelor. Măcar o dată, spionajul rus nu s-a înșelat", a mai spus Jirnov. El a mai declarat că instrucția în cadrul KGB, temuta poliție politică a URSS, a jucat un rol foarte important în viitoarea carieră politică a lui Putin: aici, în KGB, și-a construit Putin garda de apropiați care l-a ajutat să preia puterea totală. Serghei Jirnov a fugit în Franța în anii '90 și a scris mai multe cărți dedicate spionajului sovietic. El este invitat periodic de presa franceză pentru a comenta chestiuni legate de Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră