luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini"

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj (sursa: ITPF Iași)
Eveniment

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj. O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi. Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare. "În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro", se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF Iaşi, citat de Agerpres. Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Mariupol, catastrofă umanitară 2.200 de morți (sursa: Agerpres)
Internațional

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina (sursa: dobrogea.tv)
Internațional

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina. Fotojurnalistul american Brent Renaud a fost ucis şi colegul său de breaslă Juan Arredondo, rănit de gloanţe, duminică, la Irpin, la marginea de nord-vest a Kievului. Acolo, forţele ucrainene luptă împotriva celor ruse, au anunţat surse concordante, relatează AFP. Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina Cei doi bărbaţi au fost loviţi în timp ce circulau în maşină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru AFP Danylo Shapovalov, medic angajat de forţele ucrainene şi care a preluat victimele. Autorităţile ucrainene i-au acuzat imediat pe inamicii ruşi că i-au împuşcat pe jurnalişti, dar originea împuşcăturilor nu a fost stabilită deocamdată. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Jurnaliştii AFP care s-au aflat duminică în această zonă au auzit focuri de artilerie şi de arme mai mici. Un jurnalist AFP a văzut cadavrul colegului său ucis, care avea asupra lui actele de identitate, între care şi acreditarea de la New York Times. Fotojurnalistul Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a lucrat pentru The New York Times în trecut, dar nu lucra pentru această publicaţie în Ucraina, potrivit publicației. Este primul jurnalist străin care a murit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Juan Arredondo a făcut o declaraţie într-un videoclip postat pe reţelele de socializare de către o ucraineancă aflată în spitalul unde a fost internat Arredondo.

Drona de deasupra României avea bombă (sursa: George Chernilevsky)
Eveniment

Drona de deasupra României avea bombă

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

Baza comună NATO Lvov, armament american

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Număr șocant de ruși morți în Ucraina (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Eveniment

Număr șocant de ruși morți în Ucraina

Număr șocant de ruși morți în Ucraina. Nezavisimaia Gazeta, una dintre puținele publicații centrale în care mai apar poziții contrare Kremlinului, a publicat o analiză dură a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Analiza pleacă de la numărul oficial de soldați ruși uciși în Ucraina – 498 de decese recunoscute pe 2 martie de Ministerul Apărării de la Moscova. Număr șocant de ruși morți în Ucraina Ziarul arată că este o pierdere uriașă pentru armata rusă, comparabilă cu dezastrele militare din Afganistan (anii '80) și primul război din Cecenia (1996). Autorul analizei arată că Rusia a pierdut în primele zile de război în Ucraina, din 24 februarie până pe 2 martie, câte 71 de ofițeri și soldați contractuali în fiecare zi. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Pe lângă aceștia, armata rusă a pierdut cel puțin un general – pe Andrei Suhovetsky (47 de ani, unul dintre comandanții temutelor forțe speciale Spețnaz). "Îți îngheață sângele în vene când îți dai seama că, în medie, în fiecare zi, din 24 februarie până pe 2 martie, au murit 71 de ofițeri și soldați contractuali", arată analiza din Nezavisimaia Gazeta. Recruți trimiși în luptă de Moscova Articolul amintește și minciuna Ministerului Apărării, care a anunțat la începutul războiului din Ucraina că "nici recruții și nici cadeții din instituțiile de învățământ ale Ministerului rus al Apărării nu participă" la conflict. "Pe 9 martie, s-a dovedit că au fost trimiși în luptă și recruții, iar unii dintre ei au fost chiar capturați", scrie ziarul moscovit. "Și acest lucru nu poate decât să ridice o serie de întrebări. Unde, cum, de ce, în ce circumstanțe au murit atât de mulți dintre militarii noștri pe zi? Desigur, cine este de vină pentru asta? În ultimii ani, Forțele Armate au făcut zeci de exerciții diverse, printre care, cu siguranță, antrenamentul de acțiuni în teritoriile cât mai apropiate ale unui potențial inamic, a tuturor acestor noi membri NATO. Comandanții și antreprenorii chiar nu sunt suficient de instruiți? Cât de loială este populația trupelor ruse din diferite regiuni?", scrie analistul rus. Ziaristul rus mai arată că este neobișnuit pentru Ministerul Apărării să facă public numărul militarilor morți chiar în timpul conflictului și susține că Moscova a fost forțată să recunoască decesele de presiunea publică pusă de Kiev, care a anunțat zilnic numere mult mai mari de militari ruși uciși de armata ucraineană. O moarte, șapte milioane de ruble "Aproape o jumătate de mie de morți într-o săptămână este o pierdere amară. Să repetăm ​​și să înțelegem: 71 de oameni pe zi au primit un glonț sau au murit în urma unei explozii – statistici care nu au precedent în conflictele armate din ultimele decenii", mai scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de G4Media. Articolul se încheie cu o trimitere la declarația Ministerului Apărării din Rusia, care spune zilnic că soldații și ofițerii ruși dau dovadă de curaj, curaj și eroism în timpul unei operațiuni militare speciale în Ucraina. "Desigur, acest lucru nu ușurează durerea rudelor victimelor. Și este puțin probabil să fie încălziți de acele șapte milioane de ruble pe care le-au promis pentru fiul, fratele, soțul, tatăl lor mort", arată publicația citată (aici, textul in cache).

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj. Serghei Jirnov, fost spion rus din KGB, refugiat în Franța de la începutul anilor '90, a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că Vladimir Putin ar fi fost declarat inapt pentru contra-spionaj de Institutul Andropov din Moscova, care pregătea elita spionajului rus. Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj Jirnov susține că a fost coleg cu Putin la academia rusă de contra-spionaj și că actualul președinte rus a fost declarat inapt pentru această carieră după ce a urmat timp de un an cursurile instituției sovietic. "La finalul acestui an de studiu, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile pe care le lua și consecințele acestor decizii asupra sa și asupra KGB. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit pe Putin „criminal de război” la televiziunea publică poloneză A fost retrimis la Leningrad (actualul Sankt Petersburg – n.red.), înainte de a fi trimis în Republica Democrată Germană, și a fost ofițer de legătură într-un oraș de provincie. Pentru noi, spionii din KGB, acesta era un post fără importanță", a declarat pentru Le Figaro fostul spion Serghei Jirnov. Rolul KGB în ascensiunea liderului de la Kremlin "Iată că principiul lui Peter s-a verificat în toată splendoarea sa: locotenent-colonelul Putin și-a atins limita competențelor. Măcar o dată, spionajul rus nu s-a înșelat", a mai spus Jirnov. El a mai declarat că instrucția în cadrul KGB, temuta poliție politică a URSS, a jucat un rol foarte important în viitoarea carieră politică a lui Putin: aici, în KGB, și-a construit Putin garda de apropiați care l-a ajutat să preia puterea totală. Serghei Jirnov a fugit în Franța în anii '90 și a scris mai multe cărți dedicate spionajului sovietic. El este invitat periodic de presa franceză pentru a comenta chestiuni legate de Rusia.

George Simion: Putin, criminal de război (sursa: tvpworld.com)
Eveniment

George Simion: Putin, criminal de război

George Simion: Putin, criminal de război. Asta a afirmat co-președintele AUR. Dar nu în România, ci în Polonia. George Simion: Putin, criminal de război "Putin continuă politica stalinistă de agresiune, el este un ucigaş, un criminal de război şi nu putem să ȋi permitem să facă ceea ce le face el acum ucrainenilor şi ucrainencelor. În sfârşit, au ȋnceput aliaţii noştri să ȋnţeleagă cel puţin un pic din ceea ce am trăit noi ani de zile din cauza ruşilor", a declarat Simion la TVP Info, canal online al televiziunii publice poloneze (aici, VIDEO în engleză, limba în care a avut loc discuția, de la minutul 23). Citește și: 12 zile de la invadarea Ucrainei, George Simion rezistă: nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei. AUR continuă retorica Sputnik "Criminalul nu trebuie să ne intimideze. El crede că estul Europei e curtea lui de joacă. Să se ȋntoarcă ȋn Rusia. Sunt convins de puterea NATO. Noi, România, avem mult de ȋnvăţat din experienţa polonezilor. Să ne ȋntoarcem la era când Moscova dicta soarta Europei de Est este inacceptabil. Trebuie să apărăm identitatea Europei şi să ne amintim paginile ȋntunecate ale istoriei. Iar Berlinul trebuie neapărat să acţioneze", a spus George Simion când a fost întrebat ce crede despre cererea lui Vladimir Putin ca NATO să ȋşi retragă forţele din ţările care au aderat la Alianţă după 1997. Simion vorbește de "Europa unită" În acelaşi interviu, liderul AUR a afirmat că "să cedezi ȋn faţa lui Putin e aproape o crimă, pentru că este un criminal". "Sper ca politicienii occidentali să ȋnceapă să ȋnţeleagă că o Europă unită e posibilă numai fără Putin, fără gazul rusesc şi fără şantaj. Pactul Ribbentrop-Molotov este readus la viaţă de acţiunile lui Scholz şi ale lui Putin. Nu ştiu de ce nu ȋnţelege Occidentul acest lucru", a mai spus co-președintele AUR. Acesta a fost invitat în emisiunea televiziunii poloneze în calitate de lider al grupului parlamentar de prietenie româno-polonez şi preşedinte al Partidului Alianţa Pentru Unirea Românilor (AUR).

NATO, în Moldova doar cu trenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

NATO, în Moldova doar cu trenul

NATO, în Moldova doar cu trenul. Generalul (r) Vasile Roman, fostul şef al Brigăzii 15 mecanizate "Podu Înalt", a explicat, de ce este important ca Moldova să fie legată prin intermediul autostrăzilor de celelalte provincii româneşti, din punctul de vedere al militarului, pentru apărarea ţării. NATO, în Moldova doar cu trenul "Moldova are nevoie de autostrăzi nu pentru a facilita, cum spunea cineva «trecerea ruşilor foarte rapid peste Carpaţi», asta este o inepţie. Noi avem nevoie de autostrăzi să fim conectaţi la toate zonele geografice ale României, ca să poată veni forţele NATO şi să intre în dispozitiv. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Adică mie îmi este greu să văd o brigadă care vine din Germania, să spunem vreo cinci mii de oameni cu tehnică de luptă. Speranţa mea este să funcţioneze calea ferată şi să debarcăm la Paşcani sau să debarcăm la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă. În cazul decesului mezzosopranei Maria Macsim Nicoară a fost deschis un nou front de luptă, pe lângă celelalte două existente deja. Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară, misterioasă Pe rolul instanţelor se află deja un proces penal în care soţul, Codrin Nicoară, este acuzat de lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, dar şi un alt proces, de data aceasta civil, care vizează succesiunea averii cântăreţei. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” O a treia acţiune a fost deschisă de soţul artistei, Codrin Nicoară cerând acces la actele medicale ale acesteia. A apărut şi o neclaritate: spitalul în care a decedat a oferit surorii decedatei toate actele medicale, dar i le-a refuzat categoric soţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mătușa rusoaică (Dortmund) refuză nepoțica ucraineancă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mătușa rusoaică (Dortmund) refuză nepoțica ucraineancă

Mătușa rusoaică (Dortmund) refuză nepoțica ucraineancă. La plecarea din Iaşi, planul Olgăi era să se oprească la mătuşa din Dortmund. Dar, ajunsă acolo, şi-a dat seama că mătuşa nu-i înţelege drama: "Ea îmi reproşează, «Olea, e rău că tu scrii pe Facebook că Rusia e o ţară rea, poate nu ar trebui să spui asta». Ea e mătuşa din partea tatălui, care e rus. Mama e ucraineancă. Dumnezeule, e problema mea, e drama mea, e ţara mea, cum să nu scriu?". Mătușa rusoaică (Dortmund) refuză nepoțica ucraineancă Olga nu poate uita cum au făcut patru zile pe drum, din Ucraina până la casa din Bucium, Iași, unde au simţit prima dată că sunt în siguranţă. Nu poate să accepte ca cineva să o cenzureze, când soţul ei e la Liov şi transformă un garaj în adăpost pentru oamenii care nu au avut unde să plece. Aşa că a hotărât să nu se mute la mătuşa ei. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Caută soluţii să-şi salveze pisica rămasă în Ucraina şi aşteaptă pacea, ca să se reîntoarcă în ţara natală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră