marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Elena Udrea, dată în urmărire generală

Elena Udrea, dată în urmărire generală. Anunţul a fost postat joi pe site-ul Poliţiei Române, după ce nu a fost găsită la domiciliu, în urma condamnării definitive la şase ani de închisoare în dosarul "Gala Bute". Elena Udrea, dată în urmărire generală "Împotriva numitei Udrea Elena-Gabriela a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44 din 05.06.2018 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, fiind condamnată la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu", se arată pe site-ul Poliţiei. Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute". Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi. A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani În acest dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani.

Elena Udrea, dată în urmărire generală (sursa: Poliția Română)
Conacul lui Sturdza, vizat de hoți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conacul lui Sturdza, vizat de hoți

Conacul lui Sturdza, vizat de hoți. Un hoţ începător a scăpat ieftin după ce a dat două spargeri la conacul din Ţibăneşti al fostului om politic ieşean, fost prim-ministru al României, Petre Carp. Conacul lui Sturdza, vizat de hoți Deţinut în acest moment de arhitectul Şerban Sturdza, palatul găzduieşte anual un atelier de meşteşuguri tradiţionale intitulat "Batem fierul la conac". Citește și: VIDEO Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: Sunt reloaded Tocmai fierăria conacului a reprezentat una dintre ţintele hoţului, dar bunurile sustrase nu i-au adus decât nişte mărunţiş de buzunar. Minor, acesta a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei care i-a adus o pedeapsă formală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trei cancere pe zi în Urgență (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Trei cancere pe zi în Urgență

Trei cancere pe zi în Urgență. După ridicarea stării de alertă şi a restricţiilor din pandemie, numărul cazurilor de suspiciuni de cancer, precum şi a celor diagnosticate a explodat efectiv în toată Regiunea de Nord-Est a ţării. Trei cancere pe zi în Urgență Acest lucru se vede în saloanele supraaglomerate, dar şi în cozile zilnice de la Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, instituţie care deserveşte întreaga zonă. Citește și: VIDEO Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: Sunt reloaded Explicaţiile sunt legate de amânările şi reţinerile pentru controale medicale specifice în pandemie. În plus, timpul de aşteptare pentru rezultatul unei biopsii a ajuns şi la două luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas (sursa: facebook/NATO)
Internațional

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas

Rușii se concentrează pe preluarea Donbas. Rusia nu renunţă la ofensiva sa în Ucraina, dar va încerca să se concentreze pe preluarea completă a regiunii Donbas în următoarele săptămâni, a avertizat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi Reuters. Rușii se concentrează pe preluarea Donbas "Trupele ruse au părăsit regiunea Kiev şi nordul Ucrainei. Vladimir Putin mută un număr mare de trupe către est în Rusia. Citește și: Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Ele se vor reînarma, vor primi efective suplimentare, întrucât au suferit mari pierderi, şi se vor reaproviziona pentru a lansa o nouă ofensivă foarte concentrată în regiunea Donbas", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă organizată în ajunul unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din ţările NATO. "Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni" "Repoziţionarea forţelor ruse va dura un anumit timp, câteva săptămâni, înaintea lansării unei ofensive majore. Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni, să îi ajute să se reînarmeze, pentru a le permite să se apere", a accentuat înalta oficialitate aliată. Miniştrii de externe din NATO vor discuta joi cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba despre nevoile forţelor ucrainene. "Nu vreau să dau alte detalii, dar vorbim despre sisteme de arme avansate. Vorbim, de exemplu, despre Javelin şi alte arme antitanc", a spus Stoltenberg, adăugând că se va discuta şi despre livrarea de muniţii, medicamente şi sisteme de arme "de cea mai bună calitate".

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. În imagine, ambasada rusă de la Paris (sursa: TASS)
Internațional

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. Cele două țări au anunţat luni expulzarea în masă a diplomaţilor ruşi din ţările lor, în timp ce occidentalii cer o anchetă privind "crimele de război" atribuite soldaţilor ruşi în regiunea Kiev, relatează AFP. Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania Germania a anunţat expulzarea unui "număr mare" de diplomaţi ruşi - 40 conform informaţiilor difuzate de AFP - aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina. Ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat că aceşti angajaţi ai ambasadei Rusiei constituie "o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi"."Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Citește și: Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Tot azi, guvernul de la Berlin expulzează zeci de diplomați ruși Franţa va expulza 35 de diplomaţi ruşi "ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale", a anunţat luni o sursă apropiată Ministerului de Externe francez. "Această acţiune face parte dintr-un demers european", potrivit unui comunicat al ministerului francez. Lituania a anunţat în aceeaşi zi expulzarea ambasadorului rus în această ţară baltică "în răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse". Rusia prognozează deteriorarea relațiilor bilaterale Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor "deteriora" şi mai mult după decizia "neprietenoasă" a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează AFP. "Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane", se arată într-un comunicat al ambasadei Rusiei la Berlin difuzat pe Telegram.

Rușii au defecat pe cadavrele ucrainenilor (sursa: Der Spiegel)
Internațional

Rușii au defecat pe cadavrele ucrainenilor

Rușii au defecat pe cadavrele ucrainenilor. Ororile de care au fost în stare soldații ruși care au invadat Ucraina pe 24 februarie sunt inexplicabile. În orășelul Trostyanets din estul Ucrainei, care a fost ocupat încă din prima zi a invaziei, mulți civili au fost uciși fără nici un motiv întemeiat. Rușii au defecat pe cadavrele ucrainenilor Crimele, însă, nu au fost suficiente pentru trupele rusești: pe unele dintre cadavrele civililor, soldații ruși au defecat. Și în unele birouri ale clădirilor din oraș s-a întâmplat asta, înainte ca rușii să părăsească orașul. În clădirea Poliției, de exemplu, excremente au fost lăsate în fiecare încăpere înainte de plecare. Informațiile, însoțite de fotografii elocvente, au fost publicate de către săptămânalul german Der Spiegel. Potrivit acestei surse, mulți civili au fost dezbrăcați înainte să fie pur și simplu executați: rușii căutau tatuaje care să arate apartenența la forțele armate ucrainene. Citește și: Rușinea creștinismului: patriarhul Kiril le cere soldaților ruși să-și apere țara, care „iubește pacea” Chiar și fără vreo dovadă a acestei apartenențe, mulți civili au fost împușcați. Orășelul Trostyanets este acum un morman de ruine.

Patriarhul Kiril nu vede crimele rușilor în Ucraina (sursa: Agerpres)
Eveniment

Patriarhul Kiril nu vede crimele rușilor

Patriarhul Kiril nu vede crimele rușilor. Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a ţinut duminică o slujbă pentru soldaţi, în care le-a cerut să îşi apere ţara "aşa cum numai ruşii pot" să o facă, în contextul în care Moscova îşi continuă campania militară din Ucraina, informează Reuters. Patriarhul Kiril nu vede crimele rușilor În cadrul unei slujbe ţinute la Catedrala Forţelor Armate, deschisă în urmă cu doi ani la Kubinka, în apropierea Moscovei, Patriarhul Kiril le-a spus unor militari, deopotrivă bărbaţi şi femei, că Rusia este o ţară care "iubeşte pacea" şi care a suferit mult din cauza războiului. "Cu siguranţă nu căutăm războiul sau să facem ceva care le-ar putea dăuna altora", a spus liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. "Însă am fost crescuţi de-a lungul istoriei să ne iubim patria. Şi vom fi pregătiţi să o apărăm, aşa cum numai ruşii pot să îşi apere ţara", a adăugat el. Kiril, lacheul lui Putin În vârstă de 75 de ani, Patriarhul Kiril a mai făcut declaraţii de susţinere a acţiunilor militare ale Moscovei în Ucraina şi consideră războiul un mijloc de apărare împotriva culturii liberale occidentale, pe care o descrie drept decadentă, în special din cauza acceptării homosexualităţii. Sprijinul său pentru intervenţia militară, în care au murit mii de soldaţi şi civili ucraineni, i-a deranjat pe mulţi membri ai Bisericii Ortodoxe din ţară, dar şi din biserici din străinătate subordonate Patriarhiei Moscovei. Citește și: Fabuloasa poveste a yacht-ului de lux „Pallada” al patriarhului Kiril: cumpărat de Lukoil de la Putin și donat Bisericii Ortodoxe Ruse La slujba sa de duminică, Patriarhul Kiril a mai afirmat că este îngrijorat în legătură cu oamenii afectaţi de acest conflict armat. "Toţi aceştia sunt oameni ai Rusiei Sfinte. Sunt fraţii şi surorile noastre", a declarat el.

Genocid la Bucha: execuții, gropi comune (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Genocid la Bucha: execuții, gropi comune

Genocid la Bucha: execuții, gropi comune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia de comiterea unui "genocid" în Ucraina pentru a elimina "întreaga naţiune", la o zi după descoperirea a numeroase cadavre pe străzile din oraşul Bucha în apropiere de capitala Kiev după plecarea forţelor ruse, relatează AFP. Genocid la Bucha: execuții, gropi comune "Da, este un genocid. Eliminarea întregii naţiuni şi a întregului popor. Suntem cetăţeni ai Ucrainei. Putem avea peste 100 de naţionalităţi. Este vorba de distrugerea şi exterminarea tuturor acestor naţionalităţi", a declarat el într-un interviu pentru postul american de televiziune CBS. "Iar acest lucru se întâmplă în Europa secolului 21", a mai afirmat el, denunţând "tortura întregii naţiuni". Citește și: FOTO & VIDEO Masacrul de la Bucha: armata rusă lasă în urmă sute de cadavre ale civililor uciși pe stradă. Ambasadorul israelian, șocat Ucraina a acuzat deja armata rusă că a comis un "masacru deliberat" asupra civililor la Bucea, un oraş la nord-vest de Kiev, precum şi alte "orori" în regiuni de acum "eliberate de invadator", ceea ce a stârnit indignarea Occidentului şi a atras apeluri la sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei. Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut "retragerea completă a trupelor" ruseşti pentru a reveni "cel puţin" la situaţia de dinainte de 24 februarie, ziua invaziei ruse. Zelenski cera armistițiu, apoi întâlnire cu Putin "Acest lucru ne va permite să începem să discutăm despre alte chestiuni privind încetarea ocupaţiei, despre cum vom trăi după asta", a adăugat el la CBS, conform unor fragmente difuzate pe Twitter. "Nici măcar nu pot să am o întâlnire atât timp cât ei bombardează. Prin urmare, mai întâi un armistiţiu, apoi mă pot întâlni cu preşedintele rus" Vladimir Putin, a spus Zelenski. Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor” "O să discutăm amândoi. Când va veni sfârşitul războiului, vom discuta apoi împreună despre garanţii de securitate şi despre statutul neutralităţii", "menţinându-ne în acelaşi timp suveranitatea şi o armată puternică", a mai afirmat el, enumerând propunerile ucrainene din tratativele în derulare cu Moscova. "Iar dacă aceste acord este încălcat, trebuie să avem posibilitatea de a ne apăra", a atras el atenţia. "Odată ce vom discuta despre acestea, toate trupele trebuie retrase. Iar după retragerea lor, ne putem aşeza la masă cu ţările care vor servi ca garanţi ai securităţii", a adăugat Zelenski. Blinken: Brutalitatea Rusiei împotriva Ucrainei continuă Imaginile cu numărul mare de ucraineni morţi în oraşul Bucea din regiunea Kiev, descoperiţi de forţele ucrainene după retragerea trupelor ruse, sunt o "lovitură în stomac", iar aceasta "trebuie să înceteze", a declarat duminică, într-un interviu pentru CNN, secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit AFP şi Reuters. "Nu putem normaliza acest lucru. Este realitatea a ceea ce se întâmplă în fiecare zi, atât timp cât brutalitatea Rusiei împotriva Ucrainei continuă", a spus şeful diplomaţiei americane. El a reafirmat că SUA vor contribui la "documentarea" eventualelor "crime de război" pentru ca vinovaţii "să fie traşi la răspundere". Stoltenberg: Brutalitate fără precedent în Europa în ultimele decenii Crimele asupra civililor imputate armatei ruse la Bucea, în apropiere de Kiev, sunt "oribile", a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a denunţat "o brutalitate fără precedent în Europa în ultimele decenii", relatează AFP. "Este absolut inacceptabil ca civilii să fie luaţi drept ţinte şi ucişi. Acest lucru scoate în evidenţă importanţa de a pune capăt războiului", a spus el la postul american de televiziune CNN. Întrebat despre plecarea trupelor ruse din regiunea Kiev, despre care forţele ucrainene au spus că au recucerit-o, el s-a arătat prudent. "Nu trebuie să fim foarte optimişti", deoarece "ne temem de o potenţială înmulţire a atacurilor, în special în sud şi în est", a declarat Stoltenberg. Macron & Schulz cer socoteală pentru crime Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au cerut duminică să se facă lumină în legătură cu crimele comise de armata rusă în oraşul ucrainean Bucea, în apropiere de Kiev, şi ca vinovaţii să fie traşi la răspundere, relatează AFP. Macron a denunţat imaginile "insuportabile" venite de la Bucea, oraş unde au fost descoperite numeroase cadavre după retragerea trupelor ruse, şi a afirmat că "autorităţile ruse vor trebui să dea socoteală pentru aceste crime". "Imaginile care ne parvin de la Bucea, oraş eliberat în apropiere de Kiev, sunt insuportabile", a scris şeful statului francez pe Twitter, denunţând uciderea "cu laşitate" a sute de civili pe stradă. La rândul său, într-o declaraţie scurtă transmisă de serviciul său de presă, Scholz a cerut să se facă lumină în legătură cu "crimele comise de armata rusă" la Bucea. "Autorii acestor crime şi cei care le-au comandat trebuie traşi la răspundere", a adăugat el, cerând în special ca organizaţiile internaţionale să aibă acces în regiune "pentru a documenta aceste atrocităţi". Scholz a denunţat "imaginile teribile şi oribile" de la Bucea: "Străzi pline de cadavre. Trupuri neînsufleţite îngropate sumar. Printre victime se numără femei, copii şi persoane în vârstă". Rusia: O nouă producţie a regimului de la Kiev Rusia a respins duminică acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul ucrainean Bucea şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev, relatează Reuters şi AFP. "În perioada cât această localitate s-a aflat sub controlul forţelor armate ruse, niciun localnic nu a fost supus unor acţiuni violente", a transmis Ministerul Apărării rus într-un comunicat de presă. Ministerul Apărării de la Moscova a mai afirmat că filmările şi fotografiile cu cadavre pe străzile din Bucea "sunt o nouă provocare" şi "o nouă producţie a regimului de la Kiev pentru media occidentale". Moscova a mai precizat că toate unităţile militare ruse au părăsit oraşul la 30 martie. Imagini coșmarești cu zeci de cadavre Cadavrele a 57 de persoane au fost găsite într-o groapă comună la Bucea, oraş din regiunea Kiev unde forţele ucrainene au preluat din nou controlul în această săptămână şi unde au fost deja descoperite pe străzi numeroase trupuri neînsufleţite, a declarat duminică Serhii Kapliceni, şeful echipelor locale de salvare, arătând locul jurnaliştilor AFP. Cele puţin zece cadavre erau vizibile, unele doar parţial îngropate, în spatele unei biserici din centrul acestei localităţi situate la nord-vest de capitala Ucrainei, precizează agenţia franceză de presă. Mai multe cadavre erau în saci mortuari, în timp ce altele aveau haine civile. "Aici, în acest mormânt lung, sunt îngropate 57 de persoane", a spus Kapliceni, care coordonează operaţiunea de recuperare a cadavrelor. După descoperirea, cu o zi în urmă, a numeroase corpuri neînsufleţite în Bucea, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a denunţat duminică un act "deliberat" al forţelor ruse. Jurnaliştii AFP au văzut sâmbătă cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi, îmbrăcaţi în haine civile, pe o stradă din Bucea, localitatea recucerită în această săptămână de trupele ucrainene. Unul dintre ei avea mâinile legate. Cadavrele erau împrăştiate pe câteva sute de metri.

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei. Forţele navale ruse continuă blocada coastei ucrainene a Mării Negre şi a Mării Azov, împiedicând autorităţile de la Kiev să se reaprovizioneze pe mare, au anunţat duminică serviciile de informaţii britanice, informează Reuters. Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei Rusia are în continuare capacitatea de a încerca o debarcare, dar o astfel de operaţiune are un potenţial de risc tot mai mare, dat fiind că forţele ucrainene au avut suficient timp la dispoziţie pentru a se pregăti pentru o astfel de situaţie, a transmis pe Twitter Ministerul Apărării britanic într-un buletin. "Minele din Marea Neagră reprezintă un risc serios pentru activitatea maritimă", a adăugat sursa citată. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom În raport se mai spune că originea minelor nu este clară, dar că prezenţa lor este cu siguranţă rezultatul activităţii navale ruse în zonă, demonstrând modul în care invazia Ucrainei afectează interesele neutre şi ale civililor. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii.

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită. Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, nu mai consideră oportună organizarea unui referendum sau a unui sondaj de opinie oficial pe tema aderării ţării sale la NATO, deoarece este deja clar că majoritatea populaţiei este pentru aderarea statului scandinav la alianţa nord-atlantică, transmite sâmbătă dpa. Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită Niinisto a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat postului public de radio Yle. Până la sfârşitul anului trecut, aveam o altă părere pe acest subiect, dar între timp lucrurile s-au schimbat, a mărturisit şeful statului scandinav. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Totuşi, Niinisto a subliniat că este important pentru Finlanda să se coordoneze cu Suedia în această chestiune şi ca cele două ţări să ajungă la aceeaşi concluzie. El a discutat deja subiectul în mai multe rânduri cu premierul suedez Magdalena Andersson. Urmează şi alte discuţii pe această temă, a spus el. Suedia mai așteaptă Până acum, Niinisto nu a adoptat o atitudine clară cu privire la chestiunea aderării Finlandei la NATO, notează dpa. Potrivit unor sondaje de opinie recente, 62% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării ţării lor la NATO. O dezbatere pe aceeaşi temă are loc şi în Suedia. Acolo, totuşi, guvernul este în continuare împotriva aderării, scrie dpa. Finlanda şi Suedia nu sunt ţări membre ale NATO, dar sunt parteneri apropiaţi ai alianţei militare. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, fiind ţara din UE cu cea mai lungă frontieră cu ţara agresoare din conflictul cu Ucraina, aminteşte dpa.

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom (sursa: ec.europa.eu)
Eveniment

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom. Lituania, prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia: datele de sâmbătă din sistemul lituanian de transport gaze arată că importurile au fost zero. Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom Dorind să obțină independența energetică deplină față de gazul rusesc și ca răspuns la șantajul energetic al Rusiei, după invadarea Ucrainei, Lituania s-a desprins complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului funcționează fără gaze rusești de la începutul acestei luni, potrivit presei internaționale. Citește și: BREAKING Lituania, prima țară din UE care a oprit complet importurile de gaze din Rusia Ministerul lituanian a anunțat că întregul consum energetic al Ucrainei se va face pe bază de importuri de gaz natural lichefiat la terminalul din portul Klaipeda, finanțat cu bani europeni. "Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania", a scris pe Twitter și președintele țării, Gitanas Nauseda, adăugând și că Lituania rupe legăturile energetice cu țara agresoare. "Dacă noi putem, și restul Europei poate" "Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate", a adăugat șeful statului lituanian. Anterior, Lituania a anunțat și că nu va permite importuri de gaz lichefiat din Rusia. Terminalul de gaz natural lichefiat din Klapeida, denumit "Independența", a fost inaugurat în 2014, tocmai pentru a opri dependența de gazul rusesc, pe care președinta de atunci, Dalia Grybauskaite a numit-o o "amenințare existențială". Totuși, Lituania nu va opri tranzitul gazului rusesc spre exclava Kaliningrad. Citește și: Germania înlocuiește Rusia cu Qatar pentru a-și asigura necesarul de energie

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mandat de arestare pe numele Putin

Mandat de arestare pe numele Putin. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina, transmite sâmbătă AFP. Mandat de arestare pe numele Putin "Putin este un criminal de război", a declarat jurista din Elveţia, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps. Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi conducători ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, spune ea. În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente, aminteşte AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Pentru Carla Del Ponte, emiterea unui mandat de arestare este semnalul că "o activitate de investigare a fost efectuată". "Este singurul instrument care există şi care permite arestarea autorului unei crime de război şi aducerea lui în faţa" justiţiei internaţionale, explică ea. Putin ar scăpa numai dacă nu ar părăsi Rusia "Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat; dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din ţară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui", explică Del Ponte. Parchetul CPI, cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă preliminară privind posibile crime de război în Ucraina, după ce a primit sprijinul a peste 40 de state membre ale tribunalului. "Trebuie găsite şi dovezi care să incrimineze înalţi responsabili politici şi militari. Dificultatea constă tocmai în a ajunge la vârful lanţului de comandă pentru a stabili cine a planificat, ordonat şi executat aceste crime de război", a mai declarat Del Ponte. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.

Statuie funerară, sute de mii euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statuie funerară, sute de mii euro

Statuie funerară, sute de mii euro. Aceasta, alături de mausoleu, aparţinea regretatului anticar ieşean Dumitru Grumăzescu. Statuie funerară, sute de mii euro Monumentul are o poveste fabuloasă. Cumpărătoarea, avocata Geanina Poroşnicu, nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, dar surse din piaţă vorbesc de o sumă de ordinul sutelor de mii de euro. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați "Vreau să înapoiez ceva Iaşiului, prin acest gest. O să fie nemaipomenit dacă reuşesc să restaurez tot monumentul", a spus Poroșnicu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În San Marino, ales președinte gay (sursa: Facebook/Paolo Rondelli)
Internațional

În San Marino, ales președinte gay

În San Marino, ales președinte gay. Minuscula Republică San Marino, o enclavă din teritoriul italian, a ales vineri în funcţia de şef al statului un bărbat care este homosexual, o decizie ce ar reprezenta, potrivit declaraţiilor sale, o premieră mondială, informează AFP. În San Marino, ales președinte gay Paolo Rondelli, fost ambasador al statului San Marino la Washington, este unul dintre cei "doi căpitani regenţi", aleşi printr-un sufragiu indirect, care vor conduce acest micro-stat cu 34.000 de locuitori, în următoarele şase luni, conform tradiţiei locale. Pe contul lui de Facebook, Paolo Rondelli, în vârstă de 58 de ani, a declarat că el este "probabil primul şef de stat din lume care face parte din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali)". San Marino, un micro-stat în care populaţia are opinii majoritar conservatoare, a demarat în ultimii ani o serie de reforme care vizează consolidarea drepturilor civile. Pe lângă dezincriminarea homosexualităţii - ce era pasibilă de pedeapsă cu închisoare până în 2004 -, San Marino a recunoscut în 2016 cuplurile fără a mai face distincţie între sexe, iar locuitorii săi au votat la un referendum din 2021 în favoarea legalizării avorturilor. Precedente gay ministeriale Marco Tonti, preşedintele asociaţiei Arcigay din Emilia-Romagna, regiunea italiană în care se află statul San Marino, a salutat acest "eveniment istoric". Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați "El este primul şef de stat homosexual şi activist pentru drepturile comunităţii LGBT. Există precedente printre şefii de guverne şi printre miniştri, dar aici este vorba despre o premieră mondială pentru un şef de stat", a adăugat Marco Tonti. Mai multe guverne sunt sau au fost conduse de persoane gay, precum Xavier Bettel - prim-ministrul Luxemburgului din 2013 - şi islandeza Johanna Sigurdardottir (în perioada 2009-2013). O ministră și o senatoare italiene, la ceremonie Mai mulţi politicieni italieni au participat vineri la ceremonia de învestire în funcţie a celor doi căpitani regenţi din San Marino, inclusiv ministrul Justiţiei Marta Cartabia şi senatoarea Monica Cirinna, celebră în Italia pentru angajamentul ei în favoarea drepturilor comunităţii LGBT. Paolo Rondelli este "un om de o imensă cultură şi cu o mare experienţă diplomatică şi politică. El a luptat pentru drepturile femeilor şi ale persoanelor LGBT din San Marino şi nu numai din San Marino", a scris Monica Cirinna pe contul ei de Facebook. "Este o zi istorică, ce mă umple de bucurie şi de mândrie, pentru că Paolo Rondelli va fi începând de astăzi şi pentru următoarele şase luni primul şef de stat din lume care aparţine comunităţii LGBT", a adăugat senatoarea italiană.

Ucraina, drone kamikaze Switchblade, rachete laser (sursa: AV)
Internațional

Ucraina, drone kamikaze Switchblade, rachete laser

Ucraina, drone kamikaze Switchblade, rachete laser. Pentagonul va oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de până la 300 de milioane de dolari, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, transmite sâmbătă AFP. Ucraina, drone kamikaze Switchblade, rachete laser "Statele Unite au angajat deja peste 2,3 miliarde de dolari în asistenţă militară pentru Ucraina de când administraţia Biden a preluat mandatul, dintre care peste 1,6 miliarde de dolari în asistenţă militară după invazia neprovocată şi premeditată din partea Rusiei", a spus John Kirby. Noul pachet de asistenţă include sisteme de rachete ghidate prin laser, drone kamikaze Switchblade, precum şi drone uşoare de tip Puma. Dronă Switchblade (sursa: AV) "Această decizie subliniază angajamentul neclintit al Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în sprijinul campaniei sale eroice de respingere a războiului decis de Rusia", a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby în comunicatul său de presă. Biden - Zelenski, colaborare strânsă Preşedintele american Joe Biden a discutat miercuri cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre capacităţi militare suplimentare necesare pentru a ajuta armata Ucrainei să "îşi apere ţara", potrivit Casei Albe. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Conform unui comunicat al executivului american, în cadrul conversaţiei telefonice de 55 de minute care a avut loc miercuri, cei doi preşedinţi au menţionat "modul în care Statele Unite lucrează zi şi noapte pentru a răspunde principalelor solicitări ale Ucrainei de asistenţă în materie de securitate".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră