marți 24 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Internațional

Putin se agață de războiul ucrainean

Putin se agață de războiul ucrainean. Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată. Putin se agață de războiul ucrainean Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina - inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN. "Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort", a spus Putin la o conferinţă de presă. Prin urmare, el a promis că Rusia "nu va opri operaţiunile militare" în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor. Blitzkrieg economic Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit "un război (economic) fulger" împotriva Rusiei. "Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat", a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS. Citește și: ȘOCANT Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. "Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex", a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE. Acuzații reciproce de sabotare a negocierilor Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat "tactici tradiţionale ruseşti" de a face presiune asupra procesului de negociere prin "anumite declaraţii publice". Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este "controlat" de Washington şi de aliaţii săi. "În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte", a exemplificat ministrul rus. În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, "dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate". Rusia nu renunță la Crimeea, Donețk, Lugansk La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Putin se agață de războiul ucrainean (sursa: RIA Novosti)
Cu muzica de petrecere la proces (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cu muzica de petrecere la proces

Cu muzica de petrecere la proces. Un cunoscut local din Iaşi a fost chemat în judecată pentru neplata drepturilor de autor aferente muzicii transmise la petreceri. Cu muzica de petrecere la proces Asociaţia care reprezintă drepturile artiştilor reclamanţi a acuzat faptul că "Casa Boierească" nu a plătit licenţa impusă de lege pentru localurile care difuzează muzică. Suma reclamată reprezintă probabil mai puţin decât încasările dintr-o singură seară. Citește și: VIDEO Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, suspectată de beție în conferință de presă: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul Procesul a început în noiembrie 2020, timp de nouă luni dezbaterile vizând instanţa competentă să judece cazul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Războiul borșului ruso-ucrainean, invenție rusă (sursa: caietecuretete.ro)
Internațional

Războiul borșului ruso-ucrainean, invenție rusă

Războiul borșului ruso-ucrainean, invenție rusă. Declaraţia Mariei Zaharova, de la Ministerul rus de Externe, a făcut ca termenul "borş" să crească brusc în popularitate în căutările pe Google, atât în română, cât şi în engleză (borsch sau borscht), în rusă, şi chiar în japoneză. Războiul borșului ruso-ucrainean, invenție rusă De fapt, interesul niponilor pentru borşul ucrainean a fost maxim chiar odată cu izbucnirea conflictului. În urmă cu două săptămâni, Eugen, un ucrainean din Kiev stabilit la Iaşi în urmă cu trei ani, când s-a angajat la Amazon, mărturisea că borşul românesc nu seamănă cu cel ucrainean. Citește și: VIDEO Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, suspectată de beție în conferință de presă: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul Îl consideră pe cel de aici "prea gras, prea gros" şi aşteaptă cu nerăbdare întoarcerile la borşul cu care a fost crescut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Macron și Le Pen, turul doi (sursa: Agerpres)
Eveniment

Macron și Le Pen, turul doi

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL

Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL. Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, duminică, preşedinte al PNL în cadrul Congresului extraordinar al partidului, care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. Moţiunea cu care a candidat Nicolae Ciucă a obţinut 1.060 de voturi favorabile şi 60 anulate. Generalul Ciucă, candidat unic, președintele PNL Nicolae Ciucă a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL. Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru. Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului. Liderul PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a declarat că, în vremuri normale, ar fi existat mai multe candidaturi la şefia partidului, însă România trece prin momente dificile, astfel încât PNL are nevoie de un lider precum Nicolae Ciucă. Discursuri din vremuri apuse, dinainte de '89 "Astăzi, vom alege în fruntea PNL un coleg care are mai degrabă o carieră profesională solidă, decât una politică. Are o carieră profesională bazată pe jurământul de credinţă faţă de această ţară. Este un om care şi-a făcut întotdeauna datoria faţă de români şi această ţară. Se spune că, în vremuri dificile, ai nevoie de liderul potrivit pentru a putea să treci peste ele. (...) PNL şi România - amândouă - avem nevoie de un lider precum Nicolae Ciucă. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Poate că în vremuri normale, la un congres PNL ar fi fost mai mulţi candidaţi. Din păcate, nu sunt vremuri obişnuite şi se pare că războiul şi crizele aferente lui se vor întinde pe o perioadă mai lungă. În aceste condiţii, mi se pare normală o singură candidatură", a spus Motreanu, în discursul ţinut la Congresul extraordinar al PNL. Ciucă vorbește de tratamente cu investiții Premierul Nicolae Ciucă a declarat că investiţiile sunt "cel mai puternic medicament" pentru economie în situaţie de criză. "Trebuie să continuăm să modernizăm ţara şi să asigurăm copiilor noştri un viitor stabil, cu educaţie performantă, cu servicii medicale moderne, cu servicii publice de calitate, cu un mediu de afaceri care să poată oferi locuri de muncă la fel de bine plătite şi condiţii de viaţă ca în ţările din vest. Am vorbit despre criză, dar avem şi oportunităţi şi nu ne va ierta nimeni dacă le ratăm. Oglinda partidului nostru este, în acest moment, guvernarea. În acest context, investiţiile sunt cel mai puternic medicament pentru economie în situaţie de criză", a spus Ciucă, la Congresul extraordinar al PNL, unde este singurul candidat la preşedinţia partidului.

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție (sursa: Facebook/Mstyslav Chernov)
Internațional

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție. La o zi după atacul din gara de la Kramatorsk, care a ucis peste 50 de civili, președintele Volodimir Zelenski a acordat un interviu agenției Associated Press. Interviul a fost filmat în palatul prezidențial din Kiev. Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție Unul din membrii echipei de jurnaliști, Mstyslav Chernov, a publicat câteva fotografii din interiorul palatului prezidențial. În acestea, se poate vedea că, în multe locuri din clădire, pereții sunt dublați de saci de nisip. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată De asemenea, se poate vedea că Zelenski este însoțit tot timpul de soldați înarmați chiar în interiorul clădirii. Toate aceste pregătiri arată că președintele ucrainean era pregătit să respingă un atac chiar în interiorul clădirii.

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere (sursa: TASS)
Internațional

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere. În fotografiile publicate pe site-ul oficial al Kremlinului, președintele rus nu este înfățișat niciodată astfel încât să i se vadă "a doua bărbie". Adică o gușă care ia proporții. Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere Și care alimentează zvonurile că Putin ar suferi de o afecțiune a tiroidei, poate chiar cancer. Dar un video recent al agenției de presă TASS arată această gușă în toată splendoarea. Imaginile au fost filmate la înmormântarea lui Vladimir Jirinovski, politicianul extremist rus care a murit pe 6 aprilie, la 75 de ani. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată Pe site-ul Kremlinului, președintele rus e înfățișat doar într-un cadru surprins din spate. Potrivit publicației Proekt, sunt din ce în ce mai multe semne că Putin ar suferi de o afecțiune serioasă a tiroidei. Publicația menționează mai multe episoade recente care ar arăta că starea generală de sănătate a liderului de la Kremlin nu ar fi bună.

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului  (sursa: time.com)
Internațional

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului. Generalul rus Alexander Dvornikov a primit comanda militară totală pentru operațiunile din cadrul războiului declanșat în Ucraina, potrivit datelor obținute de BBC. Rusia reorganizează astfel tot leadershipul care lua deciziile privind invazia. Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului Rusia și-a reorganizat centrul de comandă al operațiunilor de război din Ucraina, a confirmat un oficial occidental pentru BBC. Generalul desemnat în fruntea operațiunilor are o experiență militară vastă în Siria. Invazia este condusă acum de comandantul forțelor ruse din Districtul militar de Sud, generalul Alexander Dvornikov. "Acest comandant are o experiență bogată în operațiunile rusești din Siria. Astfel, preconizăm o asigurare a comenzii în întregime și a controlului", a declarat sursa citată de BBC. Noua decizie a fost luată într-o tentativă de a furniza o mai bună coordonare între diferite unități. Până acum, grupurile militare erau organizate separat și comandate separat, a explicat același oficial. Își va schimba Rusia tacticile? Rusia nu a reușit în 44 de zile să își îndeplinească obiectivele. Nu a capturat orașele esențiale, astfel că acum se concentrează doar pe regiunea Donbas, din est. Tacticile aplicate de armata rusă au fost parate de un număr mic de unități ucrainene care au acționat inteligent, bazându-se pe elementul surpriză. Chiar și în aceste condiții de schimbare a leadership-ului, Rusia tot are probleme majore. Citește și: VIDEO Pădurea Norka, locul unde rușii au pus la cale masacrele civililor de la Bucea, Irpin, Borodianka "Dacă nu își schimbă tacticile, e foarte dificil de întrezărit cum vor avea succes chiar și cu obiectivele limitate pe care și le-au restabilit", a subliniat oficialul consultat de BBC. Potrivit aceleiași surse, imperativele politice ar putea avea întâietate asupra priorităților militare, cu o Rusie care să forțeze orice tip de victorie înainte de 9 Mai, când marchează grandios victoria în Al Doilea Război Mondial. Peskov admite pierderi "semnificative" în Ucraina Aproximativ un sfert din forțele rusești folosite în invadarea Ucrainei sunt "efectiv inoperabile", a confirmat, la rândul său, un oficial european, pentru CNN, citat de Știrile TVR. Rusia a dispus la granița cu Ucraina, înainte de invazie, 120 de grupuri tactice de batalion. La șase săptămâni de la declanșarea războiului, aproximativ 29 dintre acestea au devenit inoperabile. Rușii au încercat să folosească și să combine forțele rămase pentru a reconstitui noi grupuri. Analiza vine după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis joi că Rusia are pierderi "semnificative" de trupe în Ucraina, vorbind despre "o tragedie uriașă" pentru țară, într-un interviu pentru Sky News. Întrebat dacă retragerea trupelor rusești din jurul Kievului poate fi văzută drept "o umilire" pentru Kremlin, Peskov a răspuns că asta ar fi "o înțelegere greșită a situației".

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO. Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda care în mod tradiţional era împotriva aderării ţării nordice la NATO şi-a exprimat, sâmbătă, deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, informează dpa. Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie. Decizia în tandem cu Suedia Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace", să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka (sursa: Agerpres)
Eveniment

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka. Pădurea în care s-au adăpostit, de la începutul războiului din Ucraina, peste 3.000 de militari ruşi s-a transformat într-un cimitir de maşini militare ruseşti, dar şi un perimetru în care accesul civililor este extrem de periculos, potrivit Agerpres. Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka Zona împădurită de la Norka, aflată la nord-vest de Kiev, la câţiva zeci de kilometri de frontiera cu Belarus, a fost locul de intrare a unei importante părţi a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe aici au pătruns trupele armatei ruse care au atacat localităţi precum Bucea, Irpin sau Borodianka, atacuri soldate cu sute de victime în rândul civililor. Pădurea de pini din apropiere de Kiev este împânzită, acum, de camioane arse, dar şi de cantităţi importante de muniţie neexplodată cu care invadatorii ar fi vrut să atace localităţile ucrainene. Vodcă, medicamente și corturi de campanie Tot aici sunt vizibile "casele" provizorii ale soldaţilor ruşi săpate în pământ, dar şi mare parte din logistica pe care aceştia o foloseau în timpul intervenţiei pe teritoriul ucrainean. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității În pădurea Norka au fost abandonate uniforme militare şi corturi de campanie, însă tot aici pot fi văzute şi sticle de vodcă, ziare ale armatei ruse, precum şi resturi de alimente sau medicamente. Zona a fost eliberată de invadatori în urma unei contra-ofensive a armatei ucrainene, care a înconjurat zona şi a lansat atacuri asupra soldaţilor ruşi şi a tehnicii acestora. https://www.youtube.com/watch?v=pkM5wGQAqL8

Tortură, crime și mine în Borodianka (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Tortură, crime și mine în Borodianka

Tortură, crime și mine în Borodianka. Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste minele terestre amplasate pe raza localităţii Borodianka de militarii ruşi, a declarat, pentru Agerpres, primarul oraşului, Gheorghi Ierko. Acesta precizează că prezenţa minelor reprezintă, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru populaţie. Tortură, crime și mine în Borodianka "Pe noi ne preocupă să curăţăm oraşul şi să deminăm, că acesta este cel mai mare pericol acum. În trei ore am ridicat trei automobile care au trecut peste locuri minate şi acum 15 oameni lucrează la asta şi ne mai vin încă patru brigăzi", a afirmat Ierko. Pe raza localităţii au fost identificate, de asemenea, cantităţi importante de muniţie neexplodată sau neutilizată de forţele militare ruseşti. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

Soldaţii ruşi au violat minori ucraineni (sursa: coe.int)
Internațional

Soldaţii ruşi au violat minori ucraineni

Soldaţii ruşi au violat minori ucraineni, a afirmat vineri comisarul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Liudmila Denisova, transmită dpa. Soldaţii ruşi au violat minori ucraineni O fată de 14 ani din Bucea, o suburbie a Kievului, este însărcinată după ce a fost violată de cinci bărbaţi, a informat Denisova într-o postare pe Facebook. Ea a adăugat că un băiat de 11 ani din Bucea a fost şi el violat, în timp ce mama lui, legată de un scaun, a fost silită să privească. Citește și: Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press) Nu a fost posibilă verificarea independentă a informaţiilor. Denisova a cerut ONU să investigheze aceste şi alte presupuse crime de război. Şeful administraţiei militare din Krivoi Rog, Olexander Vilkul, a informat la rândul său că au fost violaţi civili ucraineni. Printre victimele din regiunea Herson se numără o fată însărcinată de 16 ani şi o femeie de 78 de ani, a spus acesta.

Un nou masacru al civililor ucraineni (sursa: uawire.org)
Internațional

Un nou masacru al civililor ucraineni

Un nou masacru al civililor ucraineni. Primarul din Makariv (Makarov) spune că 132 de civili au fost găsiţi împuşcaţi în satul aflat la mai mult de 50 de kilometri vest de Kiev, relatează DPA vineri. Un nou masacru al civililor ucraineni Cei mai mulţi dintre morţi au fost găsiţi în gropi comune, a declarat primarul Vadim Tokar pentru televiziunea ucraineană. El a dat vina pe soldaţii ruşi, care au ocupat recent mai multe zone. Citește și: Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații” (Associated Press) Informaţia nu a putut fi verificată în mod independent. Aproximativ 40% din sat a fost distrus, a declarat primarul, adăugând că oamenii nu au electricitate sau gaz.

Drone Watchkeeper X pentru Armata română (sursa: Thales)
Eveniment

Drone Watchkeeper X pentru Armata română

În doi ani, Armata Română va avea drone similare cu cele folosite de de armata britanică în Irak și Afganistan. Cu ajutorul acestor drone asamblate la Bacău, militarii vor putea localiza submarinele din Marea Neagră și vor supraveghea tot teritoriul țării. Aparatele de zbor sunt o prioritate pentru Ministerul Apărării, care investește aproape 300 de milioane de euro în proiect, potrivit TVR. Drone Watchkeeper X pentru Armata română Drona ultramodernă pe care o va folosi Armata Română va fi asamblată într-o fabrică din Bacău și este soluția pe care producătorii britanici și israelieni au propus-o Ministerului Apărării. Licitația este în ultima fază. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești Dronele Watchkeeper X au fost folosite deja de armata britanică în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan. Au camere cu infraroșu ce pot detecta orice mișcare de la sol sau din apă, astfel că poate identifica și submarinele din Marea Neagră. E folosită în principal în misiuni de supraveghere. https://www.youtube.com/watch?v=fZKXLdE0Yh8&list=TLGGqyUlp4vPaOkwNzA0MjAyMg Armata romana a cumpărat șapte sisteme cu drone, ceea ce înseamnă 21 de aparate de zbor fără pilot. În Programul de achiziție a dronelor, Ministerul Apărării investește aproximativ 300 de milioane de euro. Primele aparate de zbor ar putea fi folosite de militarii români în doi ani.

Ucraina, zeci de mii de rachete (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Ucraina, zeci de mii de rachete

Ucraina, zeci de mii de rachete. Țara invadată de Rusia a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, potrivit Reuters. Ucraina, zeci de mii de rachete Sistemele antiaeriene portabile au permis armatei ucrainene să împiedice Rusia să obţină superioritatea aeriană care ar fi ajutat mult trupele ruse în invazia declanşată pe 24 februarie, a remarcat generalul american la o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate din Senatul SUA. El a mai apreciat că Ucraina foloseşte eficient minele terestre în confruntările cu Rusia, forţând astfel unităţile de tancuri şi blindate ruse să pătrundă în zone unde sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc moderne furnizate Ucrainei de statele occidentale. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Acesta este unul din motivele pentru care vedeţi coloană după coloană de vehicule ruse care sunt distruse", a explicat responsabilul Pentagonului. Vorbind în faţa aceleiaşi comisii, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a recunoscut pentru prima dată public că SUA ajută Ucraina de asemenea cu informaţii despre mişcările trupelor ruse, relatează CNN. Acum, e nevoie de arme pentru Donbas Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut mai devreme la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles şi mai mult arme occidentale, insistând că Ucraina are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat după această reuniune că "aliaţii NATO sunt pregătiţi pentru a oferi mai mult sprijin Ucrainei" şi "recunosc urgenţa sporirii ajutorului" militar pentru aceasta. Potrivit estimărilor Kievului, care nu pot fi verificate de surse independente, de la începutul invaziei Rusia a pierdut în Ucraina circa 18.900 de militari (morţi, răniţi şi prizonieri), 698 de tancuri, 1.891 de vehicule blindate, 198 de lansatoare de rachete, 159 de avioane, 135 de elicoptere şi 111 drone.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră