joi 13 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit bugetar

16 articole
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Foto: Facebook
Economie

Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar

Succes major al libertarianului Javier Milei: Argentina a înregistrat în 2024 primul său surplus bugetar din ultimii 14 ani, arată datele oficiale publicate vineri, care reprezintă o victorie pentru preşedintele ultra-liberal Javier Milei şi austeritatea pe care a promovat-o în primul său an de mandat, transmite Reuters. Citește și: Pentru demiterea lui Rafila, zeci de mii de semnături pe o petiție Declic. Organizația i s-a alăturat lui Mihăiță Bariz, activist pentru drepturile bolnavilor cronic Argentina a înregistrat primul său surplus bugetar Pe ansamblul anului trecut, Argentina a realizat un excedent bugetar de 1.760 miliarde pesos (0,3% din Produsul Intern Brut), a informat Ministerul Economiei. În paralel, excedentul primar, care exclude plata datoriilor, a urcat până la 10.410 miliarde pesos, sau 1,8% din PIB. "Deficitul zero este o realitate. Promisiunile sunt respectate", a scris Milei pe social media. De la preluarea mandatului, în luna decembrie 2023, Milei a tăiat cheltuielile publice, în încercarea de a contracara o inflaţie galopantă, care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la un avans de aproape 300% în ritm anual. Tot azi, Reuters anunța că Argentina ar putea înregistra în 2024 cel mai mare excedent comercial din istoria sa, pe fondul încercării președintelui libertarian Javier Milei de a stimula exporturile de cereale și energie în primul său an complet de mandat. Milei, care este președinte din decembrie 2023, a promis să facă din Argentina un exportator net de energie, folosind rezervele vaste de șist din regiunea Patagoniană Vaca Muerta. Exporturile de cereale au crescut, de asemenea, datorită unei anumite relaxări a controalelor valutare și a vremii mai bune. Din ianuarie până în noiembrie, Argentina a înregistrat un excedent comercial de 17,20 miliarde de dolari, conform datelor oficiale, inversând deficitul comercial de 7,94 miliarde de dolari din primele 11 luni ale anului 2023. Demersul lui Milei de a redresa economia Argentinei printr-o campanie de austeritate a redus, de asemenea, inflația, care a încheiat anul la 117,8%, după un vârf de aproape 300% în aprilie, mai arată Reuters.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Noi impozite preconizate de Guvernul francez (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Eveniment

Noi impozite preconizate de Guvernul francez

Noi impozite preconizate de Guvernul francez. Guvernul francez analizează introducerea de noi impozite asupra corporaţiilor, pentru a reduce deficitul bugetar al ţării, a informat publicaţia Le Monde, transmite Bloomberg. Noi impozite preconizate de Guvernul francez Ministerul de Finanţe ia în considerare un impozit suplimentar temporar de 8,5% asupra companiilor cu venituri de peste un miliard de euro şi o taxă pe răscumpărările de acţiuni, echivalentă cu 8% din reducerea nominală a capitalului. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință Impozitele pe venit vor rămâne stabile şi vor exista reduceri ale cheltuielilor publice, conform documentelor citate de Le Monde. Premierul francez Michel Barnier îşi va prezenta marţi obiectivele, într-un discurs în Parlament. Proiectul de buget pentru 2025 este pregătit şi ar urma să fie prezentat în jurul datei de 9 octombrie. Ministerul de Finanțe nu comentează Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a refuzat să comenteze informaţiile apărute în Le Monde report, spunând că nu s-a luat nicio decizie, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Barnier nu a răspuns solicitărilor de a face comentarii. Săptămâna trecută, noii miniştri de la Finanţe şi de la Buget au avertizat că deficitul bugetar a depăşit anul acesta 6% din PIB. Conform Le Monde, noile impozite ar putea fi adoptate anul acesta. Contribuţia excepţională de 8,5% asupra beneficiilor corporaţiilor ar aduce impozitul pe profit la 33,5%, nivelul care era în vigoare înaintea reducerilor de taxe anunţate de preşedintele Emmanuel Macron, şi ar aduce la buget opt miliarde de euro. O taxă pe răscumpărările de acţiuni se va aplica companiilor cu o cifră de afaceri de peste un miliard de euro. Avertizările analiștilor Analiştii avertizează că reducerea deficitului va trebui să fie una dintre priorităţile noului premier francez. Autorităţile de la Paris au promis că vor reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB în 2027, un obiectiv care în opinia mai multor experţi nu este credibil, în condiţiile în care Franţa a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 5,5% din PIB. Şi publicaţia Les Echos atrăgea atenţia că, în lipsa adoptării de măsuri de reducere a cheltuielilor sau de majorare a taxelor, deficitul bugetar al Franţei ar putea creşte anul acesta la 6% din PIB, în condiţiile în care limita stabilită de UE este de 3% din PIB. Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului Foto: Guvernul României
Politică

România va fi pedepsită dur

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar, susține fostul premier PNL Florin Cîțu. „Pe 1 septembrie o să venim şi o să prezentăm, nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în iulie. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Însă Cîțu susține că planul nu a fost oficializat fiindcă presupunea măsuri extrem de dure, inclusaiv renunțarea la cota unică de impozitare. România va fi pedepsită dur „Vești proaste!!! Comisia Europeană PENALIZEAZĂ guvernul socialist de la București și aprobă DOAR 4 ani pentru reducerea deficitului bugetar (cel puțin 22 de miliarde lei pe an). Decizia CE vine după ce guvernul socialist nu a trimis un plan de reducere a deficitului bugetar. De ce nu a trimis România acest plan? Pentru că planul devine public și românii ar vedea că TOT ei urmează să plătească din 2025 dezastrul făcut de socialiști la guvernare prin: impozit progresiv, impozit mai mare pe proprietate și înghețarea pensiilor și salariilor ( o versiune neoficială este deja la comisie iar această a ajuns la investitorii care finanțează deficitul bugetar). Propunerea CE este și de tăiere a fondurilor europene pentru România. Vom vedea dacă din 2025 sau din 2026. După publicarea rectificării bugetare urmează și schimbarea perspectivei la NEGATIV de la agențiile de rating. (despre rectificare, mâine)”, a scris Cîțu pe Facebook. Stolojan cerea Guvernului să spună ce pregătește „Noi facem acest program de ajustare fiscală, de reforme și așa mai departe, pe șapte ani de acum înainte și-l trimitem la Comisia Europeană cel târziu pe 21 septembrie anul acesta, fără să știm cum va arăta reforma fiscală (…) Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii”, spunea și fostul premier Theodor Stolojan. Ulterior, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, afirma că planul de reducere a deficitului bugetar al României va fi transmis Comisiei Europene la 15 octombrie.

Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar Foto: Inquam/George Calin
Politică

Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar

Liderul PNL Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar: “Suntem în situația aceluia care tot timpul și-a luat angajamente că va reduce deficitul bugetar și nu și le-a ținut“, a spus el, la RFI. Citește și: Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18% Stolojan a fost ministru de Finanțe și premier. Stolojan cere Guvernului să spună cum va reduce deficitul bugetar “Acest Guvern are obligația să trimită la Comisia Europeană planul național de ajustare fiscală, de reformă și de investiții, pentru șapte ani de acum înainte, pentru că noi ne-am angajat că vom reduce acest deficit bugetar de la 6,9% în acest an, previziunea Comisiei, la sub 3%, într-o perioadă de șapte ani. Noi aici, din păcate, suntem în situația aceluia care tot timpul și-a luat angajamente că va reduce deficitul bugetar și nu și le-a ținut, nu și-a îndeplinit aceste angajamente. Deci suntem într-o situație în care ne angajăm din nou că vom face ceea ce trebuie", a afirmat liberalul. El a spus că acest plan de reducere a deficitului ar trebui să fie public în septembrie, dar nu se știe nimic despre ceea ce conține. “Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii. Or aici nu știm nimic, opinia publică habar nu are ce se lucrează, cum se lucrează, deja suntem în mare întârziere (...). Nu mai vorbesc că la 1 septembrie aplicăm noua lege a pensiilor și aici, sigur, sunt niște calcule făcute, dar în momentul în care începi să aplici efectiv, s-ar putea să mai avem și aici niște surprize de cheltuieli suplimentare", a mai explicat Stolojan.

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor

Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Mai mult, recent, Guvernul a majorat cu încă 10% salariile unor bugetari. Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Au explodat și cheltuielile cu „bunuri și servicii” cu 27,5%, ajungând astfel la peste 30 de miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost de 57 miliarde de lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 după ce cheltuielile au crescut cu aproape 30%, până la 240 miliarde de lei, iar veniturile cu 15%, până la 183 miliarde de lei. Deficitul ar ajunge la 8%, la final de an, estimează Ziarul Financiar. „Conform bugetării de la începutul anului, cheltuielile bugetului ar fi trebui să crească cu 10%, cheltuielile cu salariile cu 9%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 5% (...) În acest moment, pentru guvern este o misiune imposibilă să mai atingă propria ţintă, de 5% din PIB, iar de un deficit de 3% nu a mai rămas nici poveste. Mai degrabă, aşa cum arată execuţia bugetară în primele patru luni din an, deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB, mult peste toate ţintele.”, arată această publicație. Veniturile fiscale, neschimbate, ca procent din PIB, deși taxele au crescut „5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021. Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe (...) De fapt, aveau nevoie de bani și nu mai puteau să-i obțină prin inflație. În 2022 au mărit taxele, în 2023 din nou, 2 pagini de taxe. Efectul? Nul, evident”, a scris economistul Bogdan Glăvan, pe Twitter. 1) 5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021 ?Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe. pic.twitter.com/MDApYMohK4— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 29, 2024 „Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni” „Cheltuielile de personal, +21% față de anul trecut. Mai țineți minte cum ziceau că «îngheață angajările» la stat? Minciuni. Numărul de angajați la stat nu a făcut decât să crească. Salariile la stat sunt cu peste 2.500 lei/lună mai mari decât în privat. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu încă +27% față de anul trecut. Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni. Asistența socială, +26%. Și încă nu a venit 1 septembrie data la care cresc pensiile cu 40%. Strategia lor a fost mereu aceeași. Să tot crească cheltuielile, apoi să se plângă că n-au bani și trebuie să se împrumute, iar apoi să crească taxele «ca să nu ne mai împrumutăm atât». Ce ar trebui făcut? Ministere întregi ar trebui desființate. Nu e nevoie de un minister al familiei, așa cum nu e nevoie de sute de institute de așa zisă cercetare care nu cercetează nimic, dar cheltuie miliarde din bani publici pe salarii colosale. Multiple scheme de afaceri pe banii statului prin care politicieni dau bani unor grupuri de interese iar ar trebui desființate. Zeci de miliarde de lei se duc pe aceste scheme, fără niciun rezultat altul decât îmbogățirea câtorva conectați politic. Sute de companii de stat, surse imense de căpușare politică, ar trebui privatizate. Și, în final, evident ar trebui reduse taxele pe muncă”, a scris, pe Twitter, deputatul USR Claudiu Năsui. Cum se face că aceiași politicieni care refuză să scadă taxele pentru că „nu sunt bani”, nu se întreabă niciodată de unde vor fi bani pentru creșterea cheltuielilor?După doar 4 luni, politicienii au crescut din nou cheltuielile cu încă +54 mld. lei față de anul trecut. Concret…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 28, 2024

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Cum minte Ciolacu: a promis reorganizarea administrației publice, pe șest a amânat-o, prin OUG Foto: Facebook
Politică

Cum minte Ciolacu

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat, la Beclean, că, în prezent, „sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. El a avertizat că fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit", a apreciat ministrul de Finanțe. Printre măsurile fiscale anunțate de Boloș se află „prinderea corporaţiilor multinaţionale în planul de măsuri fiscale”, combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin zece ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor. Discuții la Bruxelles, la 24 august „Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate. Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent", a afirmat Boloş. Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Guvernul, disperat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Guvernul, disperat să taie cheltuielile

Guvernul Ciolacu pare a fi disperat să taie cheltuielile, pentru a-i convinge pe liberali să accepte majorările de taxe și impozite: promite că nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului și comasează regii și departamente. Însă aceste promisiuni nu sunt credibile: de exemplu, au mai existat două tentative de desființare a Institului Levantului, dar ambele au fost respinse. Mai mult, un proiect de lege depus în iunie propune majorarea salariilor celor 36 de angajați ai institului. Guvernul, disperat să taie cheltuielile Ce propuneri de reducere a cheltuielilor are guvernul Ciolacu, potrivit unor surse guvernamentale: Achizițiile de medicamente să se facă centralizat - o recunoaștere a corupției profunde din această zonă - dar astfel de propuneri au mai fost și nu s-au concretizat. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat - în primăvară, aceeași propunere a avut-o guvernul Ciucă și nu este clar cum a fost transpusă în fapt. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei - impact bugetar neclar Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică. probabil că vor urma proteste vehemente ale primarilor aflați în prag de campanie. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exp. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului) Propunerile vin pe fondul disputei cu PNL, care refuză să accepte majorările de taxe și impozite propuse de PSD. „Exclus”, a spus, azi, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, când a fost întrebat dacă liberalii acceptă suprataxa pe proprietățile imobiliare a căror valoare depășește 500.000 de euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Foto: Facebook
Eveniment

Haos și debandadă în cursa pentru a reduce deficitul

Haos și debandadă în cursa disperată a Guvernului pentru a reduce deficitul bugetar, care a explodat: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate. Deși, oficial, Executivul sau ministerul de Finanțe nu au făcut nici o propunere, pe surse, presa relatează zilnic despre noi propuneri de majorare a fiscalității. Majoritatea acestor idei au fost desființate de economiști sau avocați specializați în fiscalitate. În plus, mediul de afaceri ridică problema predictibilității, de vreme ce unele noi taxer ar urma să intre în vigoare în septembrie. Și Cehia sau Germania se confruntă cu un deficit mare și împrumuturi tot mai numeroase, dar aceste țări au optat pentru reducerea cheltuielilor. Cehia este condusă de un guvern de dreapta, Germania are un executiv de stânga. Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Iată o listă a intențiilor pe care le discută coaliția majoritară, pentru a reduce deficitul bugetar: noi taxe pentru IMM-uri: 1% din cifra de afaceri, pentru prag sub 300.000 de euro și 3% din cifra de afaceri la un prag 300.000 - 500.000 de euro taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro firmele care își mută profiturile în altă ţară ar putea fi suprataxate cu 15% taxarea tichetelor de masă cu 10%, adică valoarea contribuției de sănătate – CASS majorarea impozitelor pe dividende de la 8% la 10% creșterea taxelor pentru alcool și tutun plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară TVA 19% pentru restaurante, hotel, produse de lux Aceste măsuri au fost discutate în coaliție, dar publicul nu a fost informat oficial și nici nu există studii asupra impactului acestor măsuri. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, PSD a refuzat tăierea bonurilor de masă și de vacanță pentru bugetari. A fost respinsă și varianta concedierilor sau a desființării ministerului Familiei. Impactul bugetar al desființării a 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate, a fost considerat nesemnificativ de către majoritatea economiștilor. Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Guvernul încearcă să explice majorarea fiscalității prin faptul că neîncadrarea în deficitul stabilit cu UE, de 4,4%, va duce la pierderea fondurilor din PNRR.

Nouă taxă discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul Foto: Inquam/ George Călin
Economie

Nouă taxă discutată în Guvern

O nouă taxă este discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul: între 1-3% din cifra de afaceri a IMM-urilor. Potrivit Antenei 3, ar urma să se impună o taxă de 1% din cifra de afaceri a IMM-urilor, pentru cele care sunt sub un prag de 300.000 de euro. Pentru IMM-urile a căror cifră de afaceri sare de 300.000 de euro, taxa va fi de 3% din această cifră. În plus, PSD n-ar fi renunțat la controversata taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. Nouă taxă discutată în Guvern Guvernul ar mai vrea ca firmele care își mută profiturile în altă ţară să fie suprataxate cu 15%. Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, în guvernarea Cioloș, a apreciat că aceatsa este o idee năstrușnică. „Puneți la cos și toate convențiile privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii încheiate de România (vreo 95), convenții fără de care România devine no go to pentru orice investitor?? (…) Știu oare domniile voastre că România are legislație state of the art în domeniul combaterii transferului de profit prin prețuri încă din 2010? Că toate multinaționalele au obligația să întocmească și să depună dosarul prețurilor de transfer, ca ANAF are de mulți ani toate informațiile de care are nevoie ca să își facă analiza de risc? Pe oamenii ăia i-ați întrebat ceva când ați venit cu ideea asta?”, a scris Biriș, pe Facebook. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW El a criticat și intenția Guvernului de a impune o taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. „Înțeleg că vreți să impozitați doar persoanele fizice, nu și proprietățile valoroase cumpărate "pe firmă". Adică vreți să impozitați doar pe fraierii care și-au luat casele din venitul net, impozitat adică? Nu și pe cei care și-au luat casele pe firmă, să evite plata dividendelor, să își reducă impozitul prin deducerea cheltuielilor "punctului de lucru" și mai ales, să scape de TVA la achiziție???”, a scris Biriș, pe Facebook.

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Foto: Facebook Petr Pavel, președintele Cehiei
Eveniment

Cehia limitează creșterile pensii pensionările anticipate

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024. Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat miercuri o măsură care încetineşte majorările automate ale pensiilor în funcţie de evoluţia inflaţiei şi descurajează pensionarea anticipată, măsurile făcând parte din planul Guvernului de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, compusă din cinci partide, vrea să treacă prin parlament un pachet de reduceri de subvenţii şi majorări de taxe destinat scăderii deficitului bugetar cu 151 de miliarde de coroane (6,94 miliarde de dolari) în următorii doi ani. Pachetul include şi eforturi destinate revizuirii unui sistem de pensii care consumă o treime din cheltuielile statului. După mai multe zile de dezbateri şi blocaje procedurale din partea opoziţiei, miercuri, Guvernul a obţinut sprjinul majorităţii în camera inferioară pentru a putea adopta o serie de schimbări la Legea pensiilor. Aceste modificări, care au nevoie şi de aprobarea Senatului şi a preşedintelui, vor reduce majorările automate de pensii şi de asemenea vor face mai dificilă pensionarea anticipată. Oficialii guvernamentali au spus că reformele sunt necesare având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, astfel încât în 2050 în Cehia va exista o persoană care lucrează la fiecare pensionar, a subliniat ministrul Muncii, Marian Jurecka. "Dacă suntem serioşi cu viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, este necesar să recurgem la aceste schimbări", a spus Marian Jurecka. Conform prevederilor actuale, pensiile cehilor au crescut mai repede decât salariile în ultimii cinci ani. Asta, a proteja mulţi seniori de criza costului vieţii, dar a pus şi presiune asupra finanţelor publice. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Pachetul de măsuri propuse privind reducerea cheltuielilor şi majorările de taxe vizează reducerea deficitului public până la 1,8% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat la 3,5% din PIB în acest an.

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră