miercuri 30 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

deficit bugetar

25 articole
Economie

ANALIZĂ Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde EUR pe salariile bugetarilor, cu 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Deficitul ar ajunge la 8% la final de an

Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Mai mult, recent, Guvernul a majorat cu încă 10% salariile unor bugetari. Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Au explodat și cheltuielile cu „bunuri și servicii” cu 27,5%, ajungând astfel la peste 30 de miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost de 57 miliarde de lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 după ce cheltuielile au crescut cu aproape 30%, până la 240 miliarde de lei, iar veniturile cu 15%, până la 183 miliarde de lei. Deficitul ar ajunge la 8%, la final de an, estimează Ziarul Financiar. „Conform bugetării de la începutul anului, cheltuielile bugetului ar fi trebui să crească cu 10%, cheltuielile cu salariile cu 9%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 5% (...) În acest moment, pentru guvern este o misiune imposibilă să mai atingă propria ţintă, de 5% din PIB, iar de un deficit de 3% nu a mai rămas nici poveste. Mai degrabă, aşa cum arată execuţia bugetară în primele patru luni din an, deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB, mult peste toate ţintele.”, arată această publicație. Veniturile fiscale, neschimbate, ca procent din PIB, deși taxele au crescut „5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021. Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe (...) De fapt, aveau nevoie de bani și nu mai puteau să-i obțină prin inflație. În 2022 au mărit taxele, în 2023 din nou, 2 pagini de taxe. Efectul? Nul, evident”, a scris economistul Bogdan Glăvan, pe Twitter. 1) 5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021 ?Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe. pic.twitter.com/MDApYMohK4— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 29, 2024 „Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni” „Cheltuielile de personal, +21% față de anul trecut. Mai țineți minte cum ziceau că «îngheață angajările» la stat? Minciuni. Numărul de angajați la stat nu a făcut decât să crească. Salariile la stat sunt cu peste 2.500 lei/lună mai mari decât în privat. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu încă +27% față de anul trecut. Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni. Asistența socială, +26%. Și încă nu a venit 1 septembrie data la care cresc pensiile cu 40%. Strategia lor a fost mereu aceeași. Să tot crească cheltuielile, apoi să se plângă că n-au bani și trebuie să se împrumute, iar apoi să crească taxele «ca să nu ne mai împrumutăm atât». Ce ar trebui făcut? Ministere întregi ar trebui desființate. Nu e nevoie de un minister al familiei, așa cum nu e nevoie de sute de institute de așa zisă cercetare care nu cercetează nimic, dar cheltuie miliarde din bani publici pe salarii colosale. Multiple scheme de afaceri pe banii statului prin care politicieni dau bani unor grupuri de interese iar ar trebui desființate. Zeci de miliarde de lei se duc pe aceste scheme, fără niciun rezultat altul decât îmbogățirea câtorva conectați politic. Sute de companii de stat, surse imense de căpușare politică, ar trebui privatizate. Și, în final, evident ar trebui reduse taxele pe muncă”, a scris, pe Twitter, deputatul USR Claudiu Năsui. Cum se face că aceiași politicieni care refuză să scadă taxele pentru că „nu sunt bani”, nu se întreabă niciodată de unde vor fi bani pentru creșterea cheltuielilor?După doar 4 luni, politicienii au crescut din nou cheltuielile cu încă +54 mld. lei față de anul trecut. Concret…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 28, 2024

ANALIZĂ Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde EUR pe salariile bugetarilor, cu 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Deficitul ar ajunge la 8% la final de an
Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD
Economie

Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat
Politică

Cum minte Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat-o până în iunie 2024. Povara deficitului bugetar, pe umerii sectorului privat

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Boloș: „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. Fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%
Politică

Boloș: „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. Fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat, la Beclean, că, în prezent, „sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. El a avertizat că fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit", a apreciat ministrul de Finanțe. Printre măsurile fiscale anunțate de Boloș se află „prinderea corporaţiilor multinaţionale în planul de măsuri fiscale”, combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin zece ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor. Discuții la Bruxelles, la 24 august „Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate. Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent", a afirmat Boloş. Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Guvernul, disperat să taie cheltuielile: nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului, comasează regii și departamente
Politică

Guvernul, disperat să taie cheltuielile: nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului, comasează regii și departamente

Guvernul Ciolacu pare a fi disperat să taie cheltuielile, pentru a-i convinge pe liberali să accepte majorările de taxe și impozite: promite că nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului și comasează regii și departamente. Însă aceste promisiuni nu sunt credibile: de exemplu, au mai existat două tentative de desființare a Institului Levantului, dar ambele au fost respinse. Mai mult, un proiect de lege depus în iunie propune majorarea salariilor celor 36 de angajați ai institului. Guvernul, disperat să taie cheltuielile Ce propuneri de reducere a cheltuielilor are guvernul Ciolacu, potrivit unor surse guvernamentale: Achizițiile de medicamente să se facă centralizat - o recunoaștere a corupției profunde din această zonă - dar astfel de propuneri au mai fost și nu s-au concretizat. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat - în primăvară, aceeași propunere a avut-o guvernul Ciucă și nu este clar cum a fost transpusă în fapt. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei - impact bugetar neclar Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică. probabil că vor urma proteste vehemente ale primarilor aflați în prag de campanie. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exp. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului) Propunerile vin pe fondul disputei cu PNL, care refuză să accepte majorările de taxe și impozite propuse de PSD. „Exclus”, a spus, azi, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, când a fost întrebat dacă liberalii acceptă suprataxa pe proprietățile imobiliare a căror valoare depășește 500.000 de euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

ANALIZĂ Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate
Eveniment

ANALIZĂ Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate

Haos și debandadă în cursa disperată a Guvernului pentru a reduce deficitul bugetar, care a explodat: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate. Deși, oficial, Executivul sau ministerul de Finanțe nu au făcut nici o propunere, pe surse, presa relatează zilnic despre noi propuneri de majorare a fiscalității. Majoritatea acestor idei au fost desființate de economiști sau avocați specializați în fiscalitate. În plus, mediul de afaceri ridică problema predictibilității, de vreme ce unele noi taxer ar urma să intre în vigoare în septembrie. Și Cehia sau Germania se confruntă cu un deficit mare și împrumuturi tot mai numeroase, dar aceste țări au optat pentru reducerea cheltuielilor. Cehia este condusă de un guvern de dreapta, Germania are un executiv de stânga. Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Iată o listă a intențiilor pe care le discută coaliția majoritară, pentru a reduce deficitul bugetar: noi taxe pentru IMM-uri: 1% din cifra de afaceri, pentru prag sub 300.000 de euro și 3% din cifra de afaceri la un prag 300.000 - 500.000 de euro taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro firmele care își mută profiturile în altă ţară ar putea fi suprataxate cu 15% taxarea tichetelor de masă cu 10%, adică valoarea contribuției de sănătate – CASS majorarea impozitelor pe dividende de la 8% la 10% creșterea taxelor pentru alcool și tutun plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară TVA 19% pentru restaurante, hotel, produse de lux Aceste măsuri au fost discutate în coaliție, dar publicul nu a fost informat oficial și nici nu există studii asupra impactului acestor măsuri. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, PSD a refuzat tăierea bonurilor de masă și de vacanță pentru bugetari. A fost respinsă și varianta concedierilor sau a desființării ministerului Familiei. Impactul bugetar al desființării a 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate, a fost considerat nesemnificativ de către majoritatea economiștilor. Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Guvernul încearcă să explice majorarea fiscalității prin faptul că neîncadrarea în deficitul stabilit cu UE, de 4,4%, va duce la pierderea fondurilor din PNRR.

Nouă taxă discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul: între 1-3% din cifra de afaceri a IMM-urilor. PSD nu renunță nici la  taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 euro
Economie

Nouă taxă discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul: între 1-3% din cifra de afaceri a IMM-urilor. PSD nu renunță nici la  taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 euro

O nouă taxă este discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul: între 1-3% din cifra de afaceri a IMM-urilor. Potrivit Antenei 3, ar urma să se impună o taxă de 1% din cifra de afaceri a IMM-urilor, pentru cele care sunt sub un prag de 300.000 de euro. Pentru IMM-urile a căror cifră de afaceri sare de 300.000 de euro, taxa va fi de 3% din această cifră. În plus, PSD n-ar fi renunțat la controversata taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. Nouă taxă discutată în Guvern Guvernul ar mai vrea ca firmele care își mută profiturile în altă ţară să fie suprataxate cu 15%. Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, în guvernarea Cioloș, a apreciat că aceatsa este o idee năstrușnică. „Puneți la cos și toate convențiile privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii încheiate de România (vreo 95), convenții fără de care România devine no go to pentru orice investitor?? (…) Știu oare domniile voastre că România are legislație state of the art în domeniul combaterii transferului de profit prin prețuri încă din 2010? Că toate multinaționalele au obligația să întocmească și să depună dosarul prețurilor de transfer, ca ANAF are de mulți ani toate informațiile de care are nevoie ca să își facă analiza de risc? Pe oamenii ăia i-ați întrebat ceva când ați venit cu ideea asta?”, a scris Biriș, pe Facebook. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW El a criticat și intenția Guvernului de a impune o taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. „Înțeleg că vreți să impozitați doar persoanele fizice, nu și proprietățile valoroase cumpărate "pe firmă". Adică vreți să impozitați doar pe fraierii care și-au luat casele din venitul net, impozitat adică? Nu și pe cei care și-au luat casele pe firmă, să evite plata dividendelor, să își reducă impozitul prin deducerea cheltuielilor "punctului de lucru" și mai ales, să scape de TVA la achiziție???”, a scris Biriș, pe Facebook.

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024
Eveniment

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024. Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat miercuri o măsură care încetineşte majorările automate ale pensiilor în funcţie de evoluţia inflaţiei şi descurajează pensionarea anticipată, măsurile făcând parte din planul Guvernului de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, compusă din cinci partide, vrea să treacă prin parlament un pachet de reduceri de subvenţii şi majorări de taxe destinat scăderii deficitului bugetar cu 151 de miliarde de coroane (6,94 miliarde de dolari) în următorii doi ani. Pachetul include şi eforturi destinate revizuirii unui sistem de pensii care consumă o treime din cheltuielile statului. După mai multe zile de dezbateri şi blocaje procedurale din partea opoziţiei, miercuri, Guvernul a obţinut sprjinul majorităţii în camera inferioară pentru a putea adopta o serie de schimbări la Legea pensiilor. Aceste modificări, care au nevoie şi de aprobarea Senatului şi a preşedintelui, vor reduce majorările automate de pensii şi de asemenea vor face mai dificilă pensionarea anticipată. Oficialii guvernamentali au spus că reformele sunt necesare având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, astfel încât în 2050 în Cehia va exista o persoană care lucrează la fiecare pensionar, a subliniat ministrul Muncii, Marian Jurecka. "Dacă suntem serioşi cu viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, este necesar să recurgem la aceste schimbări", a spus Marian Jurecka. Conform prevederilor actuale, pensiile cehilor au crescut mai repede decât salariile în ultimii cinci ani. Asta, a proteja mulţi seniori de criza costului vieţii, dar a pus şi presiune asupra finanţelor publice. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Pachetul de măsuri propuse privind reducerea cheltuielilor şi majorările de taxe vizează reducerea deficitului public până la 1,8% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat la 3,5% din PIB în acest an.

Avertisment extrem de grav chiar din Guvern. Ministrul Boloș: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare
Economie

Avertisment extrem de grav chiar din Guvern. Ministrul Boloș: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lui mai. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de trei miliarde euro. Din PNRR s-a cheltuit suma ridicolă de 133 de milioane EUR
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lui mai. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de trei miliarde euro. Din PNRR s-a cheltuit suma ridicolă de 133 de milioane EUR

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră