vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5234 articole
Politică

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare

Germania ia în calcul limitarea accesului partidului de extremă dreapta AfD la informații clasificate, ministrul Apărării Boris Pistorius invocând apropierea formațiunii de Rusia și riscurile pentru securitatea națională. Dezbaterea readuce în atenție situația din România, unde AUR s-a aflat în ultimii ani în centrul unor controverse privind presupuse legături sau convergențe cu interesele Kremlinului, acuzații respinse constant de conducerea partidului. Dincolo de aceste suspiciuni, între AUR și AfD există contacte politice și numeroase puncte comune de discurs privind Ucraina, Uniunea Europeană și sancțiunile împotriva Rusiei. AfD, fără acces la informații clasificate Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că susține excluderea reprezentanților partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de la accesul la informații clasificate, în eventualitatea în care formațiunea ar ajunge la guvernare într-un land german. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Oficialul și-a justificat poziția prin preocupările privind securitatea națională și prin legăturile pe care le atribuie AfD cu Rusia. Declarațiile au fost făcute înaintea alegerilor regionale din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde AfD speră să obțină, pentru prima dată, o majoritate absolută care i-ar permite să formeze un guvern regional. Pistorius: „Securitatea țării este prioritară” Într-un interviu acordat publicației Bild, Boris Pistorius a afirmat că Ministerul Apărării analizează permanent cine poate avea acces la informații clasificate. „Ne ocupăm intens de întrebarea cui îi putem acorda acces la informații clasificate. Facem acest lucru deja în prezent. Suntem obligați să procedăm astfel, deoarece este vorba despre securitatea țării noastre”, a declarat ministrul. Întrebat dacă ar avea rețineri în a transmite informații clasificate unui ministru din partea AfD, Pistorius a răspuns afirmativ. Apropierea AfD de Rusia Ministrul german al Apărării și-a argumentat poziția prin declarațiile publice ale liderilor AfD și prin relațiile pe care partidul le-ar avea cu Rusia. „Trebuie doar să ascultați declarațiile publice ale foarte multor reprezentanți ai AfD. Apropierea lor de Putin este evidentă. De asemenea, există suspiciuni că ar exista finanțare din Rusia”, a spus Pistorius. În opinia sa, transmiterea unor informații sensibile către reprezentanți ai formațiunii „nu trebuie să se întâmple”. Declarațiile vin în contextul în care AfD este investigat de serviciile germane de informații interne în mai multe landuri pentru presupuse activități și poziții considerate extremiste, în special în domeniul politicilor privind imigrația. Alegerile regionale din septembrie sporesc tensiunile Pistorius a afirmat că perspectiva unei victorii a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt îi provoacă „cea mai mare îngrijorare” ca democrat. „AfD nu lasă niciun dubiu cu privire la ceea ce intenționează să facă cu democrația noastră. Din acest motiv, ar fi un semnal foarte, foarte prost. Trebuie să ne pregătim să acționăm și mai consecvent și să îi opunem rezistență”, a declarat ministrul. AfD speră să obțină o majoritate absolută la scrutinul din 6 septembrie, ceea ce i-ar permite să conducă, pentru prima dată, un guvern regional în Germania. „Firewall”-ul politic împotriva AfD AfD este în prezent cel mai mare partid de opoziție din Germania, însă toate formațiunile politice considerate mainstream au exclus o colaborare cu acesta, strategie cunoscută în spațiul politic german drept „firewall”. Cancelarul Friedrich Merz a reafirmat în repetate rânduri că nu va coopera cu AfD, menținând poziția adoptată de principalele partide democratice față de formațiunea de extremă dreapta. Întrebat ce mesaj ar transmite unui militar care votează AfD, Boris Pistorius a răspuns: „Gândiți-vă foarte bine la această alegere, în interesul democrației noastre. Dar, în cele din urmă, este decizia dumneavoastră pe cine votați.” Cum este tratată aceeași problemă în România Deși AUR și AfD nu fac parte din același grup politic oficial în Parlamentul European, au existat și continuă să existe legături evidente între AUR și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Relațiile dintre cele două partide se manifestă în special prin participarea comună la conferințe internaționale suveraniste, interacțiuni directe între lideri și o agendă politică extrem de similară. În martie 2026, George Simion a participat ca vorbitor principal la o conferință anti-globalistă desfășurată la Washington, intitulată „Alianța Națiunilor Suverane”. Pe scena acestui eveniment, liderul AUR s-a aflat alături de Markus Frohnmaier, unul dintre liderii importanți ai AfD. Frohnmaier este o figură controversată în Europa, jurnaliștii de investigație de la Spiegel și BBC dezvăluind în trecut că acesta a primit sprijin din partea rețelelor de influență ruse și s-a opus vehement sancțiunilor UE impuse Moscovei. AfD și AUR De asemenea, analiștii politici evidențiază izbitoarea asemănare de discurs dintre AUR și AfD încă de la intrarea partidului românesc în Parlament. Ambele partide mizează pe exploatarea frustrărilor sociale, pe o retorică dură anti-sistem, euroscepticism pronunțat și opoziție fermă față de politicile de migrație și de mediu ale Uniunii Europene. Atât AUR, cât și AfD s-au poziționat ferm împotriva trimiterii de ajutoare militare către Ucraina și critică sancțiunile economice impuse Rusiei. AUR și suspiciunile legăturilor cu Rusia În ultimii ani, asupra AUR au planat în mod repetat suspiciuni privind posibile conexiuni sau convergențe cu interesele Federației Ruse. Aceste suspiciuni au fost formulate de oficiali politici români și străini, foști șefi ai serviciilor de informații, autorități din Ucraina și Republica Moldova, precum și de jurnaliști de investigație. Conducerea AUR a respins constant toate acuzațiile, susținând că este vorba despre atacuri politice menite să compromită imaginea partidului. Interdicțiile impuse lui George Simion Una dintre principalele controverse o reprezintă interdicțiile de intrare impuse liderului AUR în Republica Moldova, prelungită până în 2028, și în Ucraina. Autoritățile din cele două state au invocat motive de securitate națională. În spațiul public au existat inclusiv acuzații privind presupuse întâlniri ale lui George Simion cu reprezentanți ai serviciilor secrete ruse la Cernăuți, acuzații respinse categoric de liderul AUR. Conexiunile din Republica Moldova O altă controversă privește Republica Moldova. În cadrul anchetelor desfășurate asupra rețelei oligarhului fugar Ilan Șor, considerat apropiat de Moscova, poliția moldoveană a descoperit în telefoanele unor coordonatori mesaje electorale care îndemnau la susținerea lui George Simion. De asemenea, în spațiul public au fost semnalate colaborări sau contacte politice ale AUR cu persoane și formațiuni din Republica Moldova considerate apropiate de cercuri de influență pro-ruse. Discurs politic și colaborări europene Mai multe analize media, inclusiv realizate de Europa Liberă, au arătat că pagini și canale asociate unor membri sau simpatizanți AUR au preluat în repetate rânduri teme întâlnite în propaganda Kremlinului. Printre acestea se numără discursul anti-occidental, criticile la adresa Uniunii Europene și NATO și pozițiile rezervate privind sprijinul acordat Ucrainei. Totodată, reprezentanți ai AUR au participat la evenimente internaționale alături de politicieni europeni de extremă dreapta care au fost investigați sau acuzați public de legături financiare ori politice cu Moscova. Ce spun instituțiile statului român În ciuda acestor controverse, autoritățile române nu au prezentat până în prezent dovezi publice care să demonstreze existența unor relații operative între conducerea AUR și serviciile de informații ale Federației Ruse. Serviciul Român de Informații nu a făcut publice informații care să confirme existența unor astfel de legături, iar împotriva liderilor AUR nu există acuzații penale privind colaborarea cu serviciile secrete ruse. Din acest motiv, dezbaterea publică s-a concentrat mai degrabă asupra ideii că partidul promovează, prin unele dintre mesajele sale, teme care coincid cu interesele strategice ale Kremlinului, fără ca acest lucru să reprezinte, în sine, dovada unei coordonări directe. Poziția lui George Simion George Simion a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora ar fi apropiat de Rusia. În 2022, liderul AUR l-a numit public pe Vladimir Putin „un criminal” și un dictator responsabil pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Ulterior, într-un interviu acordat publicației Financial Times, acesta a declarat că „Rusia lui Putin a fost și este una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, în special pentru România, statele baltice și Polonia”. Cu toate acestea, numeroși analiști politici și jurnaliști de investigație au remarcat că, dincolo de declarațiile explicite împotriva lui Vladimir Putin, o parte dintre mesajele și pozițiile politice promovate de AUR privind Ucraina, Uniunea Europeană, NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei coincid cu teme utilizate frecvent în propaganda Kremlinului.

Legăturile omologilor germani ai AUR cu Rusia, foarte periculoase dacă AfD ajunge la guvernare
Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“
Politică

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“

Fostul premier Dacian Cioloș a scris, în mai 2023, un lung elogiu pentru ceea ce făcea Viorel Pașca, în Bihor, preluând la azilele sale oameni grav bolnavi: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate“.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Cioloș a criticat dur statul român: “Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există“.  El părea că critică și PSD, când scria: “Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală“. Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe “Mi-e încă greu să spun ce am văzut acum câteva zile la Dumbrava, în județul Bihor, și simt încă furia mocnită cu care am plecat de acolo. Așezământul din Dumbrava fondat de Viorel Pasca-Dumbrava este ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate. Este ultima șansă pentru mulți dependenți de droguri, copii și persoane vulnerabile.   Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există. Este o lecție brutală despre ce însemnă lipsa serviciilor adecvate de protecție socială și a politicilor publice în sprijinul cetățenilor români ajunși în situații extreme.   Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală.   Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni. Așezământul lui Viorel Pașca e un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.   În Dumbrava a creat și un centru de zi de tip “after school” pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate.   Toate casele au fost construite din donații a căror evidență foarte clară Viorel Pașca o are. De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie.   Centrul are ca sprijin o comunitate care donează bani, produse de strictă necesitate și alimente, majoritatea susținătorilor fiind oameni cu venituri mici sau modeste. O singură companie donează recurent. Statul român, de obicei, refuză cererile venite de la centrul din Dumbrava, dar trimite aici cazuri speciale pentru îngrijire.   Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă. https://www.facebook.com/profile.php?id=100077512792022   P.S. În ultima fotografie vedeti crucile celor care și-au găsit sfârșitul in așezământul domnului Pașca și au fost înmormântați de dânsul pentru că nu mai aveau pe nimeni. Au avut măcar o moarte demnă. 700 de suflete din cei 2600 care au trecut pe acolo.   P.S. 2: Domnul Viorel Pasca asteaptă cu drag studenți la Medicină în voluntariat la Dumbrava. Dincolo de ajutorul pe care studentii îl pot acorda, domnul Pașca spune că studenții pot învăța foarte multe practic, din cazuistica pe care o pot observa la pacienții de acolo, din modul în care starea de sănătate a oamenilor evoluează atunci când sunt înconjurați cu omenie și cu dragoste“, a scris Cioloș. 

Zăvoranu, susținătoare a lui Georgescu, o ceartă pe Anca Alexandrescu: “Ești un gunoi“
Politică

Zăvoranu, susținătoare a lui Georgescu, o ceartă pe Anca Alexandrescu: “Ești un gunoi“

Suveranista Oana Zăvoranu o ceartă pe Anca Alexandrescu după ce aceasta și Realitatea TV au anunțat că îl vor cenzura pe fostul candidat la președinție Călin Georgescu. Zăvoranu s-a certat și cu Dana Budeanu pentru a-l susține pe Georgescu: “Dănuța, te știam puțin mai deșteaptă. Vezi că Ciordacu Nordis se duce… Vezi, ia-o îndărăt. Ia-ți labele de pe Călin al meu, că aici nu mai glumesc “.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Acum, Zăvoranu o denumește pe Anca Alexandrescu “crocodil securist“, iar despre emisiunea acesteia spune că este un “closet“. “Duhnești a caracter infect“ “Tu ești nimeni, ai fost mereu doar o așa-zisă jurnalistă mediocră, care a «lucrat» mai mult pe «supt birourile» celor pe care i-ai băgat într-un final la pușcărie! În final mă felicit că nu ai reușit să mă păcălești, că te-am «mirosit» că duhnești rău a caracter infect! Ți-a căzut masca, cu tot cu fond de ten, cu tot cu perucă, ochii la fel ți-au luat-o în colțuri în jos și ți-au intrat în orbite“, i-a mai transmis Zăvoranu Ancăi Alexandrescu.  Oana Zăvoranu mai afirmă că Alexandrescu și colegii ei sunt “mai proști decât prevede legea“.  “Să muști mâna care te hrănește înseamnă că ești un gunoi!Păi mă’ Ampuțo, eu de un an știu asta și mă lupt cu lumea pe aici, că eu știu mai multe de tine.Românii au crezut în ‘lacrimile tale’ de crocodil securist.  Dar să vă mai pună ăla rău să dați și comunicat că îl mai primiți doar dacă își ‘ cere scuze’ 🤣Înseamnă că ori sunteți mai prosti decât prevede legea, ori aveți ‘buba’ mare la caput 🤡Păi și dacă stați voi râşilor trădători în genunchi toți odată de prin toate platourile alea, la ora fixă pe coji de nuci vreo câteva zile, tot nu mai existați pentru el ! Că el a adunat în anul ăsta și ceva în care noi ne tăvăleam pe jos de nervi că tot vine la closetul tău de emisiune, toată umilința, trădarea, duplicitatea, minciuna, răul și falsitatea pe care a văzut că le-ați îndreptat așa, pe mutește împotriva lui și a familiei sale“, a scris Zăvoranu pe rețelele sociale. 

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca
Politică

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca

Fostul premier Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că a știut de ceea ce numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca. Ciolacu o dă ca exemplu pe Gabriela Firea, care a demisionat din funcția de ministru după scandalul “azilelor groazei“ din Voluntari. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Fostul premier minimalizează implicarea oamenilor din jurul lui Firea în acel scandal, scriind: “Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor“. În realitate, Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial.  Ligia Enache (Gheorghe, după căsătorie) era veriga de legătură dintre familia Firea și drama azilelor din Voluntari: ea a făcut parte din consiliul director al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care, sub conducerea lui Ștefan Godei, administra căminele groazei. Enache era consiliera personală a Gabrielei Firea din 2012, când aceasta a intrat în politică, iar anterior a fost producătoarea emisiunilor ei de la Antena 1 și Antena 3. Imaginile publice arată că, dincolo de relația ofiaicială, cele două erau prietene extrem de apropiate. Ciolacu scrie că Firea, de care nu stia cum să mai scape, a fost un exemplu de demnitate Ce scrie, azi, Ciolacu:  “În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă.   O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur.   Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii - exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit „casele groazei". Ba mai mult: primăria condusă de el l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială; rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare" cu asociația lui Pașca; fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod - comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier; cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public „un om deosebit".   Și ce face domnul Bolojan? Declară că „n-a avut nicio tangență" și că a aflat din presă. Cu propria semnătură pe documente. Și rămâne, fără nicio jenă, agățat de o funcție din care oricum a fost demis.   Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită.   Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte.   Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede“, a scris Ciolacu. 

Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV
Politică

Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV

Controversata judecătoare Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București și o apropiată a Liei Savonea, a lansat un atac politic fără precedent împotriva unui partid politic și al premierului Ilie Bolojan. Intervenția ei a avut loc la postul România TV, controlat de Sebastian Ghiță. Citește și: Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier “Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională?“ “Da, asistăm, așa cum am asistat de la începutul mandatului domnului premier, la un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești. Dacă până acum puteam să intuim, puteam să speculăm care ar putea să fie scopul urmărit și care să justifice astfel de acțiuni, după ultimele intervenții ale Partidului Național Liberal și intervențiile premierului, se pare că se conturează cu claritate care ar fi această nevoie și anume aceea de a controla soluțiile în dosarele deduse judecății în instanțele de judecată. Acest atac public la puterea judecătorească iese din masca specifică a constituționalității, fiind în afara valorilor statului european, circumscriindu-se mai degrabă unui profil de stat de tip Rusia. Pentru că este nesocotit cu desăvârșire principiul separației puterilor în stat și principiul independenței puterii judecătorești (...)  Nu ne lăsăm intimidați, așa cum nu ne-am lăsat nici până acum, în decursul acestui an dramatic pentru orice democrație, și nu ne vom lăsa nici de acum înainte, pentru că, în calitate de președinte al celei mai mari Curți de Apel din țară, cum atacurile au vizat două instanțe din circumscripția Curții de Apel București, și mă refer aici la Tribunalul Ilfov și la Tribunalul București, sunt nevoită să susțin independența puterii judecătorești și să afirm cu tărie și cu claritate că justiția se realizează de judecători, în sala de judecată“, a spus Arsene, potrivit transcrierii Romania TV. Ea a contestat și dreptul Guvernului de a se adresa CCR, sesizat pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. “Demersul de care am aflat astăzi, inițiat de premierul Bolojan, ridică cel puțin două probleme. Pe de o parte, mă gândesc la capacitatea funcțională a unui guvern demis, a unui premier demis, de a face altceva decât cele care sunt în funcțiunea administrației curente. Așa cum a spus și premierul, nu are capacitatea și nu are posibilitatea legală de a da curs, în măsura în care hotărârea judecătorească la care se referă și litigiul în care este parte cu Înalta Curte s-ar soluționa favorabil judecătorilor, fiind demis și neavând posibilitățile legale de a lua măsuri. Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională cu o chestiune care nu ține de administrarea curentă? Pe de altă parte, până acum jurisprudența constantă a Curții Constituționale este în sensul că nu putem vorbi de un conflict de natură constituțională al unei părți cu o hotărâre judecătorească. Chiar dacă această parte în acel litigiu este o putere a statului, puterea executivă. Conflictul constituțional nu se naște între puterea executivă și puterea judecătorească. Hotărârile judecătorești, să ne placă sau să nu ne placă, definitive, sunt obligatorii“, a spus Arsene. 

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier
Politică

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier

Actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, ar putea fi viitor premier într-un guvern susținut de PSD, UDMR și chiar și PNL, afirmă surse politice. Nazare urma să fie ministru de Finanțe în guvernul Veștea, dar PNL nu i-a reproșat acest gest. Planul ca Alexandru Nazare să fie succesorul lui Bolojan, la Guvern, era vehiculat încă din toamna anului 2025.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Ca membru al Consiliului de Administrație al BNR, Nazare s-a suspendat din PNL. Acum, el este suspendat și din CA-ul BNR. Aproape toți liderii fostei coaliții majoritare au avut cuvinte de apreciere față de actualul ministru de Finanțe.  Însă, acum, sunt două probleme majore: a) PSD dorește o rotativă în care Grindeanu să fie primul care ocupă postul de premier și b) PNL are o decizie luată în Congres care-i interzice să guverneze cu PSD. În plus, PNL se teme că, dacă USR rămâne în afara viitorului Guvern, alegătorii nemulțumiți se vor transfera la partidul lui Dominic Fritz.  Bolojan vrea un armisitițiu limitat la absorbția fondurilor UE Întrebat recent dacă l-ar păstra pe actualul ministru de la Finanțe într-un viitor Guvern, Sorin Grindeanu a spus: „Alexandru Nazare a fost un ministru bun al Finanțelor, pe care eu îl apreciez, dar acum speculăm despre o etapă viitoare. Dincolo de relația personală care mă leagă de el, e un ministru al Finanțelor care a făcut treabă, o să vedem”.  “Eu pot să vorbesc în numele UDMR. Da, Alex Nazare, din punctul meu de vedere, așa cum v-am spus și săptămâna trecută și acum două săptămâni, este una dintre variante, dar nu depinde de mine, deci eu nu am nicio problemă cu Alex“, a spus și liderul UDMR, Kelemen Hunor.  Recent, Ilie Bolojan a vorbit despre un guvern de armistițiu.  “Trebuie să ne gândim la o formulă de înţelegere de care are nevoie ţara noastră în această situaţie complicată, oricum ar fi, în aşa fel încât să deblocăm lucrurile. Dar asta nu poţi să o faci în emisiuni televizate, trebuie să vezi care sunt lucrurile pe care le poţi accepta şi nu în ultimul rând, fiecare în partid să facă o analiză a susţinerii unor astfel de măsuri, împreună cu preşedintele României, care are şi el o responsabilitate în acest domeniu, să se găsească o formulă pentru ca lucrurile să meargă mai bine", a spus Bolojan. Bolojan a menţionat că "e greu de presupus că un guvern în care se reface din nou coaliţia mai poate funcţiona în această perioadă datorită evoluţiei pe care au avut-o în această perioadă". "Şi, atunci, nu pot fi decât guverne minoritare sau o formă de guverne de tip armistiţiu cu durată cât se poate de clară, pentru a ieşi din blocajul legat de absorbţia de fonduri europene", a mai spus el. 

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică
Politică

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică

Un arbitru de scrabble, cu studii de ingineria mașinilor termice, a fost plasat, în 2022, de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), instituția care reglementează, certifică și supraveghează siguranța aviației civile.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Știe scrabble și e frate de lider PSD, ex-penal Însă acesta este fratele penalului Marian Neacșu, unul dintre principalii negociatori ai PSD în formarea viitorului guvern. El a fost condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese pentru că își angajase ilegal fiica la biroul său de parlamentar. Între timp, acest Neacșu a fost reabilitat.  Fratele său, Mihai Neacșu, este vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și face parte din Consiliul de Administrație al AAC. Pentru simpla prezență la ședințele CA-ului, a încasat în anul fiscal 2023 - după 2024 nu a mai publicat declarații de avere - 106.476 de lei, net. Contractul de mandat nici măcar nu-l obligă să participe la ședințe CA-ului AAC, el poate să-și delege votul altui membru al CA-ului. În plus, AAC îi asigură telefon, tabletă, laptop, abonament de telefonie, diurnă și cheltuieli de delegare la nivelul directorului regiei.  Mihai Neacșu era, în 2024, coordonator al Clubului de Scrabble din cadrul CSM București, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, 41.085 lei, net. Alți 945 de lei a încasat ca arbitru de scrabble.  În martie 2026, un cititor G4Media acuza Autoritatea Aeronautică Civilă Română (ACCR) că l-a obligat să aștepte 10 luni pentru a putea să depună documentația necesară pentru obținerea unui aviz. Tot G4Media arăta, recent, că, la finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - printre care și Mihai Neacșu - au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023.  În CA-ul AAC se află și Lucian Taropa, prietenul din liceu al lui Grindeanu, director la Aeroportul Timisoara. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective
Politică

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective

Datele oficiale ale Uniunii Europene, afișate pe site-ul “Recovery and Resilience Scoreboard“, arată că, cu doar două luni înainte de închiderea PNRR, la 31 august, România a îndeplinit doar 52% din țintele din reforme. Un procent de 48% din acestea nu au fost încă evaluate, 1% sunt suspendate.  Citește și: Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat Digitalizarea Sănătății, la pământ În ceea ce privește plățile din cadrul PNRR, România a primit 8,65 de miliarde de euro din partea de granturi (din 13,5 miliarde) și 4,32 miliarde euro din partea de împrumuturi (din 7,83 miliarde alocate).  Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată “risc ridicat“ la mai multe proiecte majore. De exemplu, obiectivul “Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei“ este îndeplinit în procent de 3,3%. Valoarea sa: 86,5 milioane de euro.  “Transformarea digitală“ are asigurată suma de 1,73 miliarde de euro, s-au atras 21,5%.  “Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină“: 300 milioane euro alocați, realizare 3%, toate țintele au risc ridicat, inclusiv platforma informatică de asigurări de sănătate care ar trebui gestionată de CNAS.  Cu risc ridicat sunt și obiectivele: “Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice“. Digitalizarea sistemului judiciar are alocată suma de 242 milioane euro, s-au “executat“ circa 50 de milioane euro, adică 21%. 

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat
Politică

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat

Președintele Nicușor Dan a publicat un comentariu în publicația de orientare conservatoare NewsMax în care prezintă cooperarea dintre România și SUA, arată ce proiecte comune se dezvoltă - inclusiv “implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea“ - și afirmă că “în România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat“.  Referindu-se la proiectele economice și militare de viitor, el a arătat: “În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc“.  “Leadershipul american se bucură de un respect profund“ Editorial, integral, tradus de news.ro: “America la 250 de ani - Scopul nostru comun   Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie - nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei - asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente.După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii - individuale, politice şi economice.Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii.România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională.Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni.România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei.Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global.În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare“. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine.La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin.Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!“

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Cu ce armată ar vrea Ludovic Orban să se întoarcă în PNL: Forța Dreptei are 15.000 de membri (Ludovic Orban, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Președintele Forței Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, susține că partidul pe care îl conduce reprezintă adevărata continuitate a liberalismului românesc și afirmă că despărțirea de PNL a fost provocată de decizia fostei conduceri de a readuce PSD la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Orban a vorbit despre momentul excluderii sale din PNL, despre opoziția față de alianța cu PSD și despre resursele politice pe care spune că le are astăzi Forța Dreptei. „Noi suntem liberalii” Ludovic Orban a respins ideea că membrii Forței Dreptei ar fi fost liberali care „au fugit” din PNL în perioada în care partidul era condus sub influența fostului președinte Klaus Iohannis. Citește și: EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025 „Forța Dreptei, noi suntem liberalii. Păi, vreau să readuc aminte că noi suntem liberalii”, a declarat acesta. În opinia sa, ruptura s-a produs în momentul în care conducerea PNL a decis refacerea alianței cu PSD, decizie pe care spune că a contestat-o public încă din primul moment. „Am fost exclus pentru că m-am opus alianței cu PSD” Fostul lider liberal afirmă că excluderea sa din PNL a fost consecința opoziției față de coaliția cu PSD. Potrivit lui Orban, decizia nu ar fi fost adoptată în mod transparent, iar conducerea de atunci a evitat chiar și un vot explicit de aprobare a protocolului de guvernare. El a relatat că, în ședința conducerii partidului, le-ar fi cerut colegilor să voteze la vedere și i-ar fi avertizat că va face publică poziția fiecăruia, deoarece PNL câștigase alegerile promovând mesajul „Votați PNL, scăpați de PSD”. Orban susține că, în loc să fie supus la vot cine susține alianța cu PSD, conducerea ar fi întrebat doar cine se opune acesteia. „Niciodată nu au supus la vot «pentru»”, a afirmat acesta, susținând că numărul celor care se opuneau era comparabil sau chiar mai mare decât al susținătorilor acordului. „Am preferat opoziția decât compromisul” Liderul Forței Dreptei spune că a ales să părăsească PNL și să construiască un nou partid, chiar dacă această decizie a însemnat costuri politice importante. „Noi am preferat să trecem în opoziție, să ne ducem în deșert, decât să acceptăm această umilință și trădare inacceptabilă”, a declarat Orban. Acesta a susținut că, după ce PNL și-a construit campania electorală pe mesajul anti-PSD, revenirea social-democraților la guvernare a reprezentat o contradicție majoră față de promisiunile făcute alegătorilor. De ce Forța Dreptei nu a intrat în Parlament Ludovic Orban a explicat că eșecul electoral al Forței Dreptei nu ar fi fost cauzat de lipsa unei baze politice, ci de destrămarea unor alianțe pe care partidul le pregătise înaintea alegerilor. „Am avut o conjunctură defavorabilă. Planurile noastre, pe care le făcusem cu niște parteneri care ne-au lăsat cu ochii în soare, chiar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, n-au ținut”, a afirmat acesta. În opinia sa, partidul și-a păstrat însă structurile teritoriale și o parte importantă din organizațiile locale. Forța Dreptei, peste 15.000 de membri Liderul Forței Dreptei susține că formațiunea dispune în continuare de o infrastructură politică semnificativă, pe care o descrie drept o bază solidă pentru viitor. Ludovic Orban a menționat că, în prezent, partidul Forța Dreptei are peste 15.000 de membri, peste 600 de consilieri locali și județeni și 10 primari. „Avem oameni de calitate, care nu sunt ușor de găsit”, a concluzionat fostul premier, sugerând că această rețea politică reprezintă principalul atu al partidului pe care îl conduce.

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare
Politică

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare

Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a hotărârii de convocare a congresului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Decizia Tribunalului București vine la circa trei săptămâni după ce Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Acum, este greu de spus care sunt efectele deciziei Tribunalului București, de vreme ce Congresul PNL a avut loc.  Antena 3 susține că echipa Bolojan din fruntea PNL ar fi fost desființată Minuta sentinței: “Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată“.  Acțiunea a fost deschisă în instanță de 18 liberali care îl contestă pe Bolojan: Hubert Thuma,  Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Antena 3 susține că, prin decizia de azi a Tribunalului București, este suspendată inclusiv decizia de desființare a celor patru funcții de prim-vicepreședinte.  prin urmare, Adrian Veștea, dar și Nicoleta Pauliuc sunt din nou prim-vicepreședinți ai PNL. De asemenea, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, care au fost cooptați în conducerea PNL de Ilie Bolojan la Congresul Extraordinar, nu mai sunt vicepreședinți ai partidului. Ar fi suspendată și alegerea lui Robert Sighiartău în funcția de secretar general al PNL.

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor
Politică

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor

DIICOT a anunțat, azi, că investighează o grupare de criminalitate organizată care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“. Prejudiciul este, potrivit DIICOT, de 13 milioane de lei. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Exact acum trei ani, tot DIICOT declanșa investigația împotriva azilelor groazei din Voluntari. Deși presa a arătat că existau legături între cei care controlau acele azile și Gabriela Firea, nici o acuzație nu a fost adusă vreunui politician de vârf. În aprilie 2026, presa arăta că DIICOT a trimis dosarul în instanță, dar acesta este blocat la Tribunalul Ilfov.  Instituțiile statului asigurau clienții acestor azile Ce ar fi descoperit acum DIICOT, în Bihor: “Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“ “Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient“ “Investigațiile efectuate au arătat că, persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren  situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare“ Presupusul lider al grupării, Viorel Pașca, a declarat pentru Agerpres că persoanele pe care le adăpostește i-au fost trimise de instituții ale statului român, care nu are cum să-i îngrijească. “Și atunci îi trimit la Dumbrava, cu ambulanța sau cu mașina poliției. Îi duc aici, că n-au unde să-i ducă”, a spus Pașca.  „Și acuma, probabil, de când s-or pregătit un an, probabil le-o pregătit locuri, ca să vină acuma să-i ia, ceea ce e un lucru bun. Tre' să recunosc că e un lucru bun că îi vor lua. Da, ideea este că 20 de ani nu au avut treaba până acum. Și e bine și acuma că se gândesc, dar faptul că acuma mă consideră pe mine grup infracțional organizat, asta e rău. Pentru că după 20 de ani nu tot asta am fost?”, a spus Viorel Pașca.  

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că principala diferență dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici din România este capacitatea acestuia de a construi pe termen lung și de a pregăti tranziții ordonate în administrație și în partid. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că Sorin Grindeanu a subestimat acest mod de a face politică și că nu are șanse să câștige o confruntare de durată cu liderul liberal. Bolojan construiește pe termen lung, nu de la o criză la alta În opinia lui Siegfried Mureșan, succesul politic al lui Ilie Bolojan nu se explică doar prin proiectele administrative realizate la Oradea și în județul Bihor, ci și prin modul în care și-a organizat succesiunea și a format echipe capabile să continue direcția începută. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Europarlamentarul liberal a spus că Bolojan este „autentic un om de construcție”, preocupat de ordine și de planificare pe termen lung, spre deosebire de mulți politicieni care urmăresc doar obiective imediate. „Cred că Ilie Bolojan preferă ordinea și este autentic un om de construcție și ceea ce a reușit la Oradea și în județul Bihor, a reușit prin formarea unor echipe și prin schimbarea mentalității acolo”, a declarat Mureșan. Acesta a admis că schimbarea unei comunități locale este mai ușor de realizat decât transformarea întregii țări, însă consideră că modelul aplicat la nivel local demonstrează existența unei strategii politice coerente. Exemplul Oradea: proiecte, echipe și continuitate Siegfried Mureșan a oferit exemplul tranzițiilor succesive din administrația locală a Oradei pentru a ilustra ceea ce numește o construcție politică solidă. Potrivit acestuia, după ce Ilie Bolojan a devenit președinte al Consiliului Județean Bihor, funcția de primar a fost preluată de fostul viceprimar, Florin Birta, care a continuat atât proiectele administrative, cât și direcția de dezvoltare a orașului. Ulterior, când Bolojan a fost ales senator, conducerea Consiliului Județean a fost preluată de vicepreședintele Mircea Mălan, într-o nouă tranziție pe care Mureșan o descrie drept „ordonată” și „organizată”. În opinia europarlamentarului, această continuitate nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei planificări politice pe termen lung. „Mentalitatea se schimbă prin exemplu” Mureșan a susținut că una dintre cele mai importante realizări ale lui Ilie Bolojan este schimbarea mentalității civice din Oradea. Acesta a explicat că implicarea cetățenilor și grija pentru spațiul public au devenit parte din cultura locală, iar oamenii sunt încurajați să contribuie la păstrarea standardelor orașului. „În Oradea, oamenii vor spune: «Orașul mi-e curat, mi-e rușine să arunc o hârtie pe stradă». Este o mentalitate bazată inclusiv pe participarea cetățenilor și pe răspundere”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit lui Mureșan, aceeași logică funcționează și în cazul proprietăților private, unde exemplul comunității îi determină pe locuitori să își întrețină locuințele și să contribuie la aspectul orașului. „Majoritatea politicienilor gândesc pe termen scurt” În analiza sa, Siegfried Mureșan a afirmat că diferența esențială dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici români este perspectiva asupra timpului. „Majoritatea oamenilor politici în România au un plan pe termen scurt. Ilie Bolojan are un plan pe termen lung, și cine nu înțelege asta nu îl evaluează corect și va fi surprins”, a declarat acesta. Europarlamentarul consideră că această abordare explică atât rezultatele administrative obținute de Bolojan, cât și consolidarea poziției sale politice. Critici la adresa lui Sorin Grindeanu În finalul intervenției, Siegfried Mureșan a lansat critici directe la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că a evaluat greșit raportul de forțe dintre el și Ilie Bolojan. Europarlamentarul a făcut referire și la episodul OUG 13, asociat mandatului de premier al lui Grindeanu, susținând că acesta reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale politice. „Sincer, mă mir cum domnul Grindeanu, cu toate deficiențele pe care le are și mă gândesc doar la OUG 13, mă mir cum de a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Și, dacă crede și acum că poate câștiga în următorii ani, că nu e vorba de săptămâni aici, confruntarea politică cu Ilie Bolojan, domnul Grindeanu se înșală”, a declarat Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“
Politică

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“

Siegfried Mureșan răspunde acuzațiilor că numirea sa ca premier ar afecta relația cu SUA și contrazice afirmația lui Sebastian Ghiță, care a susținut că Donald Trump îl susține pe Grindeanu. “Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu“, a scris Mureșan pe Facebook.  Citește și: VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București În ianuarie 2017, Grindeanu și Liviu Dragnea au fost la Washington DC, în perioada în care se desfășurau ceremoniile de investire a președintelui Donald Trump. Cei doi au prezentat publicat câteva fotografii ridicole în care păreau că încearcă să-l abordeze pe Trump, aflat la o masă la restaurant.  “Modelul PSD de europarlamentar este cel care stă doar la sediul PSD“ “Consider că rolul SUA pentru securitatea și unitatea Europei a fost mereu important. Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu. La propunerea mea, Partidul Naţional Liberal a aderat în anul 2023 la Uniunea Democrată Internațională, cea mai mare familie politică de centru-dreapta din lume, din care face parte și Partidul Republican al SUA. Suntem acolo în legătură cu mulți colegi americani care lucrează pentru o relație transatlantică bună“, a arătat Siegfried Mureșan.  El i-a criticat pe europarlamentarii PSD pentru absența de la dezbaterile din Parlamentul European. “La presiunea Parlamentului European, sub coordonarea mea ca negociator-șef al Parlamentului, Comisia Europeană a agreat anul trecut o alocare suplimentară de aproape 50 de miliarde de euro pentru fermierii din România și din Europa, ca sprijin în contextul Acordului Mercosur. Când noi, europarlamentarii PNL luptam pentru interesele fermierilor români, PSD era absent din orice dezbatere legată de Mercosur. După ce noi am agreat fonduri suplimentare pentru fermieri și am încheiat negocierile privind Mercosur, abia atunci a auzit PSD de acest dosar și a început să facă gălăgie alături de AUR“ “Mulți europarlamentari PSD sunt mereu codași la prezența în Parlamentul European și nu influențează nimic. Modelul PSD de europarlamentar la Bruxelles este cel care stă doar la sediul PSD din București și pe care nu îl cunoaște nimeni în Parlamentul European“ “Am apărat interesele agriculturii românești în Parlamentul European, unde europarlamentarii PSD au absentat atunci când interesele fermierilor europeni erau în pericol“, a mai scris europarlamentarul PNL.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră