Mercenarii români din Congo revin acasă. O aeronavă charter civilă, având la bord cetățeni români blocați în Republica Democratică Congo, va ateriza sâmbătă pe Aeroportul Otopeni, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Mercenarii români din Congo revin acasă
Conform unui comunicat transmis de MAI, toți pasagerii vor fi supuși unui control medical și epidemiologic la sosirea în România.
Această măsură are rolul de a preveni răspândirea unor posibile boli contagioase specifice regiunii din care aceștia se întorc.
După efectuarea triajului epidemiologic, instituțiile competente vor desfășura activități necesare pentru accesul în țară.
Pasagerii vor fi debarcați într-un loc special amenajat pe platforma exterioară a aeroportului pentru a asigura un flux optim de procesare.
La finalizarea procedurilor specifice, persoanele repatriate vor fi îndrumate către ieșirea din Aeroportul Otopeni, finalizând astfel procesul de revenire în țară.
Salariile mercenarilor
BBC a obținut contracte care arată că acești soldați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, comparativ cu soldații congolezi care primesc doar 100 de dolari sau, uneori, nu sunt plătiți deloc.
Românii au fost angajați pentru a ajuta armata congoleză în lupta cu rebelii M23, susținți de Rwanda.
Când ofensiva asupra orașului Goma a început duminică seară, mercenarii s-au refugiat într-o bază a forțelor ONU.
Armata congoleză a renunțat la luptă, iar românii au fost forțați să se retragă.
După negocieri complexe, rebelii M23 au predat mercenarii români, descriși de autoritățile române drept angajați privați ai guvernului congolez, către Rwanda.
Aceștia au fost filmați de jurnaliști în timp ce traversau frontiera, fiind supuși perchezițiilor.
Recrutați de Horațiu Potra
Asociația RALF, despre care experți ONU susțin că este o companie românească formată din foști membri ai Legiunii Străine Franceze, a fost una dintre organizațiile implicate.
Asociația este condusă de Horațiu Potra.
RALF operează în mai multe țari africane, inclusiv Burkina Faso, RDC, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guinea.
Condițiile dure ale contractelor
Contractele mercenarilor specificau o perioadă nedeterminată de serviciu, cu pauze de o lună la fiecare trei luni de misiune activă.
Totuși, un fost mercenar român a declarat pentru BBC că realitatea era mult mai dură:
„Doar câțiva dintre noi erau instructori.
Majoritatea lucram ture de câte 12 ore, apărând poziții strategice în afara orașului Goma. Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă, precare.
Românii ar trebui să se oprească din a merge acolo. E periculos.”
Mai mult, acesta susține că verificările de fond nu au fost realizate corespunzător, unii recruți neavând experiență militară. De exemplu, un fost coleg era pompier, nu soldat.
Recrutările continuă
Un recrutor român, cu experiență NATO în Afganistan, a declarat pentru BBC în octombrie că încă se caută 800 de oameni pentru misiuni viitoare:
„Căutăm oameni mental pregătiți pentru luptă. Salariile variază între 400 și 550 de dolari pe zi. Recrutările se fac în secret, prin WhatsApp.”
Un grup de peste 300 de români, mulți dintre ei foști militari, s-a înscris deja.
Mercenari vs soldați congolezi: o luptă inegală
Prezența mercenarilor în Congo a generat critici internaționale.
Purtătorul de cuvânt al guvernului Rwandei a condamnat prezența acestora, considerând-o o încălcare a Convențiilor de la Geneva.
Soldații congolezi sunt frustrați de tratamentul inegal. „Când vine vorba de lupte, noi suntem trimiși primii. Mercenarii vin doar ca sprijin”, a declarat un soldat congolez anonim.
Acesta confirmă că salariul său de 100 de dolari pe lună este adesea întârziat sau neplătit.
O strategie militară eșuată
Experții consideră că prăbușirea rapidă a orașului Goma reflectă haosul din armata congoleză, unde mai multe forțe se suprapun fără o comandă clară.
Lipsa de coordonare a favorizat succesul rebelilor M23.
Pentru mercenarii români, capturarea lor a fost un eșec previzibil. „Comanda slabă duce la eșec”, a concluzionat un fost mercenar.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.