sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: congo

5 articole
Eveniment

Mercenarii români din Congo revin acasă

Mercenarii români din Congo revin acasă. O aeronavă charter civilă, având la bord cetățeni români blocați în Republica Democratică Congo, va ateriza sâmbătă pe Aeroportul Otopeni, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Mercenarii români din Congo revin acasă Conform unui comunicat transmis de MAI, toți pasagerii vor fi supuși unui control medical și epidemiologic la sosirea în România. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Această măsură are rolul de a preveni răspândirea unor posibile boli contagioase specifice regiunii din care aceștia se întorc. După efectuarea triajului epidemiologic, instituțiile competente vor desfășura activități necesare pentru accesul în țară. Pasagerii vor fi debarcați într-un loc special amenajat pe platforma exterioară a aeroportului pentru a asigura un flux optim de procesare. La finalizarea procedurilor specifice, persoanele repatriate vor fi îndrumate către ieșirea din Aeroportul Otopeni, finalizând astfel procesul de revenire în țară. Salariile mercenarilor BBC a obținut contracte care arată că acești soldați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, comparativ cu soldații congolezi care primesc doar 100 de dolari sau, uneori, nu sunt plătiți deloc. Românii au fost angajați pentru a ajuta armata congoleză în lupta cu rebelii M23, susținți de Rwanda. Când ofensiva asupra orașului Goma a început duminică seară, mercenarii s-au refugiat într-o bază a forțelor ONU. Armata congoleză a renunțat la luptă, iar românii au fost forțați să se retragă. După negocieri complexe, rebelii M23 au predat mercenarii români, descriși de autoritățile române drept angajați privați ai guvernului congolez, către Rwanda. Aceștia au fost filmați de jurnaliști în timp ce traversau frontiera, fiind supuși perchezițiilor. Recrutați de Horațiu Potra Asociația RALF, despre care experți ONU susțin că este o companie românească formată din foști membri ai Legiunii Străine Franceze, a fost una dintre organizațiile implicate. Asociația este condusă de Horațiu Potra. RALF operează în mai multe țari africane, inclusiv Burkina Faso, RDC, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guinea. Condițiile dure ale contractelor Contractele mercenarilor specificau o perioadă nedeterminată de serviciu, cu pauze de o lună la fiecare trei luni de misiune activă. Totuși, un fost mercenar român a declarat pentru BBC că realitatea era mult mai dură: "Doar câțiva dintre noi erau instructori. Majoritatea lucram ture de câte 12 ore, apărând poziții strategice în afara orașului Goma. Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă, precare. Românii ar trebui să se oprească din a merge acolo. E periculos." Mai mult, acesta susține că verificările de fond nu au fost realizate corespunzător, unii recruți neavând experiență militară. De exemplu, un fost coleg era pompier, nu soldat. Recrutările continuă Un recrutor român, cu experiență NATO în Afganistan, a declarat pentru BBC în octombrie că încă se caută 800 de oameni pentru misiuni viitoare: "Căutăm oameni mental pregătiți pentru luptă. Salariile variază între 400 și 550 de dolari pe zi. Recrutările se fac în secret, prin WhatsApp." Un grup de peste 300 de români, mulți dintre ei foști militari, s-a înscris deja. Mercenari vs soldați congolezi: o luptă inegală Prezența mercenarilor în Congo a generat critici internaționale. Purtătorul de cuvânt al guvernului Rwandei a condamnat prezența acestora, considerând-o o încălcare a Convențiilor de la Geneva. Soldații congolezi sunt frustrați de tratamentul inegal. "Când vine vorba de lupte, noi suntem trimiși primii. Mercenarii vin doar ca sprijin", a declarat un soldat congolez anonim. Acesta confirmă că salariul său de 100 de dolari pe lună este adesea întârziat sau neplătit. O strategie militară eșuată Experții consideră că prăbușirea rapidă a orașului Goma reflectă haosul din armata congoleză, unde mai multe forțe se suprapun fără o comandă clară. Lipsa de coordonare a favorizat succesul rebelilor M23. Pentru mercenarii români, capturarea lor a fost un eșec previzibil. "Comanda slabă duce la eșec", a concluzionat un fost mercenar.

Mercenarii români din Congo revin acasă (sursa: BBC)
Mercenari români, blocați în RD Congo (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Mercenari români, blocați în RD Congo

Mercenari români, blocați în RD Congo. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că are în atenție situația cetățenilor români blocați în provincia Nord-Kivu, în urma unei ofensive armate intense lansate de o grupare rebelă împotriva armatei RDC. Conflictul din regiune este descris ca fiind extrem de periculos și imprevizibil. Mercenari români, blocați în RD Congo Potrivit TVR, aproape 290 de de foști militari români sprijină Guvernul Republicii Democratice Congo în lupta împotriva rebelilor din estul țării, sunt blocați în orașul Goma, Republica Democratică Congo. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Aceștia au fost aduși în regiune de controversatul Horațiu Potra, și își au taberele amplasate în orașul Goma. Blocarea lor este urmare a unei ofensive lansate de o grupare rebelă sprijinită de Rwanda. Potrivit MAE, situația din Nord-Kivu se schimbă rapid, iar contextul actual reprezintă un risc semnificativ pentru cetățenii aflați în zonă. Ministerul a emis avertismente de călătorie pentru regiunea afectată, subliniind pericolul escaladării conflictului. Asistență consulară pentru familiile românilor Familiile cetățenilor români blocați în RDC au solicitat sprijin consular. MAE a confirmat că menține legătura cu rudele acestora și colaborează cu autoritățile locale, ONU, precum și cu structurile din statele vecine Uganda și Rwanda. MAE reiterează importanța consultării alertei de călătorie disponibile pe site-ul oficial. Cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasările în zonele de conflict și să țină cont de riscurile ridicate din RDC.

Românul ucis în Congo, repatriere complicată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românul ucis în Congo, repatriere complicată

Românul ucis în Congo, repatriere complicată. Cosmin Petru Samolinschi, ieșeanul care a murit în Africa doborât, cel mai probabil, de o rachetă trasă de rebeli, va fi adus acasă abia peste câteva săptămâni. Românul ucis în Congo, repatriere complicată Și asta, în cazul fericit în care familia va face rost de bani pentru a aduce corpul neînsuflețit acasă, dacă angajatorul nu va întreprinde acest demers. Citește și: Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei Durata mare de transport pentru corpului defunctului depinde foarte mult de formalitățile greoaie, dar și de distanța mare dintre România și Republica Democratică Congo. În orice caz, rudele estimează că militarul mort va fi adus acasă în aproximativ trei săptămâni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mercenar român, ucis în RD Congo (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mercenar român, ucis în RD Congo

Mercenar român, ucis în RD Congo. Cosmin Petru Samolinschi, ieșeanul din comuna Aroneanu care a murit într-un conflict armat din Africa, lucrase ca angajat în armata română. Mercenar român, ucis în RD Congo Potrivit unor surse consultate de către jurnaliști, tânărul care a murit zilele trecute într-o confruntare cu rebeli ostili guvernului din Republica Democrată Congo primea acolo lunar suma de 5.000 de dolari. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Însă, spun aceleași surse, cu acești bani trebuia să se echipeze, să mânânce și să plătească și cazarea și utilitățile. În comparație, ex-militarii români care luptă pe cont propriu în Ucraina primesc 3.500 de euro pe lună acolo, iar statul ucrainean le asigură echipamentul și hrana. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU (sursa: Congo Hold-up)
Investigații

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră