miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

În Marele Corn African, seceta ucide

În Marele Corn African, seceta ucide. Circa 129.000 de persoane au atins nivelul maxim de insecuritate alimentară în regiunea Marelui Corn al Africii, care este afectată de o secetă gravă de câţiva ani, a avertizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP. În Marele Corn African, seceta ucide "Când vorbesc despre Marele Corn al Africii, mă refer la Djibouti, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan şi Uganda", a declarat un oficial al OMS pentru această regiune, Liesbeth Aelbrecht, prin videoconferinţă de la Nairobi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În această regiune, a subliniat ea, "observăm o recrudescenţă a epidemilor şi cel mai mare număr de copii subnutriţi din ultimii ani, cu milioane de persoane afectate, în contextul deteriorării perspectivelor în ceea ce priveşte insecuritatea alimentară". Potrivit OMS, 48 de milioane de persoane se confruntă cu un nivel critic de insecuritate alimentară în regiune. Din cele 48 de milioane de persoane, șase milioane se află în situaţie de insecuritate alimentară "de urgenţă" (faza a 4-a a Cadrului integrat de clasificare a securităţii alimentare, IPC) şi 129.000 în situaţie de "dezastru" (faza a 5-a), nivelul maxim. Dintre cei 129.000, 33.000 sunt din Sudanul de Sud şi 96.000 din Somalia, potrivit oficialului OMS. Persoanele aflate în faza a 5-a de insecuritate alimentară "privesc moartea în faţă", a mai spus OMS. Cinci sezoane ploioase eșuate Potrivit Climate Application and Prediction Centre (CAPC-AC) al IGAD, un grup de ţări din Africa de Est, condiţiile actuale sunt mai rele decât înainte de seceta din 2011, care a condus la foamete şi la moartea a mii de oameni. Această regiune este una dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, cu crize din ce în ce mai frecvente şi intense. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Cele cinci sezoane ploioase eşuate consecutive au provocat până în prezent moartea a milioane de animale, distrugerea recoltelor şi au determinat milioane de persoane să părăsească zonele în care trăiau pentru a găsi apă şi hrană în altă parte. Insecuritatea alimentară se află la originea creşterii epidemiilor, potrivit OMS, care a făcut un apel la un ajutor de 178 de milioane de dolari pentru a sprijini populaţiile din regiune în acest an.

În Marele Corn African, seceta ucide (sursa: unhcr.org)
Vin banii din PNRR pentru împădurire (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Vin banii din PNRR pentru împădurire

Vin banii din PNRR pentru împădurire. Administraţiile locale, dar şi persoanele fizice sau juridice vor putea primi aproape 650 de euro pe an pe hectarul de teren împădurit, în cadrul unui proiect finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe axa de păduri şi biodiversitate, a anunţat, joi, în cadrul unei întâlniri cu primarii din judeţul Vrancea, secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Bogdan-Radu Balanişcu. Vin banii din PNRR pentru împădurire "Este pentru prima dată în România când avem oportunitatea de a împăduri suprafeţe de teren, să primim bani atât pentru faza de împădurire dar şi pentru următorii ani, până la 20 de ani. Prin acest program nu urmărim să împădurim un judeţ mai mult decât altul, ci pur şi simplu să creştem această suprafaţă de pădure. (...) Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin PNRR, avem o sumă totală de 803 milioane de euro pe această axă de păduri şi biodiversitate. Nu ştiu în istoria post-decembristă să fi mai avut alocată o sumă atât de mare pentru componenta de împădurire, reîmpădurire şi pepiniere. Ne interesează ca la finalul PNRR să reuşim să avem împădurită o suprafaţă de 56.700 de hectare la nivel naţional. Această suprafaţă este suplimentar faţă de ceea ce colegii de la Direcţiile Silvice au în planurile anuale de împădurire. Vrem, de asemenea, ca în aceste aproape 57.000 de hectare, 315 hectare să fie pe pădure urbană. Beneficiarii vor fi de la UAT-uri până la alte tipuri de instituţii şi persoane juridice. (...) Este pentru prima dată în România când se primeşte o sumă semnificativă pentru hectarul de pădure pe care cineva îl va planta, 456 de euro pe hectar, pe an, timp de 20 de ani. Suplimentar, în cazul terenurilor agricole, suma va fi suplimentată cu 190 de euro în primii 12 ani. Deci discutăm de aproape 650 de euro pe an pe hectar împădurit. Poate fi considerată, pentru unii, o rentă viageră", a declarat Bogdan-Radu Balanişcu. Care sunt excepțiile Potrivit oficialului MMAP, acestor subvenţii li se adaugă alte sume pe care proprietarii le vor primi pentru diverse activităţi. De exemplu, pentru un hectar de plantaţie în zona de câmpie, proprietarul ar putea primi în primul an, pentru lucrări de pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei, peste 7.590 de euro, sumele urmând a se diminua în anii următori, în funcţie de tipul de lucrări efectuate. Pentru a se putea înscrie în acest program, proprietarul trebuie să facă dovada că deţine cel puţin jumătate de hectar de teren, proprietare personală, în arendă sau concesiune. Există şi excepţii, terenuri agricole care nu pot accesa aceste fonduri, printre care pajiştile montane cu valoare ridicate sau terenurile care au fost defrişate la ras. Vrancea poate beneficia masiv Prefectul judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, a subliniat că acest program este deosebit de important pentru judeţul Vrancea, care se confruntă în ultimii ani cu o secetă pedologică accentuată. "Unul dintre obiectivele importante în acest an este acela de a asigura condiţiilor optime de trai, şi câteodată chiar de supravieţuire, dacă ne raportăm la anul 2022 în Vrancea, cel mai secetos din statisticile din România. Trebuie să luăm măsuri pentru a contracara şi a diminua efectele acestor fenomene extreme şi trebuie să ne prioritizăm aceste obiective. (...) Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Dincolo de o reîmpădurire cât mai mare la nivelul judeţului, trebuie să încercăm să găsim şi resursele materiale cele mai accesibile pentru a putea reface o suprafaţă cât mai mare a pădurilor din judeţ. Vrancea are, prin acest proiect, o mare oportunitate din punct de vedere a reîmpăduririi, reparării şi recuperării terenurilor degradate, dar şi a găsirii unor suprafeţe de teren, mai ales din zona de câmpie, de împăduriri suplimentare, pentru a aduce în echilibru acea debalansare climatologică", a spus prefectul Nicuşor Halici. La întâlnirea cu reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a participat prefectul judeţului, Nicuşor Halici, alături de zeci de primari din tot judeţul.

Turceni și Rovinari intră în conservare (sursa: gov.ro)
Mediu

Turceni și Rovinari intră în conservare

Turceni și Rovinari intră în conservare. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat joi că România trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile privind intrarea în conservare a grupurilor energetice Rovinari şi Turceni, dar că acest lucru nu afectează situaţia contractuală a angajaţilor. Turceni și Rovinari intră în conservare "România trebuie să-şi îndeplinească aceste obligaţii privind intrarea acestor grupuri în conservare, fără însă ca acest lucru, cel puţin potrivit situaţiei existente în acest moment, să aducă atingere în vreun fel situaţiei contractuale a celor care muncesc în acest moment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dar trebuie să ţinem cont că sunt obligaţii pe care România şi le-a îndeplinit şi pe de o parte acestea intră în conservare, pe de altă parte trebuie să aibă capacitatea, atunci când sistemul naţional energetic este dezechilibrat şi există această nevoie - desigur, vârful de sarcină este trecut odată cu această iarnă, care deja s-a încheiat - dar România, prin păstrarea în conservare a acestor grupuri, îşi păstrează această opţiune, această posibilitate de a utiliza la nevoie aceste grupuri", a arătat el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria. Guvernul: Avem resurse suficiente Dan Cărbunaru a menţionat că România se numără printre statele europene care beneficiază de un mix energetic echilibrat, dar şi de resurse energetice suficiente pentru a acoperi "aproape integral" nevoia de consum intern, fie că e vorba de energie electrică, fie de gaze naturale. "Puteţi regăsi aproape în timp real atât elemente legate de consum, cât şi, dacă ne raportăm la gazele naturale, rezervele pe care le avem acum şi care încă de la începutul pregătirilor pentru această iarnă se aflau la o cotă mult mai ridicată decât perioadele anterioare. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Acest lucru a făcut ca în România, în acest moment, rezervele noastre de gaz, depozitele de gaz să fie, din punct de vedere cantitativ, la o cotă superioară perioadei similare a anului trecut. Deci, nu suntem într-o situaţie care să genereze incertitudini în privinţa capacităţii noastre de a ne aproviziona. Dimpotrivă, toate investiţiile pe care Guvernul le are în vedere, dar şi investiţiile private vor asigura României şi securitatea proprie energetică, dar şi capacitatea de a se transforma într-un exportator de energie sau de gaze naturale", a precizat Dan Cărbunaru.

Nicolae Ciucă dorește bani în plus pentru panourile fotovoltaice Foto: Captură video
Mediu

Ciucă, bani în plus pentru panourile fotovoltaice

Premierul Nicolae Ciucă dorește bani în plus pentru panourile fotovoltaice: „Aprobăm peste 2 miliarde de euro pentru panouri fotovoltaice”, i-a transmis el ministrul Mediului Tanczos Barna. Numărul de beneficiari va urca până la 80.000 de gospodării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciucă, bani în plus pentru panourile fotovoltaice Fondurile alocate pentru programele care vizează, între altele, şi proiectele privind instalarea de panouri fotovoltaice vor fi dublate prin aprobarea de către Guvern a bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen “În ceea ce priveşte domeniul investiţiilor în energie regenerabilă şi alte programe de mediu, avem astăzi pe masa Guvernului o decizie care, practic, vizează programul Casa Verde. Am discutat cu domnul ministru, am asumat ca, la nivelul Guvernului, să dublăm fondurile alocate pentru aceste proiecte. Dacă cifra este corectă, aproximativ 2 miliarde de euro vor fi alocate pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi în felul acesta numărul de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării”, a afirmat premierul, joi, în şedinţa de Guvern, citat de news.ro. Miercuri, Ciucă a afirmat că Guvernul sprijină companiile care investesc în tehnologii care contribuie la susţinerea producerii de energie verde şi consolidarea securităţii energetice. În urma întâlnirii cu reprezentanţii companiei Rombat, de la Palatul Victoria, Ciucă a transmis că alături de investiţia de un miliard de euro anunţată recent de AE Solar, care va transforma România în principalul producător de panouri fotovoltaice la nivel european, iniţiativa companiei româneşti Rombat va genera o soluţie integrată pentru energia verde, produsă local.

Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu Foto: News.ro
Mediu

Balastieră îngroapă deşeuri, amendată Garda de Mediu

O balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol a fost amendată de Garda de Mediu, anunță comisarii din Bihor ai acestei instituții. Practic, peștii ar fi trăit peste un morman de deșeuri toxice. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu ”Ca urmare a verificărilor efectuate pe raza judeţului Bihor la operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţia pietrişului şi nisipului, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat un perimetru de exploatare în municipiul Oradea – Episcopia în care societatea efectua lucrări de amenajare a unui iaz piscicol prin utilizarea ca material de umplutură a diferitelor categorii de deşeuri”, a anunţat, joi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că, din verificările efectuate în teren, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat câteva zeci de camioane de diferite categorii de deşeuri: mase plastice (ţevi de plastic, folii), anvelope uzate, deşeuri din construcţii amestecate cu deşeuri reciclabile, deşeuri de polistiren îngropate în pământ şi utilizate ca material de umplutură. ”Societatea comercială este sancţionată cu amendă în valoare de 70.000 lei pentru îngroparea acestor deşeuri! Din păcate nu este singurul caz de acest fel constatat în judeţul Bihor, în cazul mai multor balastiere care au ca destinaţie finală amenajarea de iazuri piscicole, s-a constatat în cursul anilor anteriori că au fost folosite pentru abadonarea şi îngroparea diverselor tipuri de deşeuri”, a mai transmis sursa citată. Garda de Mediu atrage atenţia persoanelor fizice şi juridice asupra modificărilor apărute recent în Ordonanţa de Urgenţă 92/2021 art. 20 astfel: (3) Abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor sunt interzise. (4) Eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop sunt interzise. (5) Se interzice incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect. (6) Îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă. ”Încălcarea acestor prevederi, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice”, a mai transmis Garda de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Germania investește masiv pentru energie curată (sursa: Facebook/Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz) Credit: BMWK / bundesfoto / Christina Czybik
Mediu

Germania investește masiv pentru energie curată

Germania investește masiv pentru energie curată. Germania intenţionează să pună la dispoziţia industriei sale sume de ordinul zecilor de miliarde de euro pentru a o sprijini în tranziţia spre o producţie mai curată, a anunţat joi Ministerul Economiei de la Berlin. Germania investește masiv pentru energie curată În conformitate cu un mecanism intitulat "contracte de carbon pentru diferenţă", al cărui scop este acela de a modifica sursa de energie utilizată în industriile cu un consum intensiv de energie, de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen, companiile vor fi eligibile pentru subvenţii dacă îşi reduc emisiile de carbon în procesul de producţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Companii mari cu un consum intensiv de energie, dar şi companii de talie medie precum şi firme mici, vor beneficia de subvenţii, a precizat Ministerul german al Economiei. În comunicatul de presă se mai precizează că se lucrează şi la un model diferenţiat pentru ca electricitatea cu costuri reduse, produsă din surse regenerabile, să fie pusă la dispoziţia sectorului industrial. Pentru a-i ajuta pe consumatorii privaţi să facă trecerea la energiile regenerabile, Ministerul german al Economiei intenţionează să pună la punct un program în valoare de mai multe miliarde de euro care va oferi sprijin pentru gospodăriile cu venituri medii şi mici. Citește și: Lăcomie extremă: medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an Un summit dedicat energie fotovoltaice, care este programat a avea loc vineri, are drept obiectiv ajungerea la un acord cu privire la punerea la dispoziţie a unor suprafeţe mai mari de teren pentru sistemele fotovoltaice precum şi oferirea unui acces mai facil la energia fotovoltaică în cazul proprietăţilor închiriate.

Recomandările E.ON pentru reducerea consumului de energie Foto: Twitter E.ON
Mediu

Recomandările pentru reducerea consumului de energie

Evitarea preîncălzirii cuptorului şi o centrală de apartament în condensare sunt printre recomandările pentru reducerea consumului de energie prezentate de E.ON Energie România pe pagina de Facebook. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Centralele termice vechi (pe gaz) consumă anual între 600 şi 800 kWh energie electrică astfel că înlocuirea centralei vechi cu una nouă, în condensare, aduce o economie de până la 30% la gaz şi o economie de 200 kWh pe an la electricitate, mai recomandă compania. Recomandările E.ON pentru reducerea consumului de energie Potrivit E.ON, aragazul electric consumă anual aproximativ 445 kWh. Consumul de energie din bucătărie reprezintă 30% din necesarul energiei electrice domestice şi doar prin ajustarea felului în care se găteşte se pot economisi până la 120 kWh pe an. "Foloseşte întotdeauna un capac, va reduce consumul de energie cu până la două treimi, echivalentul a 60 kWh salvaţi; evită, dacă este posibil, să preîncălzeşti cuptorul şi găteşte cu căldură reziduală. Astfel, vei economisi 60 kWh; alege întotdeauna oala potrivită pentru dimensiunea zonei de gătit", se arată în comunicatul companiei. Uscătorul de rufe consumă anual 325 kWh. Specialiştii companiei recomandă, în context, scoaterea rufelor din maşină cât mai repede după terminarea programului pentru că centrifugarea antişifonare va consuma energie în plus. De asemenea, uscătorul de rufe trebuie achiziţionat separat pentru că aparatele combinate folosesc mai multă apă şi consumă dublul timpului pentru uscare într-un ciclu complet. Dezghețați congelatorul pentru a face economie de curent Congelatorul consumă anual aproximativ 415 kWh. Pentru a economisi la consumul congelatorului, uşa trebuie deschisă pentru cât mai puţin timp posibil iar aparatul trebuie dezgheţat periodic, astfel putând fi "salvaţi" 50 kWh. Frigiderul consumă anual aproximativ 330 kWh. Trebuie evitată plasarea sa într-un loc cald iar uşa frigiderului trebuie deschisă pentru cât mai puţin timp posibil pentru a economisi 50 kWh. Iluminatul din locuinţă consumă anual 330 kWh. "Înlocuieşte becurile clasice cu becurile economice, care consumă cu 75% mai puţină energie şi astfel poţi economisi până la 250 kWh; foloseşte prize de alimentare cu comutatoare pentru a opri complet dispozitivele electronice", se mai arată în documentul E.ON. Maşina de spălat vase consumă anual 245 kWh iar folosirea ei este mai ieftină decât cea manuală, cu până la 30%. Maşina trebuie încărcată complet iar vasele nu trebuie prespălate. De asemenea, trebuie folosit programul Eco, unde apa se încălzeşte la maximum 50 de grade. Maşina de spălat haine consumă anual 200 kWh. Specialiştii companiei din energie recomandă spălarea rufelor la 30 de grade în loc de 40 de grade. "Este suficient pentru igiena aparatului dacă îl rulezi o dată pe lună la 60 de grade. Astfel vei economisi 50 kWh", precizează E.ON. Şi în acest caz trebuie selectat programul Eco, pentru că foloseşte mai puţină apă şi doar jumătate din energia necesară unui program normal, economisind 60 kWh. Filtrul de scame trebuie curăţatregulat iar dacă nu este necesar, programul de prespălare nu trebuie utilizat. Maşina trebuie pornită cu încărcătura completă fiind astfel economisiţi 90 kWh. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții Televizoarele mari ar trebui să aibă clasa energetică A "Televizorul consumă anual 190 kWh. Dacă alegi un TV cu diagonala

Guvernul sprijină companiile care contribuie la susţinerea producerii de energie verde, afirmă premierul Ciucă Foto: Guvernul României
Mediu

Guvernul companiile susţinerea producerii energie verde

Guvernul sprijină companiile care investesc în tehnologii care contribuie la susţinerea producerii de energie verde şi consolidarea securităţii energetice, a afirmat premierul Nicolae Ciucă după o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţii companiei Rombat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul sprijină companiile care contribuie la susţinerea producerii de energie verde Alături de investiţia de un miliard de euro anunţată recent de AE Solar, care va transforma România în principalul producător de panouri fotovoltaice la nivel european, iniţiativa companiei româneşti Rombat va genera o soluţie integrată pentru energia verde, produsă local, a declarat premierul. ”În cadrul dialogului, conducerea Rombat şi-a anunţat intenţia de a extinde şi dezvolta capacitatea de producţie a bateriilor bazate pe tehnologia Litiu-Ion. În acest sens, planurile includ medii de stocare pentru energia verde, atât pentru casnic, precum şi pentru cel industrial. Rombat este singurul producător de baterii pentru industria automotive din România, fiind furnizor unic pentru fabricile de profil din ţară. Compania aplică principiile de funcţionare a economiei circulare, reuşind anual să recicleze 24.000 de tone de baterii uzate, 98 la sută din această cantitate fiind reintrodusă în ciclul de producţie”, precizează Executivul într-un comunicat, citat de news.ro. “Guvernul sprijină companiile care investesc în tehnologii care contribuie la susţinerea producerii de energie verde şi consolidarea securităţii energetice. Stocarea energiei verzi este esenţială pentru a da o perspectivă de dezvoltare a soluţiilor precum instalarea de panouri fotovoltaice, utilă atât în gospodărie, cât şi în uz industrial. Alături de investiţia de un miliard de euro anunţată recent de AE Solar, care va transforma România în principalul producător de panouri fotovoltaice la nivel european, iniţiativa companiei româneşti Rombat va genera o soluţie integrată pentru energia verde, produsă local”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Foto: Economedia
Mediu

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria a fost prezentat la Sofia, anunță agenția bulgară de presă BTA. Investiția va fi de 500-800 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Construcţia uzinei din zona barajului Ogosta (nord-estul Bulgariei) este aşteptată să înceapă în aproximativ doi ani şi să dureze un an şi jumătate - doi ani, ceea ce înseamnă că instalaţia va fi pusă în funcţiune în termen de patru ani, a declarat pentru BTA directorul general al Profine Energy Bulgaria, Krum Vasilev. În opinia sa, capacitatea parcului solar a fost iniţial planificată la 500 - 800 MW, iar producţia la aproximativ 1.350 MWh. Investiţia depinde de dimensiunea parcului: va fi de 800 de milioane de euro pentru 800 MW şi de 500 de milioane de euro pentru 500 MW (un milion de euro per 1 MWh), a spus directorul. Instalaţia poate ocupa aproximativ 850 ha din suprafaţa totală de 2.000 ha a rezervorului. Vasilev este încrezător că peştii din baraj nu vor fi afectaţi. El atribuie lipsei de informare protestele "puse la cale" împotriva proiectului în rândul localnicilor. "Vrem să vorbim cu ei şi să le explicăm ce planificăm", a spus el. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane Grupul Profine Energy GmbH, care are sediul în Waghausel, Germania, a construit parcuri plutitoare similare în Germania, Austria, Ţările de Jos şi Spania, a explicat directorul filialei bulgare.

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu  Foto: Agrointel
Mediu

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu 

Patru păstrăvării ilegale au fost depistate de comisarii de Mediu din Mehedinți. Ele erau alimentate din râul Brebina, parte a ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi. S-au aplicat sancţiuni şi s-a dispus sistarea activităţii până la intrarea în legalitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu ”În urma controlului efectuat de comisarii Gărzii de Mediu Mehedinţi pe raza comunei Obârşia Cloşani, impreună cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale – Apele Române – ABA Jiu şi ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi au fost identificate patru păstrăvării cu alimentare din cursul de apă Brebina şi afluenţii acestuia, ce aparţin unor persoane fizice”, a transmis, marţi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că deoarece proprietarii de bazine piscicole identificaţi nu deţineau acte de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 20.000 lei şi s-a dispus măsura de sistare a activităţii până la obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce din România. Potrivit ministrului Agriculturii, România produce într-un an doar 20 de mii de tone de pește. Totuși, am putea să ne triplăm producția dacă am profita de întreaga suprafață disponibilă pentru acvacultură și să ajungem astfel la 60 sau chiar 70 de mii de tone de pește românesc pe an. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane

Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active Foto: Twitter
Mediu

Schimbările climatice determina scăderea valorii active

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, va avertiza că schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane. Yellen va spune unui nou consiliu consultativ format din cadre academice, experţi din sectorul privat şi organizaţii non-profit că numărul anual al dezastrelor de ordinul miliardelor de dolari a crescut de cinci ori în ultimii cinci ani, comparativ cu anii 1980, chiar şi după ce a luat în considerare inflatia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active ”Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, dezastrele naturale şi creşterea temperaturilor pot duce la scăderi ale valorii activelor care ar putea trece în cascadă prin sistemul financiar. Iar o tranziţie întârziată şi dezordonată către o economie net zero poate duce şi la şocuri la nivelul sistemului financiar”, a spus ea în observaţiile pregătite pentru a fi transmise la prima şedinţă a consiliului consultativ, scrie news.ro. În ianuarie, guvernul SUA a raportat că 2022 a egalat 2017 şi 2011 pentru al treilea cel mai mare număr de dezastre de miliarde de dolari, cu un cost total de cel puţin 165 de miliarde de dolari. Au fost 18 dezastre meteorologice şi climatice care au costat fiecare cel puţin 1 miliard de dolari pe an, inclusiv două focare de tornade în sud şi sud-est, în martie şi aprilie, şi incendii masive în vest. Yellen a spus că noul Comitet consultativ privind riscurile financiare legate de climă, înfiinţat în octombrie anul trecut de Consiliul de Supraveghere a Stabilităţii Financiare (FSOC), va stimula eforturile SUA de a atenua riscurile pe care schimbările climatice le prezintă pentru stabilitatea financiară. ”CFRAC este un indiciu clar al seriozităţii cu care autorităţile de reglementare din SUA îşi asumă problema creşterii riscurilor legate de climă în sistemul financiar”, a declarat John Morton, fostul consilier climatic al lui Yellen, care s-a alăturat din nou Pollination, o firmă de investiţii pentru schimbările climatice, în ianuarie. Noi reglementări privind gestionarea riscurilor legate de climă Cu o gamă largă de experţi, consiliul va sfătui FSOC în timp ce se confruntă cu ceea ce a identificat ca fiind „un risc emergent pentru stabilitatea sistemului financiar al SUA”, a spus Morton. Întâlnirea are loc pe fondul unei serii de noi reglementări privind gestionarea riscurilor legate de climă, emise de Oficiul Controlorului Monedei (OCC), Federal Deposit Insurance Corp (FDIC) şi Rezerva Federală după ce FSOC, un grup de reglementare de top din SUA, a identificat pentru prima dată schimbările climatice ca ”o ameninţare emergentă” la adresa stabilităţii financiare a SUA, în octombrie 2021. Oficiul Federal de Asigurări a emis, de asemenea, o propunere de a colecta date de la asigurători pentru a evalua riscul climatic, iar Fed a declarat în ianuarie că va efectua o analiză pilot a scenariului climatic pentru a studia practicile băncii de management al riscului climatic.

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Foto: Twitter
Mediu

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore în România, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului. "UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul. La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică". Principalele surse de metan "Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030. Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa. "România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu. În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze. OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan. "Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency. Măsurătorile independente ale emisiilor de metan, de cinci ori mai mari decât ce declara oficial România Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România. "Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman. Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile 2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe.

Contract pentru extragerea controlată a şacalilor Foto: Facebook
Mediu

Contract pentru extragerea controlată a şacalilor

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a semnat un contract pentru extragerea controlată a şacalilor din Deltă. Este vorba de extragerea „controlată” a 400 de șacali, precizează administrația, pe pagina de Facebook. Contract pentru extragerea controlată a şacalilor Contractul a fost adjudecat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, după ce locuitorii Deltei s-au plâns că şacalii le omoară animalele pe care le cresc în curţi şi le distrug grădinile cu legume şi le-au cerut autorităţilor să reducă numărul acestora. "Având în vedere plângerile populaţiei locale cu privire la pagubele provocate de exemplarele de şacali, studiile recente, cartarea distribuţiei şi evaluările numerice, extragerea se va efectua atât în proximitatea localităţilor cât şi în ecosistemele naturale aflate pe teritoriul administrativ al comunelor: Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, C.A.Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina, Caraorman, Nufăru, Beştepe, Mahmudia, Murighiol, Sfântu Gheorghe", se arată în anunţul ARBDD. Spre deosebire de acţiunile similare desfăşurate în anii trecuţi, la cea din acest an vor putea participa şi localnicii care au documente valabile. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile "Extracţia de şacali se va face conform unui program săptămânal, cu înştiinţarea UAT-urilor unde se va efectua acţiunea, cu cel puţin 48 ore înainte. Pot participa şi vânători cu toate documentele valabile (permis de armă, permis permanent de vânătoare, asigurare) care locuiesc în RBDD", mai specifică sursa amintită.

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova Foto: Twitter
Mediu

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova

Poluarea cu plastic este tot mai acută în Moldova, arată Jurnal.md, citat de Rador. În ultimii zece ani, cantitatea de materiale plastice folosite în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă de circa patru la sută anual. Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova În ultimii trei ani, se atestă o creștere a cantității de pungi biodegradabile importate în Republica Moldova, datorită noilor modificări legislative în vigoare. Totuși, potrivit autorilor studiului, trecerea la ambalaje biodegradabile nu vine cu beneficii pentru mediul înconjurător dacă nu sunt luate măsuri de colectare și reciclare corespunzătoare. Articolele din plastic „biodegradabile”, inclusiv pungile și recipientele de plastic de unică folosință, se descompun complet numai dacă sunt expuse la temperaturi ridicate prelungite de peste 50°C. În Republica Moldova sunt autorizați 28 de operatori care au printre tipurile de activități desfășurate inclusiv gestionarea deșeurilor din plastic. Cantitatea de deșeuri din plastic colectată anual de operatorii analizați variază de la 8 tone la 2400 tone. Studiul recomandă elaborarea unui plan național de acțiuni pentru reducerea poluării cu deșeuri de plastic și implementarea principiilor economiei circulare. Autorii sugerează reducerea și eliminarea treptată a produselor de unică folosință din plastic. Autoritățile sunt încurajate să promoveze conceptul de reutilizare, să implementeze sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Cercetarea a fost elaborată de Asociația Obștească „Verde e Moldova”, în parteneriat cu Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD.

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră