sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

375 articole
Mediu

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu 

Patru păstrăvării ilegale au fost depistate de comisarii de Mediu din Mehedinți. Ele erau alimentate din râul Brebina, parte a ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi. S-au aplicat sancţiuni şi s-a dispus sistarea activităţii până la intrarea în legalitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu ”În urma controlului efectuat de comisarii Gărzii de Mediu Mehedinţi pe raza comunei Obârşia Cloşani, impreună cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale – Apele Române – ABA Jiu şi ariei naturale protejate Geoparcul Platoul Mehedinţi au fost identificate patru păstrăvării cu alimentare din cursul de apă Brebina şi afluenţii acestuia, ce aparţin unor persoane fizice”, a transmis, marţi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că deoarece proprietarii de bazine piscicole identificaţi nu deţineau acte de reglementare pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 20.000 lei şi s-a dispus măsura de sistare a activităţii până la obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce din România. Potrivit ministrului Agriculturii, România produce într-un an doar 20 de mii de tone de pește. Totuși, am putea să ne triplăm producția dacă am profita de întreaga suprafață disponibilă pentru acvacultură și să ajungem astfel la 60 sau chiar 70 de mii de tone de pește românesc pe an. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane

Păstrăvării ilegale, depistate de comisarii de Mediu  Foto: Agrointel
Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active Foto: Twitter
Mediu

Schimbările climatice determina scăderea valorii active

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, va avertiza că schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane. Yellen va spune unui nou consiliu consultativ format din cadre academice, experţi din sectorul privat şi organizaţii non-profit că numărul anual al dezastrelor de ordinul miliardelor de dolari a crescut de cinci ori în ultimii cinci ani, comparativ cu anii 1980, chiar şi după ce a luat în considerare inflatia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active ”Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, dezastrele naturale şi creşterea temperaturilor pot duce la scăderi ale valorii activelor care ar putea trece în cascadă prin sistemul financiar. Iar o tranziţie întârziată şi dezordonată către o economie net zero poate duce şi la şocuri la nivelul sistemului financiar”, a spus ea în observaţiile pregătite pentru a fi transmise la prima şedinţă a consiliului consultativ, scrie news.ro. În ianuarie, guvernul SUA a raportat că 2022 a egalat 2017 şi 2011 pentru al treilea cel mai mare număr de dezastre de miliarde de dolari, cu un cost total de cel puţin 165 de miliarde de dolari. Au fost 18 dezastre meteorologice şi climatice care au costat fiecare cel puţin 1 miliard de dolari pe an, inclusiv două focare de tornade în sud şi sud-est, în martie şi aprilie, şi incendii masive în vest. Yellen a spus că noul Comitet consultativ privind riscurile financiare legate de climă, înfiinţat în octombrie anul trecut de Consiliul de Supraveghere a Stabilităţii Financiare (FSOC), va stimula eforturile SUA de a atenua riscurile pe care schimbările climatice le prezintă pentru stabilitatea financiară. ”CFRAC este un indiciu clar al seriozităţii cu care autorităţile de reglementare din SUA îşi asumă problema creşterii riscurilor legate de climă în sistemul financiar”, a declarat John Morton, fostul consilier climatic al lui Yellen, care s-a alăturat din nou Pollination, o firmă de investiţii pentru schimbările climatice, în ianuarie. Noi reglementări privind gestionarea riscurilor legate de climă Cu o gamă largă de experţi, consiliul va sfătui FSOC în timp ce se confruntă cu ceea ce a identificat ca fiind „un risc emergent pentru stabilitatea sistemului financiar al SUA”, a spus Morton. Întâlnirea are loc pe fondul unei serii de noi reglementări privind gestionarea riscurilor legate de climă, emise de Oficiul Controlorului Monedei (OCC), Federal Deposit Insurance Corp (FDIC) şi Rezerva Federală după ce FSOC, un grup de reglementare de top din SUA, a identificat pentru prima dată schimbările climatice ca ”o ameninţare emergentă” la adresa stabilităţii financiare a SUA, în octombrie 2021. Oficiul Federal de Asigurări a emis, de asemenea, o propunere de a colecta date de la asigurători pentru a evalua riscul climatic, iar Fed a declarat în ianuarie că va efectua o analiză pilot a scenariului climatic pentru a studia practicile băncii de management al riscului climatic.

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Foto: Twitter
Mediu

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore în România, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului. "UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul. La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică". Principalele surse de metan "Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030. Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa. "România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu. În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze. OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan. "Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency. Măsurătorile independente ale emisiilor de metan, de cinci ori mai mari decât ce declara oficial România Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România. "Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman. Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile 2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe.

Contract pentru extragerea controlată a şacalilor Foto: Facebook
Mediu

Contract pentru extragerea controlată a şacalilor

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a semnat un contract pentru extragerea controlată a şacalilor din Deltă. Este vorba de extragerea „controlată” a 400 de șacali, precizează administrația, pe pagina de Facebook. Contract pentru extragerea controlată a şacalilor Contractul a fost adjudecat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, după ce locuitorii Deltei s-au plâns că şacalii le omoară animalele pe care le cresc în curţi şi le distrug grădinile cu legume şi le-au cerut autorităţilor să reducă numărul acestora. "Având în vedere plângerile populaţiei locale cu privire la pagubele provocate de exemplarele de şacali, studiile recente, cartarea distribuţiei şi evaluările numerice, extragerea se va efectua atât în proximitatea localităţilor cât şi în ecosistemele naturale aflate pe teritoriul administrativ al comunelor: Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, C.A.Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina, Caraorman, Nufăru, Beştepe, Mahmudia, Murighiol, Sfântu Gheorghe", se arată în anunţul ARBDD. Spre deosebire de acţiunile similare desfăşurate în anii trecuţi, la cea din acest an vor putea participa şi localnicii care au documente valabile. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile "Extracţia de şacali se va face conform unui program săptămânal, cu înştiinţarea UAT-urilor unde se va efectua acţiunea, cu cel puţin 48 ore înainte. Pot participa şi vânători cu toate documentele valabile (permis de armă, permis permanent de vânătoare, asigurare) care locuiesc în RBDD", mai specifică sursa amintită.

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova Foto: Twitter
Mediu

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova

Poluarea cu plastic este tot mai acută în Moldova, arată Jurnal.md, citat de Rador. În ultimii zece ani, cantitatea de materiale plastice folosite în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă de circa patru la sută anual. Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova În ultimii trei ani, se atestă o creștere a cantității de pungi biodegradabile importate în Republica Moldova, datorită noilor modificări legislative în vigoare. Totuși, potrivit autorilor studiului, trecerea la ambalaje biodegradabile nu vine cu beneficii pentru mediul înconjurător dacă nu sunt luate măsuri de colectare și reciclare corespunzătoare. Articolele din plastic „biodegradabile”, inclusiv pungile și recipientele de plastic de unică folosință, se descompun complet numai dacă sunt expuse la temperaturi ridicate prelungite de peste 50°C. În Republica Moldova sunt autorizați 28 de operatori care au printre tipurile de activități desfășurate inclusiv gestionarea deșeurilor din plastic. Cantitatea de deșeuri din plastic colectată anual de operatorii analizați variază de la 8 tone la 2400 tone. Studiul recomandă elaborarea unui plan național de acțiuni pentru reducerea poluării cu deșeuri de plastic și implementarea principiilor economiei circulare. Autorii sugerează reducerea și eliminarea treptată a produselor de unică folosință din plastic. Autoritățile sunt încurajate să promoveze conceptul de reutilizare, să implementeze sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Cercetarea a fost elaborată de Asociația Obștească „Verde e Moldova”, în parteneriat cu Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD.

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile, afirmă premierul Ciucă Foto: News.ro
Mediu

România producţiei materiale energiei regenerabile

România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, pe Facebook. România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile „Compania AE Solar va deschide în ţara noastră o fabrică de panouri solare, investiţie de un miliard de euro. Reprezentanţii companiei mi-au prezentat aceste planuri, în cadrul întâlnirii de azi, de la Palatul Victoria”, a scris, luni seară, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă, citat de news.ro. Acesta a precizat că, încă din acest an, proiectul va ajunge la o capacitate de 2GW, urmând să atingă nivelul de 10GW (o treime din necesarul european) când unitatea va fi operaţională în întregime. „Guvernul pe care îl conduc va sprijini proiectul prin asigurarea finanţărilor necesare, de la bugetul de stat sau din surse europene”, a mai transmis premierul. Acesta a mai afirmat că s-a întâlnit şi cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, care a achiziţionat termocentrala Mintia. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți „Noul proprietar va investi un miliard de euro, urmând să transforme termocentrala în cea mai mare şi mai eficientă capacitate de producţie a energiei electrice pe gaz din UE. La Mintia se va folosi din plin gazul românesc extras în Marea Neagră. Pe viitor, centrala va integra şi noi tehnologii, precum obţinerea electricităţii din hidrogen”, a mai transmis premierul, Potrivit acestuia, ”repornirea eficientă a centralei de la Mintia este unul dintre paşii României spre independenţa energetică”. Nicolae Ciucă apreciază, astfel, că ”România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile”. „Ca mare producător regional, vom putea exporta energie atât în Republica Moldova, cât şi către alţi parteneri europeni”, a mai scris premierul pe Facebook.

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu (sursa: Twitter/AFCN - FANC)
Mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri (sursa: Facebook/NASA)
Mediu

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri. ISS a fost nevoită să se mute pe o altă orbită, luni, pentru a evita coliziunea cu deşeuri spaţiale, conform unor surse ruse. Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri Motorul capsulei Soiuz andocată la ISS a contribuit la realizarea acestei devieri, a indicat agenţia spaţială rusă Roscosmos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeurile spaţiale, care provin, spre exemplu, de la sateliţi scoşi din funcţiune, sunt considerate o problemă serioasă pentru călătoriile în spaţiu. Potrivit informaţiilor, aceasta a fost pentru a 334-a oară în istoria ISS când laboratorul spaţial a fost nevoit să se mute pe o altă orbită pentru a evita o coliziune cu deşeurile orbitale. ISS se află acum la o distanţă de 418,6 kilometri de Pământ, cu 1,2 kilometri mai departe decât înainte. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia În prezent, la bordul ISS se află în total 11 membri ai echipajului. Patru dintre aceştia urmează să revină pe Pământ până la sfârşitul săptămânii la bordul capsulei spaţiale americane Crew Dragon. Printre aceştia se numără cosmonauta Anna Kikina.

Germania plătește foarte scump schimbările climatice (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Mediu

Germania plătește foarte scump schimbările climatice

Germania plătește foarte scump schimbările climatice. Amplificarea fenomenelor meteorologice extreme, consecinţe ale schimbărilor climatice, ar putea costa Germania aproape 1.000 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu comandat de guvernul federal şi publicat luni, relatează AFP. Germania plătește foarte scump schimbările climatice Consecinţele schimbărilor climatice, cum ar fi inundaţiile sau valurile de căldură, ar putea cauza cheltuieli de 910 de miliarde de euro pentru cea mai mare economie a Europei dacă nu se iau măsuri de adaptare, potrivit studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această cifră este doar o "estimare scăzută" a posibilelor repercusiuni, a adăugat Ministerul Economiei şi Climei, deoarece modelul analitic utilizat pentru studiu nu a putut lua în considerare toate implicaţiile posibile ale schimbărilor climatice. De exemplu, decesele suplimentare, deteriorarea calităţii vieţii şi dispariţia multor specii de animale şi plante nu au fost incluse "în pofida importanţei lor primordiale", precizează ministerul. Prin urmare, costurile reale generate de schimbările climatice ar trebui deci să fie "semnificativ mai mari" decât estimările studiului. Posibil, "doar" 280 de miliarde de euro În cazul "une schimbări climatice scăzute", costurile s-ar ridica la 280 de miliarde de euro, dacă nu s-ar lua măsuri de adaptare la creşterea temperaturilor. Măsurile preconizate de studiu variază de la dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la schimbările climatice la un sistem de irigare mai bun, la investiţii în cercetare publică. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Împreună, acestea ar putea compensa "pe deplin" costurile unei "schimbări climatice uşoare" şi ar putea atenua pâna la 60% din scenariul cel mai grav. Potrivit studiului, Germania a suportat deja 145 de miliarde de euro, reprezentând cheltuieli legate de climă între 2000 şi 2021, mai mult de jumătate din cele înregistrate în 2018.

Emisiile CO2 zero costă scump companiile (sursa: Facebook/Deloitte)
Mediu

Emisiile CO2 zero costă scump companiile

Emisiile CO2 zero costă scump companiile. Cele care şi-au luat angajamentul să aibă zero emisii nete de carbon vor avea costuri mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030, relevă studiul "Deloitte Insurance Outlook 2023", publicat luni. Emisiile CO2 zero costă scump companiile "Poliţele de asigurare care acoperă tranziţia către energia verde pentru companiile care şi-au luat angajamentul de a avea zero emisii nete de carbon reprezintă o altă nişă de exploatat de către asigurători (...), deoarece se preconizează că, la nivel mondial, companiile vor avea costuri anuale legate de acest segment mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030", se menţionează în cercetare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform consultanţilor, jucătorii din domeniul asigurărilor ar trebui să analizeze diferite parteneriate pentru a valorifica domeniul în creştere al asigurărilor încorporate în alte servicii (embedded insurance), care se referă la achiziţionarea de asigurare la punctele de vânzare ale altor produse sau servicii. "Se estimează că primele brute globale subscrise în acest mod vor creşte de şase ori, până la 722 de miliarde de dolari până în 2030. Segmentul activelor necorporale, definite ca bunuri care nu au formă fizică, dar au valoare monetară, se extinde şi creează, de asemenea, noi oportunităţi pentru asigurători, de la criptomonede şi NFT-uri, la activităţi virtuale în metavers", se arată în studiul de specialitate. Sectorul asigurărilor, rol crucial "(...) în timp ce majoritatea asigurătorilor au o abordare reactivă cu privire la ESG, concentrându-se pe conformarea cu reglementările, pe colectarea şi raportarea datelor specifice şi pe îmbunătăţirea managementului riscului, raportul sugerează că aceştia ar trebui să ia iniţiativa pentru a avea mai multe beneficii, de exemplu pentru a se diferenţia faţă de concurenţi prin includerea iniţiativelor ESG în strategia de pregătire şi lansare a produselor şi serviciilor şi în cultura organizaţională. Sectorul asigurărilor poate juca un rol crucial în tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, deoarece jucătorii din domeniul asigurărilor sunt cei care asigură riscurile unor industrii cu emisii mari de CO2, precum şi investitori instituţionali în aceste domenii. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Asigurătorii ar trebui să se aştepte să fie judecaţi din ce în ce mai mult de toate părţile interesate (stakeholders) prin prisma modului în care se raportează la temele mari legate de sustenabilitate, precum riscul climatic, diversitatea şi incluziunea, echitatea socială şi guvernanţa transparentă, iar fiecare dintre aceste aspecte ar putea deveni un avantaj competitiv în lupta pentru personal, pentru investitori şi cotă de piaţă, potrivit studiului", subliniază raportul.

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean (sursa: Facebook/UNESCO)
Mediu

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean. O conferinţă europeană despre poluarea apelor dulci cu microplastice a început luni la Paris cu scopul de a plasa această chestiune urgentă cât mai sus pe ordinea de zi a agendei globale. Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean "Ecosistemele de apă dulce sunt poluate pe scară largă de microplastice, făcând din râuri o cale majoră prin care emisiile de microplastice ajung în ocean", au anunţat reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) înainte de începerea conferinţei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rezultatele celor mai recente studii ştiinţifice, recomandările către factorii de decizie politică şi modul în care poate fi crescut gradul de conştientizare în rândul societăţii sunt temele care vor fi discutate pe parcursul celor trei zile ale conferinţei din capitala Franţei. Primul proiect ce vizează cercetările privind microplasticele este coordonat de Universitatea Bayreuth din Germania în colaborare cu UNESCO. Rezultatele conferinţei pariziene vor fi utilizate la Conferinţa ONU pentru Apă 2023, care va avea loc la New York la sfârşitul acestei luni. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Organizatorii conferinţei de la Paris au descris poluarea cu plastic drept una dintre cele mai importante chestiuni sociale şi de mediu din acest secol, alături de schimbările climatice, distrugerea biodiversităţii şi criza materiilor prime. Microplasticele sunt mici particule sintetice provenite fie din producţia unor bunuri pentru uz personal sau industrial, fie din deşeuri din plastic. Poluarea cu microplastice este considerată o ameninţare potenţială pentru ecosisteme şi pentru societatea umană.

Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles Foto: twitter
Mediu

Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles

Fermierii din regiunea Flandra, nordul Belgiei, au venit cu tractoarele în Bruxelles pentru a protesta faţă de planurile guvernului regional de limitare a emisiilor de azot. Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles Poliţia din capitala Belgiei estimează că aproximativ 2.700 de tractoare au blocat traficul pe străzile din Bruxelles. Multe dintre tractoare aveau afişate panouri pe care erau scrise nemulţumirile fermierilor. "În forma actuală, acordul privind reducerea emisiilor de azot vor provoca un carnagiu socio-economic", au avertizat organizaţiile fermierilor într-un comunicat de presă comun, adăugând că vor ca acordul să reflecte mai bine perspectivele viitoare pentru sectorul agricol. "Suntem convinşi că ceva trebuie să se schimbe cu privire la emisiile de azot, dar sectorul agricol nu poate fi tratat în mod diferit de sectorul industrial", a declarat Leen Engelen, unul dintre fermierii protestatari, referindu-se la unul dintre punctele disputate din noul proiect de lege. Puteți citi și: Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii Numărul mare de capete de vite şi utilizarea puternică a îngrăşămintelor, precum şi traficul şi construcţiile, au făcut ca nivelul oxizilor de azot în aerul şi apa din Belgia şi Ţările de Jos să fie mai mare decât normele UE şi asta ameninţă mediul înconjurător. Planurile care sunt destinate să limiteze emisiile de azot în regiunea Flandra au provocat o criză la nivelul Guvernului regional, criză care nu a fost soluţionată în timpul celor 16 ore de discuţii, care au avut loc la începutul acestei săptămâni. Potrivit presei belgiene, ministrul-preşedinte al regiunii Flandra, Jan Jambon, ar dori să ia o decizie finală până la finele acestei săptămâni. Manifestation des agriculteurs néerlandais et flamands#bruxelles #manifestation #agriculteurs #tracteurs pic.twitter.com/ghRRDiDVRy— Marie-Sophie du Montant (@MSdeBxl) March 3, 2023 În Ţările de Jos fermierii au refuzat să coopereze cu Guvernul cu privire la măsuri destinate limitării emisiilor de azot, care ar însemna o reducere semnificativă a şeptelului din această ţară.

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Foto: Facebook Apele Române
Mediu

Ministerul Mediului cere nou post de secretar de stat

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbaterea publică și citat de news.ro. Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Viitorul post de secretar de stat este necesar ”pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor”. În prezent, Ministerul Mediului, apelor şi pădurilor are şase secretari de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi un secretar general şi de trei secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii. ”Pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor, este necesară suplimentarea numărului total de posturi de secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un post”, se menţionează în Nota de Fundamentare. ”De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la noţiunea de luptă împotriva inundaţiilor, omul a trecut succesiv la noţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi apoi la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ulimii ani şi cosecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, care se realizează coordonat de către toţi factorii responsabili şi care presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor”, se arată în document. ”Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene”, mai menţionează proiectul. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”

Greta Thunberg a câștigat Foto: Twitter
Mediu

Greta Thunberg a câștigat

Guvernul norvegian şi-a cerut scuze joi grupurilor indigene sami pentru construcţia de turbine eoliene pe păşunile renilor, numind-o ”o încălcare a drepturilor omului”, îndemnând totodată la o soluţie care să permită încă producţia de energie în zonă, transmite Reuters, citată de news.ro. Greta Thunberg a câștigat Scuzele ministrului Petrolului şi Energiei, Terje Aasland, au urmat unei săptămâni de proteste ale activiştilor sami şi al altora, inclusiv militanta pentru mediu Greta Thunberg, care au dus la o criză în creştere pentru guvern. ”Mi-am cerut scuze (azi), în numele guvernului, districtelor de creştere a renilor pentru faptul că permisele (pentru a construi parcuri eoliene) au constituit o încălcare a drepturilor omului”, a declarat Aasland într-o conferinţă de presă. Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că turbinele ridicate pe două parcuri eoliene la Fosen, în centrul Norvegiei, au încălcat drepturile sami, conform convenţiilor internaţionale, dar rămân în funcţiune aproape 17 luni mai târziu. Instanţa nu a spus ce ar trebui să se întâmple cu cele 151 de turbine, care pot alimenta 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ce ar trebui să se întâmple cu zecile de kilometri de drumuri construite pentru a facilita construcţia. Protestatarii sami au blocat intrarea în Ministerul Petrolului şi în alte clădiri guvernamentale din capitala norvegiană Oslo, în ultima săptămână, cerând îndepărtarea turbinelor şi susţinând că tranziţia la energia verde nu ar trebui să fie în detrimentul drepturilor indigenilor. Poliţia norvegiană a reţinut-o Thunberg în timpul unei demonstraţii de miercuri. Se caută soluții pentru ca renii să conviețuiască alături de turbine Aasland a spus că guvernul nu a exclus nicio soluţie, dar a adăugat că încă crede că ar putea fi posibil să se susţină atât producţia de energie, cât şi creşterea renilor la Fosen. ”Am spus că scopul meu este să găsesc soluţii care să permită coexistenţa energiei eoliene Fosen şi creşterea renilor şi aceasta este o sarcină pe care încă cred că o putem reuşi”, a spus el. Declaraţia sa a urmat unei întâlniri cu preşedintele parlamentului consultativ Sami din Norvegia, Silje Karine Muotka, care a cerut scuze. ”Scopul meu rămâne să pun capăt încălcării drepturilor omului şi ca daunele să fie reparate”, a declarat Muotka reporterilor. Ea a refuzat să spună dacă crede că acest lucru va necesita îndepărtarea tuturor turbinelor şi drumurilor. Citește și: Primăria Sectorului 6 plantează, anul acesta, aproximativ un milion de flori Proprietarii fermelor Roan Vind şi Fosen Vind, inclusiv companiile norvegiene Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW, au spus că speră că s-ar putea găsi un compromis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră