miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

România producţiei materiale energiei regenerabile

România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, pe Facebook. România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile „Compania AE Solar va deschide în ţara noastră o fabrică de panouri solare, investiţie de un miliard de euro. Reprezentanţii companiei mi-au prezentat aceste planuri, în cadrul întâlnirii de azi, de la Palatul Victoria”, a scris, luni seară, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă, citat de news.ro. Acesta a precizat că, încă din acest an, proiectul va ajunge la o capacitate de 2GW, urmând să atingă nivelul de 10GW (o treime din necesarul european) când unitatea va fi operaţională în întregime. „Guvernul pe care îl conduc va sprijini proiectul prin asigurarea finanţărilor necesare, de la bugetul de stat sau din surse europene”, a mai transmis premierul. Acesta a mai afirmat că s-a întâlnit şi cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, care a achiziţionat termocentrala Mintia. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți „Noul proprietar va investi un miliard de euro, urmând să transforme termocentrala în cea mai mare şi mai eficientă capacitate de producţie a energiei electrice pe gaz din UE. La Mintia se va folosi din plin gazul românesc extras în Marea Neagră. Pe viitor, centrala va integra şi noi tehnologii, precum obţinerea electricităţii din hidrogen”, a mai transmis premierul, Potrivit acestuia, ”repornirea eficientă a centralei de la Mintia este unul dintre paşii României spre independenţa energetică”. Nicolae Ciucă apreciază, astfel, că ”România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile”. „Ca mare producător regional, vom putea exporta energie atât în Republica Moldova, cât şi către alţi parteneri europeni”, a mai scris premierul pe Facebook.

România, centrul producţiei de materiale necesare energiei regenerabile, afirmă premierul Ciucă Foto: News.ro
Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu (sursa: Twitter/AFCN - FANC)
Mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri (sursa: Facebook/NASA)
Mediu

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri

Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri. ISS a fost nevoită să se mute pe o altă orbită, luni, pentru a evita coliziunea cu deşeuri spaţiale, conform unor surse ruse. Staţia Spaţială Internaţională, amenințată de deșeuri Motorul capsulei Soiuz andocată la ISS a contribuit la realizarea acestei devieri, a indicat agenţia spaţială rusă Roscosmos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeurile spaţiale, care provin, spre exemplu, de la sateliţi scoşi din funcţiune, sunt considerate o problemă serioasă pentru călătoriile în spaţiu. Potrivit informaţiilor, aceasta a fost pentru a 334-a oară în istoria ISS când laboratorul spaţial a fost nevoit să se mute pe o altă orbită pentru a evita o coliziune cu deşeurile orbitale. ISS se află acum la o distanţă de 418,6 kilometri de Pământ, cu 1,2 kilometri mai departe decât înainte. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia În prezent, la bordul ISS se află în total 11 membri ai echipajului. Patru dintre aceştia urmează să revină pe Pământ până la sfârşitul săptămânii la bordul capsulei spaţiale americane Crew Dragon. Printre aceştia se numără cosmonauta Anna Kikina.

Germania plătește foarte scump schimbările climatice (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Mediu

Germania plătește foarte scump schimbările climatice

Germania plătește foarte scump schimbările climatice. Amplificarea fenomenelor meteorologice extreme, consecinţe ale schimbărilor climatice, ar putea costa Germania aproape 1.000 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu comandat de guvernul federal şi publicat luni, relatează AFP. Germania plătește foarte scump schimbările climatice Consecinţele schimbărilor climatice, cum ar fi inundaţiile sau valurile de căldură, ar putea cauza cheltuieli de 910 de miliarde de euro pentru cea mai mare economie a Europei dacă nu se iau măsuri de adaptare, potrivit studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această cifră este doar o "estimare scăzută" a posibilelor repercusiuni, a adăugat Ministerul Economiei şi Climei, deoarece modelul analitic utilizat pentru studiu nu a putut lua în considerare toate implicaţiile posibile ale schimbărilor climatice. De exemplu, decesele suplimentare, deteriorarea calităţii vieţii şi dispariţia multor specii de animale şi plante nu au fost incluse "în pofida importanţei lor primordiale", precizează ministerul. Prin urmare, costurile reale generate de schimbările climatice ar trebui deci să fie "semnificativ mai mari" decât estimările studiului. Posibil, "doar" 280 de miliarde de euro În cazul "une schimbări climatice scăzute", costurile s-ar ridica la 280 de miliarde de euro, dacă nu s-ar lua măsuri de adaptare la creşterea temperaturilor. Măsurile preconizate de studiu variază de la dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la schimbările climatice la un sistem de irigare mai bun, la investiţii în cercetare publică. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Împreună, acestea ar putea compensa "pe deplin" costurile unei "schimbări climatice uşoare" şi ar putea atenua pâna la 60% din scenariul cel mai grav. Potrivit studiului, Germania a suportat deja 145 de miliarde de euro, reprezentând cheltuieli legate de climă între 2000 şi 2021, mai mult de jumătate din cele înregistrate în 2018.

Emisiile CO2 zero costă scump companiile (sursa: Facebook/Deloitte)
Mediu

Emisiile CO2 zero costă scump companiile

Emisiile CO2 zero costă scump companiile. Cele care şi-au luat angajamentul să aibă zero emisii nete de carbon vor avea costuri mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030, relevă studiul "Deloitte Insurance Outlook 2023", publicat luni. Emisiile CO2 zero costă scump companiile "Poliţele de asigurare care acoperă tranziţia către energia verde pentru companiile care şi-au luat angajamentul de a avea zero emisii nete de carbon reprezintă o altă nişă de exploatat de către asigurători (...), deoarece se preconizează că, la nivel mondial, companiile vor avea costuri anuale legate de acest segment mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030", se menţionează în cercetare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform consultanţilor, jucătorii din domeniul asigurărilor ar trebui să analizeze diferite parteneriate pentru a valorifica domeniul în creştere al asigurărilor încorporate în alte servicii (embedded insurance), care se referă la achiziţionarea de asigurare la punctele de vânzare ale altor produse sau servicii. "Se estimează că primele brute globale subscrise în acest mod vor creşte de şase ori, până la 722 de miliarde de dolari până în 2030. Segmentul activelor necorporale, definite ca bunuri care nu au formă fizică, dar au valoare monetară, se extinde şi creează, de asemenea, noi oportunităţi pentru asigurători, de la criptomonede şi NFT-uri, la activităţi virtuale în metavers", se arată în studiul de specialitate. Sectorul asigurărilor, rol crucial "(...) în timp ce majoritatea asigurătorilor au o abordare reactivă cu privire la ESG, concentrându-se pe conformarea cu reglementările, pe colectarea şi raportarea datelor specifice şi pe îmbunătăţirea managementului riscului, raportul sugerează că aceştia ar trebui să ia iniţiativa pentru a avea mai multe beneficii, de exemplu pentru a se diferenţia faţă de concurenţi prin includerea iniţiativelor ESG în strategia de pregătire şi lansare a produselor şi serviciilor şi în cultura organizaţională. Sectorul asigurărilor poate juca un rol crucial în tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, deoarece jucătorii din domeniul asigurărilor sunt cei care asigură riscurile unor industrii cu emisii mari de CO2, precum şi investitori instituţionali în aceste domenii. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Asigurătorii ar trebui să se aştepte să fie judecaţi din ce în ce mai mult de toate părţile interesate (stakeholders) prin prisma modului în care se raportează la temele mari legate de sustenabilitate, precum riscul climatic, diversitatea şi incluziunea, echitatea socială şi guvernanţa transparentă, iar fiecare dintre aceste aspecte ar putea deveni un avantaj competitiv în lupta pentru personal, pentru investitori şi cotă de piaţă, potrivit studiului", subliniază raportul.

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean (sursa: Facebook/UNESCO)
Mediu

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean. O conferinţă europeană despre poluarea apelor dulci cu microplastice a început luni la Paris cu scopul de a plasa această chestiune urgentă cât mai sus pe ordinea de zi a agendei globale. Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean "Ecosistemele de apă dulce sunt poluate pe scară largă de microplastice, făcând din râuri o cale majoră prin care emisiile de microplastice ajung în ocean", au anunţat reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) înainte de începerea conferinţei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rezultatele celor mai recente studii ştiinţifice, recomandările către factorii de decizie politică şi modul în care poate fi crescut gradul de conştientizare în rândul societăţii sunt temele care vor fi discutate pe parcursul celor trei zile ale conferinţei din capitala Franţei. Primul proiect ce vizează cercetările privind microplasticele este coordonat de Universitatea Bayreuth din Germania în colaborare cu UNESCO. Rezultatele conferinţei pariziene vor fi utilizate la Conferinţa ONU pentru Apă 2023, care va avea loc la New York la sfârşitul acestei luni. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Organizatorii conferinţei de la Paris au descris poluarea cu plastic drept una dintre cele mai importante chestiuni sociale şi de mediu din acest secol, alături de schimbările climatice, distrugerea biodiversităţii şi criza materiilor prime. Microplasticele sunt mici particule sintetice provenite fie din producţia unor bunuri pentru uz personal sau industrial, fie din deşeuri din plastic. Poluarea cu microplastice este considerată o ameninţare potenţială pentru ecosisteme şi pentru societatea umană.

Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles Foto: twitter
Mediu

Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles

Fermierii din regiunea Flandra, nordul Belgiei, au venit cu tractoarele în Bruxelles pentru a protesta faţă de planurile guvernului regional de limitare a emisiilor de azot. Fermierii au venit cu tractoarele în Bruxelles Poliţia din capitala Belgiei estimează că aproximativ 2.700 de tractoare au blocat traficul pe străzile din Bruxelles. Multe dintre tractoare aveau afişate panouri pe care erau scrise nemulţumirile fermierilor. "În forma actuală, acordul privind reducerea emisiilor de azot vor provoca un carnagiu socio-economic", au avertizat organizaţiile fermierilor într-un comunicat de presă comun, adăugând că vor ca acordul să reflecte mai bine perspectivele viitoare pentru sectorul agricol. "Suntem convinşi că ceva trebuie să se schimbe cu privire la emisiile de azot, dar sectorul agricol nu poate fi tratat în mod diferit de sectorul industrial", a declarat Leen Engelen, unul dintre fermierii protestatari, referindu-se la unul dintre punctele disputate din noul proiect de lege. Puteți citi și: Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii Numărul mare de capete de vite şi utilizarea puternică a îngrăşămintelor, precum şi traficul şi construcţiile, au făcut ca nivelul oxizilor de azot în aerul şi apa din Belgia şi Ţările de Jos să fie mai mare decât normele UE şi asta ameninţă mediul înconjurător. Planurile care sunt destinate să limiteze emisiile de azot în regiunea Flandra au provocat o criză la nivelul Guvernului regional, criză care nu a fost soluţionată în timpul celor 16 ore de discuţii, care au avut loc la începutul acestei săptămâni. Potrivit presei belgiene, ministrul-preşedinte al regiunii Flandra, Jan Jambon, ar dori să ia o decizie finală până la finele acestei săptămâni. Manifestation des agriculteurs néerlandais et flamands#bruxelles #manifestation #agriculteurs #tracteurs pic.twitter.com/ghRRDiDVRy— Marie-Sophie du Montant (@MSdeBxl) March 3, 2023 În Ţările de Jos fermierii au refuzat să coopereze cu Guvernul cu privire la măsuri destinate limitării emisiilor de azot, care ar însemna o reducere semnificativă a şeptelului din această ţară.

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Foto: Facebook Apele Române
Mediu

Ministerul Mediului cere nou post de secretar de stat

Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea, care să se ocupe de inundaţii, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbaterea publică și citat de news.ro. Ministerul Mediului cere un nou post de secretar de stat, al şaptelea Viitorul post de secretar de stat este necesar ”pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor”. În prezent, Ministerul Mediului, apelor şi pădurilor are şase secretari de stat, numiţi prin decizii ale prim-ministrului, precum şi un secretar general şi de trei secretari generali adjuncţi, numiţi în condiţiile legii. ”Pentru o bună gestionare şi o coordonare a creşterea capacităţii infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor de protecţie împotriva inundaţiilor, este necesară suplimentarea numărului total de posturi de secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu un post”, se menţionează în Nota de Fundamentare. ”De-a lungul timpului, au existat mai multe forme de abordare a fenomenului, de la noţiunea de luptă împotriva inundaţiilor, omul a trecut succesiv la noţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi apoi la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ulimii ani şi cosecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, care se realizează coordonat de către toţi factorii responsabili şi care presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor”, se arată în document. ”Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene”, mai menţionează proiectul. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”

Greta Thunberg a câștigat Foto: Twitter
Mediu

Greta Thunberg a câștigat

Guvernul norvegian şi-a cerut scuze joi grupurilor indigene sami pentru construcţia de turbine eoliene pe păşunile renilor, numind-o ”o încălcare a drepturilor omului”, îndemnând totodată la o soluţie care să permită încă producţia de energie în zonă, transmite Reuters, citată de news.ro. Greta Thunberg a câștigat Scuzele ministrului Petrolului şi Energiei, Terje Aasland, au urmat unei săptămâni de proteste ale activiştilor sami şi al altora, inclusiv militanta pentru mediu Greta Thunberg, care au dus la o criză în creştere pentru guvern. ”Mi-am cerut scuze (azi), în numele guvernului, districtelor de creştere a renilor pentru faptul că permisele (pentru a construi parcuri eoliene) au constituit o încălcare a drepturilor omului”, a declarat Aasland într-o conferinţă de presă. Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că turbinele ridicate pe două parcuri eoliene la Fosen, în centrul Norvegiei, au încălcat drepturile sami, conform convenţiilor internaţionale, dar rămân în funcţiune aproape 17 luni mai târziu. Instanţa nu a spus ce ar trebui să se întâmple cu cele 151 de turbine, care pot alimenta 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ce ar trebui să se întâmple cu zecile de kilometri de drumuri construite pentru a facilita construcţia. Protestatarii sami au blocat intrarea în Ministerul Petrolului şi în alte clădiri guvernamentale din capitala norvegiană Oslo, în ultima săptămână, cerând îndepărtarea turbinelor şi susţinând că tranziţia la energia verde nu ar trebui să fie în detrimentul drepturilor indigenilor. Poliţia norvegiană a reţinut-o Thunberg în timpul unei demonstraţii de miercuri. Se caută soluții pentru ca renii să conviețuiască alături de turbine Aasland a spus că guvernul nu a exclus nicio soluţie, dar a adăugat că încă crede că ar putea fi posibil să se susţină atât producţia de energie, cât şi creşterea renilor la Fosen. ”Am spus că scopul meu este să găsesc soluţii care să permită coexistenţa energiei eoliene Fosen şi creşterea renilor şi aceasta este o sarcină pe care încă cred că o putem reuşi”, a spus el. Declaraţia sa a urmat unei întâlniri cu preşedintele parlamentului consultativ Sami din Norvegia, Silje Karine Muotka, care a cerut scuze. ”Scopul meu rămâne să pun capăt încălcării drepturilor omului şi ca daunele să fie reparate”, a declarat Muotka reporterilor. Ea a refuzat să spună dacă crede că acest lucru va necesita îndepărtarea tuturor turbinelor şi drumurilor. Citește și: Primăria Sectorului 6 plantează, anul acesta, aproximativ un milion de flori Proprietarii fermelor Roan Vind şi Fosen Vind, inclusiv companiile norvegiene Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW, au spus că speră că s-ar putea găsi un compromis.

Primăria Sectorului 6 plantează aproximativ un milion de flori Foto: Facebook Primaria Sectorului 6
Mediu

Primăria Sectorului 6 plantează un milion de flori

Primăria Sectorului 6 plantează, anul acesta, aproximativ un milion de flori, anunță autoritatea locală. Jumătate din acestea sunt produse în serele proprii ale Administraţiei Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană (ADPDU) Sector 6 şi vor fi sădite începând cu luna mai. Citește și: AIE: Emisiile globale de dioxid de carbon legate de energie au atins un nivel record anul trecut Primăria Sectorului 6 plantează aproximativ un milion de flori Petunii, begonii, crăiţe, muşcate, salvie, verbene sunt doar câteva dintre soiurile de flori care vor fi plantate în acest an pe principalele scuaruri, ronduri, jardiniere şi aliniamente stradale din Sectorul 6. Peste 500.000 de plante au fost cultivate în serele proprii ale ADPDU Sector 6. Alţi peste 400.000 de bulbi de lalele multicolore au fost puşi recent în pământ, în noile amenajări peisagistice şi urbanistice. Anul acesta, Primăria Sectorului 6 amenajează 136.000 de metri pătraţi de spaţiu verde. Anul trecut, autoritatea locală a câştigat 60.000 de metri pătraţi de spaţii verzi, prin reamenajarea unor terenuri lăsate în paragină. De asemenea, Primăria Sectorului 6 transformă unele terenuri abandonate în parcuri, cum este, de exemplu, Parcul Liniei, al cărui prim tronson va fi gata în mai.

Emisiile de dioxid de carbon au atins un nivel record  Foto: news.ro
Mediu

Emisiile de dioxid de carbon au atins un nivel record

Emisiile globale de dioxid de carbon legate de energie au atins un nivel record anul trecut, a anunţat joi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), transmite Reuters, citată de news.ro. În următorii ani vor fi necesar reduceri profunde ale emisiilor, în principal din arderea combustibililor fosili, pentru a fi îndeplinite obiectivele de limitare a creşterii temperaturilor la nivel global şi de prevenire a schimbărilor climatice, au spus oamenii de ştiinţă. Emisiile de dioxid de carbon au atins un nivel record ”Încă vedem creşterea emisiilor de la combustibilii fosili, împiedicând eforturile de a îndeplini obiectivele climatice ale lumii”, a declarat directorul general al AIE, Fatih Birol, într-un comunicatul care însoţeşte raportul. Raportul agenţiei de supraveghere din Paris vine la doar câteva săptămâni după ce marii producători de combustibili fosili precum Chevron, Exxon Mobil şi Shell au raportat profituri record, în timp ce BP a dat înapoi lanurile de reducere a producţiei de petrol şi gaze şi de reducere a emisiilor. ”Companiile internaţionale şi naţionale din sectorul combustibililor fosili realizează venituri record şi trebuie să-şi asume partea lor de responsabilitate”, a spus Birol. Emisiile globale din sectorul energie au crescut cu 0,9% în 2022, până la un record de 36,8 miliarde de tone, a arătat analiza IEA. Emisiile de dioxid de carbon (CO2) provenite de la cărbune au crescut cu 1,6% anul trecut, multe ţări orientându-se către combustibilul mai poluant după invadarea Ucrainei de către Rusia şi o reducere a aprovizionării cu gaze ruseşti către Europa, care a provocat preţuri record ale gazelor. Emisiile de CO2 din petrol au crescut cu 2,5%, dar au rămas sub nivelurile anterioare pandemiei, potrivit raportului. Mare poluator: călătoriile aeriene Aproximativ jumătate din creşterea emisiilor legate de petrol a fost determinată de o creştere a călătoriilor aeriene, care şi-au revenit de la un nivel scăzut în timpul pandemiei. Scăderea producţiei centralelor nucleare şi din cauza evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv valurile de căldură, au contribuit, de asemenea, la creşterea emisiilor legate de energie, a spus AIE. Citește și: Poluarea masivă de pe fluviul Oder, care a ucis sute de tone de pești, cauzată de minele poloneze din Silezia Superioară, acuză Greenpeace Emisiile au fost parţial compensate, totuşi, de o creştere a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi eoliană şi solară, măsurile de eficienţă energetică şi vehiculele electrice. Acestea au evitat încă 550 de milioane de tone de emisii de CO2 anul trecut, a spus AIE.

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder (sursa: Twitter/Greenpeace Polska)
Mediu

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder. Organizaţia ecologistă Greenpeace a acuzat joi grupurile miniere poloneze că au poluat fluviul Oder, la graniţa cu Germania, un fenomen ce a provocat în vara anului trecut apariţia unei alge toxice şi care a ucis sute de tone de peşti. Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder Rapoartele german şi polonez, publicate în septembrie 2022, au dezvăluit o creştere bruscă a salinităţii, care, asociată cu temperaturile ridicate şi cu debitele scăzute ale fluviului, ar fi dus la proliferarea algei toxice Prymnesium parvum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nici Varşovia, nici Berlinul nu i-au acuzat pe administratorii minelor poloneze că ar fi responsabili pentru acea salinitate crescută. Autorităţile poloneze au propus o recompensă financiară pentru orice persoană care îi va găsi pe cei vinovaţi. "De vină sunt grupurile miniere care operează în Silezia Superioară", în sudul Poloniei, au concluzionat experţii de la Greenpeace într-un raport prezentat joi în faţa jurnaliştilor, la Varşovia. Experţii au examinat compoziţia apelor reziduale deversate de mai multe mine în afluenţii fluviului Oder. Apa fluviului, apă de canalizare "În aval de Silezia Superioară, apa fluviului se transformă în apă de canalizare", a declarat chimistul Leszek Pazderski, profesor la Universitatea Torun şi expert în cadrul Greenpeace. După părerea lui, la ieşirea din acele mine, salinitatea apelor din afluenţi o depăşeşte "de zeci de ori" pe aceea care a ucis sute de tone de peşti în fluviul Oder. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” "Fără acele cloruri şi acei sulfaţi, catastrofa nu s-ar fi produs niciodată", a subliniat chimistul polonez. Dezastrul ecologic de pe fluviul Oder a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Varşovia. Germania a acuzat Polonia că a întârziat să o informeze în legătură cu amploarea poluării. Primele semnalări despre moartea în masă a peştilor din Oder au fost făcute de localnici şi pescari din Polonia, la sfârşitul lunii iulie 2022.

Degajare enormă de fum negru toxic (sursa: Facebook/Dragoș Popescu)
Mediu

Degajare enormă de fum negru toxic

Degajare enormă de fum negru toxic. O coloană uriașă de fum a fost filmată de senatorul Dragoș Popescu la Răcari, Dâmbovița, miercuri. Joi, pe câmpurile de lângă aceeași localitate, un alt incendiu de deșeuri a fost reperat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nici nu era greu: fumul negru se vedea de la mulți kilometri depărtare. Degajare enormă de fum negru toxic Potrivit lui Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, care a postat un video cu un incendiu asemănător la Sintești, "Fumul se ridica cu miliarde de particule de cauciuc incinse, face o bolta si apoi se lasa, prin racire, peste Bucuresti. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” Un kg ars de plastic de cablu sau de interior de masina este echivalentul a 4.5 tone de lemn uscat ars, ca toxicitate. Cand ard 10 tone intr-o zi, inseamna cat 45000 (tone lemn uscat, adica 70.000 mc de lemn din padure. Asta echivaleaza cu 200 ha de padure arse in fiecare zi, langa Bucuresti, adica un sfert din Padurea Baneasa.".

Deșeuri UE, via România, în Ucraina (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri UE, via România, în Ucraina

Deșeuri UE, via România, în Ucraina. Cantitatea de peste 55 de tone de deşeuri metalice, din Bulgaria pentru Ucraina, a fost oprită la vama Giurgiu, pentru că documentele de transport nu îndeplineau condiţiile de transfer transfrontalier. Deșeuri UE, via România, în Ucraina "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-au prezentat trei cetăţeni ucraineni cu vârste de 46, 55, respectiv 69 de ani, care conduceau trei ansambluri rutiere, formate din cap tractor şi semiremorcă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferii transportau deşeuri metalice, încărcate din Bulgaria şi care erau destinate unei societăţi comerciale din Ucraina. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 55.840 kilograme deşeuri metalice", se arată într-un comunicat de presă, emis joi de ITPF Giurgiu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile de frontieră au constatat faptul că acestea nu îndeplinesc condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care autorităţile competente nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României, deşeurile fiind returnate societăţii expeditoare.

CITES, semnată acum 50 de ani (sursa: Facebook/CITES)
Mediu

CITES, semnată acum 50 de ani

CITES, semnată acum 50 de ani. Ziua mondială a vieţii sălbatice este aniversată, în fiecare an, la 3 martie. În 1973, la această dată, era semnată, la Washington, Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie - CITES, un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi a animalelor aflate în pericol şi monitorizarea activităţilor de comercializare, pentru a nu fi pusă în pericol supravieţuirea speciilor. CITES, semnată acum 50 de ani Această zi reprezintă oportunitatea de a sărbători numeroasele forme variate de faună şi floră sălbatică şi de a creşte gradul de conştientizare cu privire la multitudinea de beneficii pe care conservarea lor o oferă omenirii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acelaşi timp, această zi ne reaminteşte necesitatea urgentă de a intensifica lupta împotriva distrugerii faunei sălbatice şi a reducerii speciilor de către om, care au ample efecte economice, de mediu şi sociale. Având în vedere aceste diferite efecte negative, Obiectivul 15 de Dezvoltare Durabilă al ONU se concentrează asupra stopării pierderii biodiversităţii, potrivit ONU. În 2023, Ziua mondială a vieţii sălbatice este marcată sub tema "Partnerships for wildlife conservation" (Parteneriat pentru conservarea vieții sălbatice), onorând oamenii care fac diferenţa. Parteneriatele funcţionează pe scară largă ori implică un număr de copii sau o şcoală. Pentru unii, ar putea fi organizarea unei activităţi şcolare de vânzări în beneficiul unui grup de conservare, pentru alţii ar putea fi postarea de fotografii online pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la speciile pe cale de dispariţie. Toate aceste acţiuni, la orice nivel, sunt la fel de importante. Grade de protecție Totodată, în această zi, ONU sărbătoreşte un parteneriat special: a 50-a aniversare a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră sălbatice pe cale de dispariţie - CITES. Astăzi, această convenţie acordă diferite grade de protecţie a peste 37.000 de specii de animale şi plante. De-a lungul celor 50 de ani, parteneriatele au fost în centrul CITES, iar Ziua mondială a vieţii sălbatice va celebra această punte pe care CITES a realizat-o pentru ca aceste parteneriate să se formeze, aducând o contribuţie semnificativă la durabilitatea şi conservarea vieţii sălbatice şi a biodiversităţii. În conformitate cu această convenţie, agenţiile ONU, organizaţiile din sectorul privat, asociaţiile de binefacere şi organizaţiile neguvernamentale trebuie să continue să lucreze pentru conservarea, utilizarea durabilă a vieţii sălbatice şi în lupta împotriva comerţului ilegal şi a epuizării faunei sălbatice. Susţinerea parteneriatelor existente şi constituirea altora noi este esenţială pentru viitorul vieţii pe pământ. Un efort comun trebuie, de asemenea, depus în schimbarea relaţiei cu natura. România, parte a CITES din 1994 Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014. Prin Convenţia de la Washington, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1975, sunt protejate, în prezent, peste 37.000 de specii de animale şi plante, care au fost catalogate în trei anexe, pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatice este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. CITES, cu un număr de 184 de părţi (183 de ţări şi Uniunea Europeană), este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional. O ţară sau o organizaţie de integrare economică regională, pentru care Convenţia a intrat în vigoare, este numită "parte" de către CITES. România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În perioada 14-25 noiembrie 2022, a avut loc, în oraşul Panama, cea de-a 19 adunare a Conferinţei Părţilor CITES - COP19. O serie de noi măsuri de reglementare adoptate în cadrul COP19, cu privire la sute de specii cuprinse în Convenţie, a intrat în vigoare la 23 februarie 2023. Se vor aplica noi măsuri de control practicilor comerciale pentru majoritatea celor 562 de specii de animale şi plante sălbatice care fac obiectul Anexei a II-a a Convenţiei. Speciile afectate includ specii marine, arbori, amfibieni, broaşte ţestoase (de uscat şi de apă), păsări, peşti şi orhidee. Acestea sunt specii cu roluri extrem de critice în ecosistemele lor, în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi în comerţul internaţional. Pe lângă modificările aduse anexelor CITES, la aceeaşi dată au intrat în vigoare cinci noi rezoluţii, modificări a peste 20 de rezoluţii şi peste 360 de decizii. Împreună, aceste măsuri obligatorii din punct de vedere juridic vor fi incluse în legile şi practicile naţionale ale guvernelor din întreaga lume, pentru a asigura un comerţ legal, durabil şi uşor de urmărit cu aceste specii, precum şi pentru a contribui la conservarea lor pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră