vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Acum, Ion Cupă, fostul șef, e adjunct ANAF (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin. În litigiul arbitral de la Washington pentru aurul de la Roșia Montană, Gabriel Resources cere despăgubiri de la statul român de aproape 3,3 miliarde de dolari. Investitori străini mulțumiți Potrivit chiar cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources, Victor Ponta este indicat ca principal responsabil pentru acest litigiu. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Cu alte cuvinte, dacă Gabriel Resources va avea câștig de cauză, îi va putea mulțumi fostului premier al României. Și alți investitori străini interesați de resursele din subsolul României au motive să fie mulțumiți de Victor Ponta. La mijloc se află tot o mină. Dar, spre deosebire de Roșia Montană, în acest caz este foarte probabil ca exploatarea resurselor să înceapă chiar de anul viitor. Este vorba despre minele de cupru de la Moldova Nouă, ale fostei Moldomin. Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin Fosta companie de stat Moldomin a fost cumpărată în 2021 de Eti Bakir, cea mai importantă companie minieră din Turcia, parte a grupului Cengiz. Preluarea la pachet a portului industrial de la Moldova Nouă, construit special pentru transportul concentratelor cuprifere pe Dunăre către Marea Neagră, le aduce investitorilor turci un avantaj strategic pe piața globală a metalelor esențiale pentru noile tehnologii. În 2022, societatea Cuprumold Mining, deținută de Eti Bakir, a câștigat în instanță licența de exploatare a zăcământului după un proces lung cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale). Activitatea minieră se va relua în 2025, au anunțat turcii, care se așteaptă să exploateze anual zece milioane de tone de cupru. Compania turcă Eti Bakir a fost asistată să preia Moldomin de Victor Ponta, prin intermediul firmei celui din urmă, VP Projects Advisers SRL. Pentru consultanța acordată turcilor, firma lui Ponta a încasat 390.000 de euro pentru aceste servicii de la Cengiz Holding, care deține Eti Bakir, potrivit unei investigații captura.ro.

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote (sursa: DIICOT)
Investigații

Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote

Cătălin Prisacariu, Sorin Ozon, Stanimir Vaglenov, Stefano Vergine Zeci de mii de tone de deșeuri textile, cele mai multe provenind din UE, ajung anual pe teritoriul României. Unde sunt abandonate, nu reciclate. Autoritățile statului român au pierdut orice control asupra fenomenului: instituțiile de mediu cu atribuții de control se declară excedate și arată cu degetul către mediul politic, neinteresat să adapteze cadrul legal în materie. Pentru un fost șef al Gărzii de Mediu, însă, explicația sugerată e simplă: corupția. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote. Poliția de Frontieră, triumfală: 5.853 de tone de deșeuri descoperite În decembrie 2023, un comunicat de presă al Poliției de Frontieră din România informa că, în primele unsprezece luni ale anului, la intrarea în țară fuseseră descoperite 5.853 de tone de deșeuri transportate ilegale. Din această cantitate, aproape 20% (1.057 de tone) fuseseră deșeuri textile. Aparent, cifre impresionante, cu atât mai mult cu cât cantitatea totală era de peste două ori mai mare decât cantitatea de deșeuri descoperită ca fiind transportată ilegal în 2022. De fapt, în tabloul general al importurilor de deșeuri în România, cifrele raportate de Poliția de Frontieră sunt mai degrabă ridicole. Filiera Arad/Bihor - Giurgiu/Calafat Potrivit unui răspuns al Gărzii de Mediu din România la o solicitare a echipei noastre, un "tranzit deosebit de mare, de ordinul zecilor de mii de tone, se derulează pe fluxul intrare Arad/Bihor – ieșire Giurgiu/Calafat și invers, prin intermediul căruia se derulează tranzacții între țările din UE (Schengen) și Bulgaria, Turcia etc., constând în deșeuri reciclabile, în mare parte plastic murdar, dar și textile uzate și încălțăminte uzată, diverse bunuri folosite (...). Cantități extrem de mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână trec granițele României în special prin Vest (Arad, Bihor), dar sunt și containere maritime în portul/vama Constanța, care așteaptă intrarea în România". Capturile Poliției de Frontieră, 1% din deșeurile importate Să facem calculele: un număr mediu de 75 de camioane pe săptămână înseamnă 3.900 de camioane anual. Capacitatea de transport a unui astfel de vehicul este de până la 24 de tone. Să presupunem, însă, că, în medie, fiecare din cele 3.900 de camioane transportă numai 15 tone de deșeuri. Se ajunge, astfel, la o cantitate aproximativă de 58.500 de tone de deșeuri. Și asta numai pe cale terestră. Este imposibil de estimat care este cantitatea de deșeuri care ajunge anual în portul Constanța. Dar volumul total de mărfuri care au ajuns în acest port românesc în 2022 a fost de 75,55 milioane de tone de bunuri. Potrivit unor estimări neoficiale, până la cinci sute de mii de tone de deșeuri (de toate tipurile) este posibil să intre în România pe această cale, anual. Așadar, o cantitate estimată de jumătate de milion de tone de deșeuri ajunge anual la granițele României. Iar Poliția de Frontieră a raportat că, din această cantitate, a oprit aproape 6.000 de tone de deșeuri care erau transportate ilegal. Adică puțin peste 1%. Gunoaie etichetate "haine second hand" Este restul de 99% din cantitatea de deșeuri ajunsă în România importată sau transferată intracomunitar legal în România? Garda de Mediu susține că nu. Mai mult, instituția arată că s-a creat un mecanism prin care deșeurile, în special cele textile și electronice, sunt declarate drept bunuri second hand. Astfel, verificarea în vămi a transporturilor cu astfel de "bunuri second hand" se face prin sondaj, deci într-o măsură mult mai mică decât dacă deșeurile ar fi declarate chiar ca deșeuri. "Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, DEEE disimulate în EEE, în special panouri fotovoltaice, tonnere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, în general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second hand, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri", au arătat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un răspuns trimis la o solicitare a echipei noastre. Textile uzate "donate" unor asociații Pe lângă un aparent comerț cu haine second hand, traficanții de deșeuri apelează și la metoda "donațiilor". Astfel, uneori, destinațiile deșeurilor textile, așa cum sunt menționate în documentele de transport, sunt "asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult", potrivit Gărzii de Mediu. În final, însă, este vorba despre "cantități impresionante de deșeuri textile și încălțăminte uzată, precum și alte deșeuri disimulate în bunuri folosite, așa-zisele second hand, care ocolesc sistemul oficial de trasabilitate a deșeurilor, ajungând să dispară inclusiv din fluxurile de second hand, apărând în schimb abandonate la marginea unor localități, în păduri sau pe malurile râurilor.", au mai spus reprezentanții Gărzii de Mediu. Conform datelor acestora, "România și Bulgaria rămân destinații favorite în special pentru deșeurile de haine uzate disimulate în bunuri second hand. Sursele acestor deșeuri textile sunt, evident, țări din Vestul Europei". Vama declară importuri de zece ori mai mici decât Statistica De ce nu reușește România să limiteze traficul ilegal de deșeuri textile? Un dezinteres aproape total pare a fi motivul principal. Un dezinteres care face ca nici măcar datele oficiale referitoare la deșeurile textile declarate să nu fie sincronizate între instituțiile românești. De exemplu, potrivit unui răspuns al Autorității Vamale trimis la solicitarea echipei noastre, România a importat în 2022 deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 257.765 kg (257,7 tone). Tot la solicitarea echipei noastre, însă, Institutul Național de Statistică a răspuns că, în 2022, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 2.182.374 kg (2.182,3 tone). În 2021, potrivit Autorității Vamale, România a importat deșeuri textile (coda tarifar 6310) în cantitate de 192.274 kg (192,2 tone). Conform Institutului Național de Statistică, însă, în 2021, România a importat deșeuri textile (cod tarifar 6310) în cantitate de 1.788.507 kg (1.788,5 tone). Diferențele enorme de date nu au nici o explicație. Berceanu: "Vameșii nu prea au suspiciuni" Dar Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, contactat de echipa noastră, spune că vameșii sunt funcționarii cei mai importanți pe lanțul de detectare a deșeurilor nedeclarate: "Vameșul este primul care ia contact cu transportul de deșeuri, care se uită pe documente. Este sarcina sa să alerteze Poliția de Frontieră dacă are suspiciuni. De foarte multe ori, însă, vameșii se întâmplă să nu aibă suspiciuni.". O opinie similară are și actuala conducere a Gărzii de Mediu, care insistă că "poate fi îmbunătățită comunicarea între Autoritatea Vamală și Garda de Mediu, birourile vamale inclusiv cele de interior fiind structurile care dețin inițial orice informație legată de orice tranzacție cu deșeu sau deșeu disimulat în altceva.". Caz rar: închisoare pentru import ilegal de deșeuri Nici sistemul judiciar din România nu a fost eficient în gestiona cazurile de fraudă cu deșeuri textile. În 2018, o companie din Italia, Delca Energy SRL, a transferat în România deșeuri declarate ca fiind plastic sortat pentru a fi folosit drept combustibil într-o fabrică de ciment. Până aici, totul conform regulilor. Doar că, înainte ca deșeurile să ajungă să fie arse, inspectorii Gărzii de Mediu au constatat că nu era vorba doar de plastic sortat, ci și de deșeuri textile și chiar gunoi menajer. Cazul s-a transformat în dosar penal și italianul Massimo Saporito, proprietarul Delca Energy SRL, a fost acuzat de procurori de export ilegal de deșeuri. În 2020, Saporito a fost condamnat în România la trei ani de închisoare. Condamnarea, transformată în achitare În 2022, însă, după ce a apelat decizia, Saporito a fost achitat. Argumentul judecătorilor români: România și Italia sunt ambele state UE astfel încât nu există import între acestea, ci doar "transfer intracomunitar", așadar nu era nici o infracțiune la mijloc, ci doar o neregulă care putea fi sancționată prin amendă. Într-un caz similar, judecătorii români au decis la fel, adică prin achitare (motivarea judecătorului, de la pagina 69 din document). Potrivit motivării, bazate pe Regulamentul UE 1.013/2006, numai transferurile de deșeuri periculoase care nu respectă prevederile legale sunt infracțiuni. Dar deșeurile textile nu sunt periculoase. Deșeurile textile, controlate de rețele mafiote Totuși, recent, procurorii români au schimbat abordarea penală. Într-un caz făcut public la începutul lunii octombrie 2023, acuzațiile nu au mai fost de import ilegal de deșeuri, ci de contrabandă cu deșeuri din Italia. Potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, "începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar (...). Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (...), care s-au ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. (...) Cel de al doilea palier al grupului infracțional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării/recuperării în țară. (...) Pe parcursul activității de urmărire penală au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1500 de tone de deșeuri.”. În acest caz, au fost făcute zeci de percheziții și șapte arestări. Garda de Mediu acuză lipsa legislației Un alt motiv al ineficienței detectării transporturilor ilegale de deșeuri este legislația deficitară, conform Gărzii de Mediu: "Pentru a fi mult mai eficiente, autoritățile responsabile de controlul bunurilor second hand ar trebui să-și sistematizeze în cel mai scurt timp legislația în baza căreia își desfășoară activitatea (...), să stabilească criterii clare prin care să se diferențieze bunurile conforme second hand de deșeuri (...). Este necesară o abordare națională inovativă a mecanismelor utilizate la nivel european și adaptate la realitățile din România, unde, de exemplu, nu pot fi ușor indisponibilizate convoaie de tiruri, temporar, până a o clarificare a situației lor, așa cum se întâmplă în alte țări unde fluxurile de deșeuri se derulează exclusiv pe autostrăzi, rutele și fluxurile fiind mai ușor de monitorizat și verificat (...)". ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Cererea de arbitraj, depusă în iulie 2015 În acel moment, Victor Ponta era premierul României. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Potrivit cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources (companie majoritară în Roșia Montană Gold Corporation SA, care deținea licența de explorare și exploatare a minelor de aur) la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, se reclama un abuz al statului român. Documentul menționat arată că Roșia Montană Gold Corporation ar fi respectat toate reglementările legale, însă a sfârșit prin a pierde 650 de milioane de dolari din cauza unor decizii politice. Potrivit Gabriel Resources, suma investită ar fi fost necesară pentru ca RMGC să-și poată păstra licența de explorare și exploatare primită de la statul român. Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri Conform cererii de arbitraj, "Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.". Fragment din cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană (sursa: ICSID) Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante

Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante. O decizie arbitrală în mega-dosarul Roșia Montană urmează să fie prezentată, cel mai probabil, săptămâna aceasta. Canadienii cer despăgubiri de 3,28 miliarde USD plus dobânzi Companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources Jersey au cerut despăgubiri în de 3,28 miliarde de dolari. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM La acestea ar urma să se adauge o rată a dobânzii LIBOR+4% începând cu data de 29 iulie 2017 până la data plăţii. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Potrivit documentelor depuse de statul român la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, avocații României sunt de la casa de avocatură elvețiană Lalive și de la cea românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu. Dosarul RMGC: avocații României, sume exorbitante Potrivit unor informații oficiale primite de jurnalistul DeFapt.ro Petru Zoltan în 2020, numai până la acel moment, sumele primite de avocați erau de aproape 48 de milioane de lei. Astfel, Lalive primise de la statul român 11,5 milioane de lei iar Leaua Damcali Deaconu Păunescu, 36,41 milioane de lei. În total, doar până în 2020, 47,91 milioane de lei, echivalentul a 9,5 milioane de euro. În ultimii patru ani, România a plătit și alte sume celor două case de avocatură care o reprezintă în acest caz. DeFapt.ro va prezenta și valoarea acestora.

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

Ștefureac și Dragic, agregator de știri (sursa: Facebook/Remus Ioan Stefureac, medium.com)
Investigații

Ștefureac și Dragic, agregator de știri

Ștefureac și Dragic, agregator de știri. Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media. Noua platformă este un agregator de știri care utiliează instrumente de Inteligență Artificială. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Acesta este cel de-al doilea proiect media aflat în portofoliul familiei Dragic, după ce anul trecut a achiziționat 40% din agenția de știri news.ro. Sociologul Remus Ioan Ștefureac a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu", după ce anterior a fost consilierul directorului SRI, pesedistul George Maior. Ștefureac și Dragic, agregator de știri Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop, a anunțat în urmă cu două săptămâni lansarea platformei informat.ro, un proiect media care folosește mai multe instrumente de Inteligență Artificială. Totodată, potrivit lui Ștefureac, proiectul este o "platformă independentă, echidistantă care te ajută să fii informat la minut despre tot ceea ce contează". Noul proiect media este deținut de Strategic Media Team SRL, societate deținută de Fundația Dragic (80%) și Remus Ioan Ștefureac (20%). Pe funcția de administrator al societății se află Mircea Marian Medaru, fost coordonator de programe la mai multe televiziuni și unul din partenerii de afaceri ai lui Silviu Prigoană. Fundația Dragic și cei mai puțin norocoși Fundația Dragic este condusă de Augusta Valeria Dragic, co-fondatoare a Grupului Superbet alături de soțul ei, Sacha Dragic. Din anul 2019, Augusta Dragic face parte și din Consiliul Director al Fundației Superbet. Conform unui interviu acordat Business Magazin, Augusta Dragic s-a declarat generoasă: "Prin Fundația Dragic am vrut să împărțim și cu cei mai puțini norocoși ceva din succesul nostru". Agenția de știri news.ro este un alt proiect media în care a investit familia Dragic. La începutul anului trecut, Sacha Dragic a cumpărat 40% din părțile sociale prin firma D Craig Holding. Ștefureac, cu Maior până la moarte Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior. În 2013, a obținut titlul de doctor în științe Militare și Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a Seriviciului Român de Informații. Totul părea că s-a sfârșit la începutul anului 2015, atunci când George Maior a fost obligat să "abdice" de la conducerea SRI. Moment în care Ștefureac i-a scris o odă demnă de ceaușism fostului său șef sub titlul "Demisia – protest a lui George Maior" în Adevărul. Din textul cu pricina aflăm că George Maior a fost cel mai bun șef al unui serviciu secret, dar și că plecarea sa era o pierdere pentru România. George Maior a fost numit ulterior ambasador al României în SUA. L-a urmat îndeaproape Remus Ștefureac în calitate de consilier diplomatic.

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil (sursa: Facebook/Dan Negru)
Investigații

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil. Omul de televiziune militează, de ceva vreme, pentru reînvierea trecutului românesc, pentru păstrarea valorilor neamului etc. Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil Asta, până la confortul lui. Pentru care a distrus o clădire interbelică superbă dintr-o zonă bucureșteană de patrimoniu pentru a construi deasupra două etaje. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Evident, fără nici o legătură cu stilul arhitectural interbelic al casei. Mai jos, în ordine cronologică, imagini cu casa. (LATER EDIT: Din motive care pot ține de GDPR, am decis ștergerea fotografiilor) Din motive care țin de datele personale ale lui Dan Negru, nu vom dezvălui adresa imobilului.

Podul de la Brăila, garantat AUR (sursa: Faceboo/Enache Ionut-Cristian, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, garantat AUR

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Mama dă contractul, compania angajează fiul

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive

Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive. Emanuel Ioana, șeful Romarm, recunoaște oficial că vrea să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat, special pentru producția de muniție în industria de apărare românească, dealer-ului de arme Emilian Grebev, patronul firmei bulgare EMCO. Dar aruncă vina pe fabricile de armament care i-ar fi cerut acest lucru. Complet fals, spune directorul unei fabrici de armament. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament Informațiile obținute de către DeFapt.ro arată că Romarm vrea să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro kilogramul, deși fabricile de armament românești o cumpără din Serbia cu un preț mediu de cel puțin 40 de euro pe kilogram. Anul trecut, Uzina Mecanică Plopeni a plătit chiar și 120 de euro pe kilogram din cauza crizei de pulberi de pe piața internațională. Aceasta este o nouă afacere foarte ciudată girată de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, care pare că sabotează industria de apărare în timp ce un război are loc la granițele României. Rezerva de Stat scoate 400 de tone de pulberi DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Romarm, compania de stat deținută de Ministerul Economiei, vrea să vândă pulberea primită special pentru fabricile de armament românești de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. De această afacere nu este străin nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, cel care l-a numit în funcție pe Emanuel Ioana. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Totul a început anul trecut, după ce Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care a decis ca Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, să scoată din rezervele de stat în jur de 400 de tone de pulberi pentru a fi împărțite fabricilor de armament de stat în vederea continuării producției de muniție. 1 leu/kg pentru Uzina Mecanică Plopeni Viorel Stelian Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni - una din fabricile de armament căreia i s-a alocat o cotă de pulberi de la Rezervele de Stat - a declarat pentru DeFapt.ro că prin Ordonanța de Urgență s-a stabilit că fiecare fabrică trebui să plătească un preț modic de un leu pe kilogramul de pulbere. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV "Rezervele de Stat ne-a dat cu un leu kilogramul, conform Ordonanței de Urgență. Un preț simbolic. Ne-a dat-o pentru producția proprie. Ne-a dat-o pentru comenzile care ar putea fi în producție. Intern, extern, nu contează", a spus directorul Viorel Stelian Popa. Directorul Romarm, Emanuel Ioana, a început la finalul anului trecut să facă presiuni asupra directorilor de la fabricile de armament să scoată la vânzare pulberea alocată de la Rezervele de Stat. Nu singur, ci împreună cu directorul comercial al Romarm, Bogdan Hera, și cu seful serviciului Export, Șerban Ianculescu. Romarm, presiuni la Plopeni: EMCO vrea pulberea De exemplu, a spus directorul Viorel Stelian Popa, în decembrie anul trecut, Romarm a notificat conducerea Uzinei Mecanice Plopeni (UMP) despre intenția firmei bulgare EMCO, deținută de magnatul Emilian Grebev, de a cumpăra pulberea. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp "I-am scris în decembrie, că a trimis din decembrie, i-am scris că nici măcar nu am preluat pulberea și analizăm întâi procesul de producție și când se va pune problema vom reveni asupra solicitării lor. Să dăm! Să dăm!", a precizat Popa. Șerban Ianculescu, șeful Serviciului Export din cadrul Romarm, a trimis în ianuarie 2024 un nou e-mail către fabricile de armament prin care a transmis scrisorile primite de la "partenerul EMCO", cu mențiunea că "acesta își manifesta dorința de achiziționare a pulberilor din stoc". Șeful Romarm știe că pulberea e neconformă pentru Plopeni La solicitarea DeFapt.ro, directorul Romarm, Emanuel Ioana, a precizat că pulberea, după ce este preluată de filiale, adică de fabricile de armament, este supusă unei analize privind posibilitatea ca aceasta să fie folosită în procesul propriu de fabricație a munițiilor: "În cazul în care materialele energetice (pulberile - n.r.) nu se încadrează în parametrii tehnici pentru utilizare, acestea trebuie fie distruse, conform legii, ceea ce implică costuri majore și creează probleme de mediu, sau valorificate, generând astfel venituri suplimentare”. Totodată, a mai declarat Ioana, Romarm (atenție - la solicitarea fabricilor de armament), "inițiază discuții exloratorii de natură comercială pentru a identifica posibilitățile de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Emanuel Ioana, șeful Romarm (sursa: defapt.ro) De fapt, pulberea nu a fost analizată încă Viorel Stelian Popa îl contrazice pe directorul Emanuel Ioana susținând că Uzina Mecanică Plopeni nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. "Pulberea despre care discutăm nici nu am ajuns să o preluăm de la rezerva de stat și deja ei vor să o vândă. Pulberea se va prelua prin februarie", a mai spus directorul Popa. Practic, directorul Emanuel Ioana minte ca să acopere controversata afacere, girată de ministrul Radu Oprea. Pe de-o parte, este contrazis de subalternul său direct, Șerban Ianculescu, care a trimis oferta bulgarilor. Pe de altă parte, de unde știe directorul Emanuel Ioana că pulberea de la Rezervele de Stat este neconformă, în contextul în care aceasta nu avea cum să fie supusă unei analiza dacă nici măcar nu a ajuns în depozitele fabricilor de armament? Prețul de vânzare către EMCO: 15 euro/kg Viorel Stelian Popa, directorul UMP, a explicat pentru DeFapt.ro că fabrica de armament pe care o conduce, în cazul în care afacerea nu este stopată, urmează să vândă pulberea cu șapte euro pe kilogram către Romarm. La rândul ei, Romarm urmează să vândă pulberea cu aproximativ 15 euro pe kilogram către EMCO, firma bulgarului Emilian Grebev. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani De exemplu, dacă EMCO urmează să cumpere 200 de tone de pulberi, ar urma să plătească în jur de trei milioane de euro. Din această sumă, Romarm ar urma să își oprească 1,6 milioane euro, iar restul să îi dea Uzinei Mecanice Plopeni. Ulterior, Emanuel Ioana, în calitate de director Romarm, ar trebui să cumpere pulberea de la sârbi și/sau de la bulgari pentru a acoperi necesarul pentru producția de muniție de la Plopeni. Jaf la Romarm - afacerea pulberilor explozive Doar că prețul minim cu care Romarm ar cumpăra ar fi de 40 de euro pe kilogram, adică cu 25 de euro mai scump decât cel de vânzare al pulberilor din Rezerva de Stat. Întrebat dacă industria de apărare românească are în acest moment suficientă pulbere pentru a acoperi necesarul de producție al muniției, dar și cum explică că prețul de vânzare către EMCO Bulgaria este mai mic decât prețul de achiziție a pulberei din Serbia, directorul Emanuel Ioana s-a ascuns în spatele secretului comercial. "Informațiile solicitate sunt aferente activităților comerciale iar divulgarea acestora ar aduce atingere principiului concurenței loiale", a precizat Emanuel Ioana. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a răspuns încă solicitării transmise de către DeFapt.ro.

Romarm face pulbere industria de apărare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Romarm face pulbere industria de apărare

Romarm face pulbere industria de apărare. România a scos în jur de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție. Dar Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă pe repede înainte magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi. Mană cerească: 400 de tone de pulberi din Rezerva de Stat Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani. Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață. De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000. O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm. Romarm face pulbere industria de apărare Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea. DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. "Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem", a spus directorul Bogdan Hera. Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă. Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost pus șef la Romarm de ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea. Nici acesta din urmă, deși Romarm este în subordinea Ministerului Economiei, nu a răspuns solicitării transmise în legătură cu această afacere controversată. Bulgarii cumpără pulbere ieftină și o revând scump Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. "Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea", a spus râzând liderul de sindicat. Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. Fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi "Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România", a declarat Constantin Bucuroiu. Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. "Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi. Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi", a declarat Bucuroiu. Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament. Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: "Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova". Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră