vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României. În arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept. Bîrsan, la ICSID pentru Gabriel Resources Într-un document depus la ICSID (Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington), Gabriel Resources menționează numele a patru dintre acești profesori de drept. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Este vorba de Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau. Dintre cei patru, cel mai cunoscut este Corneliu Bîrsan, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și fost judecător CEDO din partea României. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Bîrsan este soțul judecătoarei (tot de la Înalta Curte) Gabriela Bîrsan. Aceasta a fost acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. Ca urmare a deciziei de achitare, judecătoarea Bîrsan a obținut și ștergerea comunicatelor DNA cu referire la cazul său de pe site-ul instituției. Acuzațiile și achitarea în cazul Gabrielei Bîrsan În linii mari, DNA le acuza pe judecătoarele Gabriela Bîrsan și Iuliana Pușoiu că ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze în procese firmele omului de afaceri Gabriel Chiriac. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Pușoiu, prin intermediul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu, o excursie în Malaezia și o petrecere la Marriott. Judecătoarei Bîrsan i-ar fi plătit biletele de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poșetă Channel, pantofi și ar fi pus la dispoziția fiului ei apartamentul lui din Paris, timp de două luni. În schimb, judecătoarea Bârsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către ANAF taxe de aproape 1,3 milioane de lei. Judecătorii Anton Pandrea și Corina Corbu erau acuzați că le-ar fi avertizat pe colegele lor că sunt interceptate de DNA după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizația de interceptare. Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României Potrivit documentului depus de Gabriel Resources la ICSID, profesorii de drept Corneliu Bîrsan, Lucian Mihai, Ovidiu Podaru și Ioan Schiau și alții au beneficiat de onorarii de aproape 374.000 de dolari. Documentul depus la ICSID care arată ce onorarii a primit profesorul Corneliu Bîrsan (sursa: ICSID) Opiniile juridice ale acestora au fost folosite de Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington împotriva statului român. Judecătorul Corneliu Bîrsan a fost nevoit să renunțe la funcția de la CEDO în urma declanșării anchetei DNA împotriva soției sale.

Profesorul Bîrsan, plătit gras împotriva României (sursa: Antena 3)
Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul (sursa: Digi24)
Investigații

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul

CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul. CEO-ul companiei canadiene Gabriel Resources este românul Dragoș Tănase. Acesta este asociat al mai multor companii românești. CEO-ul Gabriel Resources, afaceri cu statul Cea mai importantă companie din România la care Dragoș Tănase deține părți sociale este Total Business Land SRL din Alba, care se ocupă, în principal, de "Activități de inginerie și consultanță tehnica legate de acestea". Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului În portalul achizițiilor publice există peste 500 de contracte încheiate de această firmă cu instituții publice. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Numai în 2022, veniturile firmei au fost de 64,7 milioane de lei iar profitul net, de peste 10,8 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Efectul Ciolacu: acțiunile Gabriel Resources, volum de tranzacții în februarie și martie 2024 de până la 15 ori mai mare decât în unele luni din 2023 Tot în 2022, Dragoș Tănase și asociații din Total Business Land SRL au mai înființat o firmă, Total Business Land Proiect SRL. Și aceasta din urmă are contracte cu statul. Cel mai recent, a încheiat o înțelegere de 490.000 de euro cu Aquacaras SA Caraș-Severin, pe 1 martie a.c.

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată

Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată. România a câștigat disputa de la Washington cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Dar cineva a câștigat foarte mulți bani pe bursă după anunțul că România va pierde. Știre pe surse de la Finanțe Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Ciolacu, convins că România urma să piardă O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Prețul acțiunilor și volumul tranzacțiilor au crescut În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Marea escrocherie bursieră Roșia Montană, devoalată Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Compania avea o capitalizare bursieră de peste 901,2 milioane de dolari, în timp ce o acțiune se tranzacționa cu 0,87 de dolari vineri, 8 martie. Adică de două ori mai mult decât la finalul lunii ianuarie 2024. Întrebarea care se pune, în acest context, este cine au fost profitorii jocurilor pe bursă dintre 1 februarie și 8 martie 2024.

Lupescu, susținut de Bode și Tărău (sursa: Facebook/Lucian Bode, Ionuț Lupescu, Cancan)
Investigații

Lupescu, susținut de Bode și Tărău

Lupescu, susținut de Bode și Tărău. Nicolae Ciucă a surprins pe toată lumea când a anunțat că PNL ia în calcul aruncarea în lupta electorală pentru Primăria București a lui Ionuț Lupescu. Lupescu, susținut de Bode și Tărău Dar fostul fotbalist al "Generației de aur" nu a ajuns să fie nominalizat de Ciucă din întâmplare. Promotorul cel mai dedicat din PNL al lui Lupescu este Lucian Bode, bun prieten cu fostul fotbalist și participant la miuțele pe care Ionuț Lupescu le încinge din când în când. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Potrivit surselor DeFapt.ro din PNL, șeful partidului, Nicolae Ciucă, a fost ușor de convins de către Bode să încerce și varianta Lupescu. Ciucă a anunțat în direct la Digi24 că fostul sportiv ar putea candida. Ciucă îl vrea "sondat" pe Lupescu "Ne-am uitat şi am căutat să vedem acei oameni care au în spate un background, inclusiv managerial. Ionuţ Lupescu a făcut parte din staff-ul UEFA, a gestionat un buget de 5,5 miliarde pe an şi l-a gestionat foarte bine. S-a întors cu credenţiale foarte bune din această funcţie. Eu îl evaluez, ca de altfel pe toţi cei care au făcut performanţă în sport, ca oameni care au disponibilitatea să se sacrifice pe sine pentru a-şi îndeplini un anumit obiectiv. (…) Eu consider că este o persoană foarte bună pentru a fi testată şi sondată în acest moment. Vedem ce zic bucureştenii", a declarat Nicolae Ciucă. "Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai deștept" Un alt fan al lui Ionuț Lupescu posibil candidat la Primăria Capitalei este finul fostului fotbalist, Adrian Tărău. “Și dumneavoastră dacă ați vorbi despre nașul dumneavoastră sau despre prietenul dumneavoastră aveți o doză de subiectivism. Așa suntem noi, oamenii. Normal că eu îl văd pe nașul meu cel mai frumos, cel mai bine pregătit, cel mai deștept, cel mai capabil. A condus Federația Română de Fotbal o perioadă de timp, a condus departamentul tehnic de la UEFA, a condus într-o oarecare măsură Federația Arabiei Saudite de Fotbal. Tărău despre Lupescu: "Consider că este foarte capabil" Este vorbitor de patru limbi străine la nivel C pe o grilă TOEFL. Omul ăsta, eu l-am văzut în congrese ținând, captivând, sute, mii de oameni, live. Consider că este foarte capabil și cu o expertiză pe domeniul administrației”, a menționat afaceristul. În acest sens, a dat o serie de exemple de politicieni care au ajuns să conducă administrațiile locale. “Medicul stomatolog Băluță, când a început periplul și prestația de viceprimar și primar la Sectorul 4, credeți că avea o calificare? A terminat un de primar? Era un absolvent de medicină, nu? Astăzi sondajele arată că este cel mai calificat primar. Nicușor Dan este profesor de matematică”, a mai spus Adrian Tărău. "Nașul meu mă susține pe mine" Totuși, afaceristul Tărău neagă orice implicare în selectarea nașului său pentru a fi “sondat” de liberali pentru funcția de primar general al Capitalei. “Eu nu-l susțin pe nașul meu. Nașul meu mă susține pe mine. Dânsul este o personalitate iar eu nu cred că aș avea cum să-l susțin. Nu am nici un fel de atribut în cariera domniei sale. Dacă ne uităm un pic la activitatea și la prestația lui cred că întrebarea nu are nici un sens. Nu are nici un fel de noimă”, a declarat Adrian Tărău. Tărău mai susține că nu are nici o legătură cu liberalul Lucian Bode. “Nu am nici o relație cu domnul Bode. Nu am vorbit în viața mea cu domnul Bode. Nu am numărul lui. În afară că l-am văzut la televizor, nu l-am cunoscut în viața mea”, a precizat Adrian Tărău. Lucian Bode și Ionuț Lupescu au refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro. Afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB Cel puțin indirect, Adria Tărău a avut de beneficiat de pe urma Primăriei București în trecut. În 2018, primărița Gabriela Firea le-a solicitat consilierilor generali aprobarea de principiu a achiziţiei unei clădiri monument istoric din centrul Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Primăria şi-a exprimat dreptul de preempţiune în achiziţia imobilului de pe strada Lipscani nr. 26, iar proprietarii cereau 5,2 milioane de euro. Clădirea urma să fie transformată în spaţiu cultural pentru Teatrul Dramaturgilor/Teatrul Foarte Mic, se mai arată în documentul citat de economica.net. Clădirea are o suprafaţă construită de circa 2.500 de mp şi trei etaje. În 2022, "sediul (Teatrului Mic - n.r.) din str. Lipscani nr. 26" era "o clădire fără utilități și neamenajată pentru a asigura activitatea instituției", potrivit presei. Tărău a cumpărat drepturile litigioase Imobilul a fost revendiat de cetăţeanul italianCarl Hirschhron, după ce comuniştii au naţionalizat imobilul în anii ‘50. În 26 octombrie 2009, italianul vinde drepturile litigioase către Adrian Nicolae Tărău, cu domiciliul în SUA, şi Adrian Rafael Gheorghe. În 2010, Primăria condusă atunci de Sorin Oprescu, dispune restituirea imobilului. În 2012, soţii Cristea dobândesc prin convenţie cota deţinută de Adrian Nicolae Tărău, iar în 2013 se obţine autorizaţia de construire pentru a efectua lucrări de modificare interioară şi de consolidare/restaurare, în valoare de puţin peste un milion de lei. Contrabanda, Năstase și "arestările de vineri seara" Adrian Tărău a combinat de-a lungul timpului afacerile cu politica. A fost membru PSD la fel ca tatăl său, Aurel Tărău, fostul prefect al județului Bihor. Pe 20 aprilie 2001, a fost arestat la cererea procurorului Alexandru Lele pentru complicitate la contrabandă. A fost eliberat două zile mai târziu, apoi a plecat în Statele Unite ale Americii. Adrian Năstase, premierul de atunci al României, spunea că nu crede “în arestările de vineri seara”. Opt ani mai târziu, Tribunalul Bihor a dat o sentință prin care afaceristul Adrian Tărău urma să primească daune de 50.000 de lei pentru prejudiciul adus de arestarea sa din 2001. Ulterior, în anul 2012, și-a organizat nunta la Grand Hotel Villa Cora, o stațiune de lux din Toscana. Nași i-au fost Ionuț și Florentina Lupescu.

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Investigații

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar. Liberalul Adrian Codruț Codreanu, inspector la Direcția de Administrare a Domeniului Public Sectorul 3 și patron al unei cârciumi din Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost angajat pe funcția de consilier al Valeriei Herdea, noua șefă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fără nici un fel experiență în domeniul asigurărilor de sănătate, Adrian Codruț Codreanu este subalternul pe linie de partid al liberalului Andrei Baciu, actualul șef PNL Sector 3 și fost șef al CNAS, acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. Toți liberalii pesedistului Negoiță Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și-a asigurat liniștea în Consiliul Local după ce a împărțit funcțiile din administrația publică și a făcut angajări pe criterii politice. Unul dintre cei angajați de la liberali a fost Adrian Codruț Codreanu, membru PNL Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Șefa ITIA, care a acuzat-o pe Halep de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse și-a favorizat foști șefi Acestuia i s-a găsit un loc călduț la Direcția de Administrare a Domeniului Public (DADP) Sector 3, de unde a încasat anul trecut un salariu de 78.000 lei. Adică 6.500 lei pe lună, echivalentul a 1.300 de euro. Pe lângă locul de muncă plătit din bani publici, liberalul Adrian Codruț Codreanu este administratorul și asociatul majoritar al firmei Lloyds Pub SRL, care deține o cârciumă cu același nume pe strada Mavrogheni din Centrul Vechi al Bucureștiului. Celălalt asociat de la Lloyds Pub este alt liberal, Cătălin Florin Moldoveanu, consilier local la același Sector 3. Firma celor doi liberali a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri netă de aproximativ 250.000 lei și un profit de peste 74.000 lei cu un singur angajat. Alt sinecurist liberal La fel ca Adrian Codruț Codreanu, liberalului Cătălin Florin Moldoveanu îi plac funcțiile plătite din banii publici. În 2021, a fost director de cabinet al președintelui Administrației Fondului de Mediu (AFM), apoi consilier juridic. Tot la AFM. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Apoi a renunțat la AFM pentru că a fost numit consilier juridic la Transgaz. Din declarația de avere mai aflăm că liberalul Cătălin Florin Moldoveanu nu deține casă, masă, mașini, datorii, nici măcar un cont bancar. Dar este în schimb unul dintre asociații Exclusive Brand Shop, firmă în curs de dizolvare. De la Registrul Comerțului aflăm că în această societate a fost asociat cu Andrei Cristian Tudorache și Adrian Fătu. Primul este un fostul viceprimar PNL de la Sectorul 3 din perioada 2012 – 2016, care la rândul lui este abonat la funcțiile publice. Celălalt asociat, Adrian Fătu, a trecut de la PDL la PNL, apoi ajuns consilier local la Sectorul 3. A dispărut din atenția publică în urma alegerilor locale din 2020. Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar Andrei Baciu, șeful PNL Sector 3, a fost obligat să renunțe la funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate după ce procurorii anticorupție l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. În locul său a fost numită recent Valeria Herdea. În acest context, Andrei Baciu l-a propus și susținut pe subalternul lui pe linie de partid, Adrian Codruț Codreanu, pentru funcția de consilier al Valeriei Herdea. Practic, Andrei Baciu și-a pierdut postul, dar și-a păstrat influența. Din declarația de avere a lui Adrian Codruț Codreanu aflăm că acesta și-a cumpărat un apartament în anul 2016 în localitatea Florești din județul Giurgiu. Ulterior, a început să își investească banii în terenurile din Florești. Primul teren agricol, de 600 mp, l-a cumpărat în anul 2017. Un an mai târziu, a cumpărat un teren intravilan de 4.700 mp. Apoi, în 2022, a cumpărat alte două terenuri intravilane a câte 4.700 mp fiecare. În 2023, a mai achiziționat trei terenuri intravilane. Două de câte 4.200 mp, iar cel de-al treilea, de doar 2.500 mp.

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, administrează bunuri de aproape două miliarde de euro în numele statului român, dar a transformat instituția statului într-o gaură neagră pentru bugetul de stat. În fiecare din ultimii cinci ani fiscali, sub conducerea directorului Grăjdan, RAAPPS a raportat pierderi colosale, cuprinse între 3 și 7,9 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte Mai mult, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală management defectuos, lipsă de interes în recuperarea creanțelor, dar și o afacere controversată cu deșeuri: în anul 2020, au fost scoase din uz și casate bunuri în valoarea de 130.000 de euro pe care RAAPPS le-a predat la Remat București Nord fără a încasa vreun leu pentru statul român. Vile la mare Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade, dar și persoanelor fizice influente. În plus, administrează hoteluri la mare și la munte și se ocupă cu alimentația publică. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens La mare, prin SRP Neptun, administrează complexul Doina, cu hotel, restaurant, bază de tratament, vilele din Neptun, restaurantul Queen Elisabeth din Constanța, alte două vile în stațiunea Mamaia. Toate aceste spații sunt administrate atât de prost, încât Marius Grăjdan menționa în raportul din 2021 că veniturile din exploatarea economică sunt mai mici decât cheltuielile. Hoteluri la munte și la Snagov O altă filială a RAAPPS, SRP Triumf, administrează hotelul Triumf, hotel Snagov, Clubul Floreasca, vila Palatul Primăverii. SRP Sinaia administrează Hotelul Mara, patru vile în Predeal – din care trei, pentru protocol, și Complexul Foișor din Sinaia. La Cluj, are Hotelul Victoria din centrul orașului, plus alte active mai mici. Însă cel mai mare patrimoniu se află la SAIFI, care administrează și întreține cele mai importante și valoroase apartamente, vile și domenii de protocol. Inclusiv celebrele vile de pe malul lacului Snagov, una dintre cele mai scumpe zone din Europa. RAAPPS, pierderi de zeci de milioane Culmea, toate activele RAAPPS aflate în circuitul economic și turistic înregistrează pierderi. În anul fiscal 2018, RAAPPS a raportat o pierdere de peste 39 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 267 milioane lei. Un an mai târziu, declara o pierdere netă de peste 29,5 milioane lei. Dar în 2020 pierderile au sărit din nou 35,8 milioane lei, chiar dacă numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.079, cât avea în 2018, la 1.887, la finalul anului 2020. Pierderile s-au redus la 19,1 milioane lei în anul fiscal 2021, în timp ce numărul mediu de angajați s-a redus la 1.849. În ultimul an fiscal pentru care există date, adică 2022, pierderile raportate la Ministerul Finanțelor au fost de 14,95 milioane lei, dar numărul mediu al angajaților a crescut la 1.958. Ceea ce înseamnă că Marius Grăjdan a mai angajat 109 persoane. Banca Mondială a avertizat recent că, deși companiile de stat românești angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari, sunt tot mai puțin productive. Chiriașii datornici, păsuiți de Grăjdan Curtea de Conturi a făcut public un raport de follow-up în urma controlului de fond la RAAPPS din 2020. Atunci s-au constatat zeci de nereguli cu privire la modul în care este manageriată Regia. De exemplu, în evidența contabilă s-au înregistrat în mod eronat bunuri și obiecte de inventar. Mai mult, chiriașii RAAPPS erau păsuiți de conducerea regiei, adică de Marius Grăjdan. "Din verificarea modului de înregistrare a veniturilor proprii din chirii, din prestări servicii spectacole, s-a constatat încasarea cu întârziere, atât a chiriilor datorate de către chiriași, cât și a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, s-a constatat că la nivelul anului 2020 nu au fost calculate și înregistrate în evidențele contabile periodic dobânzi/penalități aferente debitului principal, entitatea rezumându-se la înregistrarea veniturilor la data încasării sumelor", atrage atenția Curtea de Conturi. Controlorul financiar din Regie nu a semnat actele șefului Dar neregulile sunt mult mai grave. Responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu nu și-a pus ștampila pe toate neregulile girate de Marius Grăjdan. De exemplu, nu și-a asumat o parte din contractele individuale de muncă și actele adiționale aferente, deciziile emise pentru încadrarea personalului, comenzi de achiziții, nici măcar pe procesele-verbale de scoate din funcțiune a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, precum și documentele privind valorificarea bunurilor scoase din funcțiune. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că nu s-a actualizat procedurile interne pe partea financiar-contabilă pentru a preveni haosul din RAPPS. Bunuri de 640.000 de lei, aruncate Directorul Marius Grăjdan nu este străin nici de afacerile cu deșeuri. Curtea de Conturi a României a constat că, în anul 2020, RAAPPS a scos din uz și casat bunuri în valoare de 640.737. Toate acestea au fost predate către Remat București Nord fără ca bunurile "rezultate în urma dezmembrării ca deșeuri" să fie valorificate. Adică fără ca RAAPPS să primească vreun ban. Pentru a scăpa de această neregulă constată de Curtea de Conturi, RAAPPS a prezentat doi ani mai tâziu un proces-verbal privind dezmembrarea prin valorificare "încheiat la data de 09.06.2022" (la doi ani de la casare), o factură de la Remat București Nord și modul de calcul privind valorificarea masei lemnoase în urma casării.

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar de la companii de stat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Nuclearelectrica)
Investigații

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, este unul dintre cei mai discreți angajați ai statului român. Și e plătit lunar cu 4.500 de euro. Soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens RAAPPS a bugetat între șapte și nouă milioane de euro într-o vilă de protocol în care ar urma să se lăfăie în lux și opulență un demnitar anonim, potrivit Recorder. Șeful RAAPPS, arestat pentru corupție Marius Grăjdan deținea în anul 2011 funcția de director tehnic al Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI), din subordinea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). O funcție importantă, în contextul în care răspundea de întreținerea majorității locuințelor de protocol ale statului român din București. Adică de confortul unor politicieni români importanți, de la demnitari cu rang de secretar de stat, până la președintele României. O oportunitate de avansare a apărut pentru Grăjdan în primăvara anului 2015, atunci când șeful RAAPPS, Gabriel Surdu, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Grăjdan preia funcția. Soția, angajată la Transgaz În acest context, funcția de director general interimar a fost preluată de Marius Grăjdan. După doi ani de interimat la conducerea RAAPPS, Marius Grăjdan a fost numit definitiv pe funcție. La scurt timp după numirea definitivă, în noiembrie 2017, soția sa, Vasilica Grăjdan, a fost angajată la Transgaz, pe o funcție de director în cadrul direcției Resurse Umane. Angajarea Vasilicăi Grăjdan a fost girată de Ion Sterian, șeful Transgaz. Tot Ion Sterian a decis un mai târziu ca subalterna sa, Vasilica Grăjdan, să fie numită în funcția de administrator al companiei Eurotransgaz Chișinău, companie înființată de Transgaz. Din februarie 2023, doamna Grăjdan a mai primit o sinecură: a fost aleasă pe o perioadă de patru ani ca membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Loc în CA al Nuclearelectrica Marius Grăjdan primește lunar un salariu de 4.500 de euro de la statul român, conform declarației de avere depuse în vara anului trecut. Soția sa, Vasilica Grăjdan, a încercat în numeroase rânduri să își ascundă salariul colosal pe care îl încasează de la Transgaz, compania condusă de Ion Sterian. Dar a uitat să îl anonimizeze în declarația de avere din mai 2023, depusă în calitate de membru în Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Din documentul citat rezultă că Vasilica Grăjdan a primit pentru anul 2022 un salariu de 315.405 lei de la Transgaz. Adică, 5.300 de euro lunar. Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar De la Eurotransgaz Chișinău, companie deținută intregral de Transgaz, ea a mai primit 136.144 lei moldovenești, echivalentul a 7.000 de euro. Ceea ce înseamnă în jur de 600 de euro lunar. Vasilica Grăjdan a ajuns în februarie 2023 și în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De aici, primește o indemnizație lunară de aproximativ 10.500 lei, echivalentul a 2.100 de euro. Însă la finalul fiecărui an de mandat mai primește, conform legii, un bonus numit "componentă variabil". Acesta însumează 12 indemnizații lunare a câte 2.100 de euro. Rezultă, așadar, un bonus de 25.200 euro anual. Ceea ce înseamnă că Vasilica Grăjdan încasează un venit cumulat de 10.000 de euro lunar. Secretul vilei de pe Aviatorilor 86 Recorder a dezvăluit recent că RAAPPS urmează să investească peste șapte milioane de euro într-o locuință de protocol de lux pentru o singură familie. O investiție colosală într-o vilă de 1.200 de metri pătrați, amplasată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86. Administrația Prezidențială a ținut să transmită că președintele Klaus Iohannis nu a solicitat atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru. Recorder a arătat, însă, că la cabinet de lucru în locuința primită de la stat nu are dreptul, prin lege, decât un fost președinte al țării. RAAPPS a transmis că nu există nici o solicitare privind atribuirea vilei de protocol în care urmează să investească șapte milioane de euro și că, până acum, s-ar fi cheltuit doar 420.000 de euro.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

The Black Sea in peril: the echoes of war ripple beyond borders (source: Romanian Navy)
Investigații

The Black Sea in peril

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ukraine, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ukraine, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turkey, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (Romania), Investigative Media Lab VERSIUNEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ On the night of June 6, 2023, the Russian military blasted Ukraine's Nova Kakhovka hydroelectric power plant in a grotesque act of military desperation. The act classified as an "ecocide" has pushed the limits of the region's ecological resilience. The resulting surge of poisoned water unleashed an ecological catastrophe upon the Black Sea, already choking from wartime neglect. In an extraordinary collaboration, investigative journalists from six Black Sea countries – Ukraine, Georgia, Turkey, Romania, Moldova, and Bulgaria – have come together to measure the impact of the war on the already fragile ecosystem of the Black Sea and scrutinize how governments are responding to this new regional challenge. Kakhovka Dam Soon after the blast of the Kakhovka Dam, Ukraine hosted a conference with the help of local and international scientists to discuss the impact of the eco-terrorist act on the ecology and economy of the Northern Black Sea region. Experts agreed on one thing: the effect was devastating. "Climate change in the affected area has been provoked due to an increase in open land areas and a decrease in the water surface area", says Marina Zakharova, an Institute of Soil Science and Agro-chemistry (Ukraine) researcher. Members of the International Working Group on the Environmental Consequences of the War have also visited Ukraine after the blast. "Russia's invasion of Ukraine has demonstrated the gravity of crimes against the environment throughout the war", said Vice President of the European Parliament, Heidi Gautala. According to Alfred Vespremeanu, PhD professor of physical geography and a specialist in coastal research at the University of Bucharest, the destruction of the Ukrainian Nova Kakhovka dam produced an exceptional flood wave "that carried a lot of debris collected on its way to the Black Sea". Fishermen's plight: an economic and cultural setback The same story surfaces from Turkey's tight-knit fishing villages to the battered harbors of Ukraine: the sea that once promised prosperity now teems with danger. Drifting mines maim vessels and livelihoods, turning fishing grounds into a deadly lottery. "Everything is mined", says Oleksandr Hromovyi, for whom fishing was the only source of income. Since February 24, 2022, Oleksandr's family, like many others in Black Sea countries, has been left without a single source of income. In March 2022, just a month after Russia's full-scale invasion of Ukraine, Turkish authorities issued a ban on all fishery activities in Kirklareli's coastal town of Igneada, located just five kilometers south of the Mutludere River, which forms Turkey's border with Bulgaria. That was the highest season for fishermen, and the ban lasted a month and a half. "The ban has been lifted, but we're still afraid to seal on the sea in the dark because no way our vessels can survive if hit by a drifting mine," – Says Ibrahim Metin, the former head of the Igneada fishery cooperative. That happened two times in Turkey: 1. On November 9, 2022, a fishing vessel hit a mine off the coast of Igneada, near Bulgaria, sustaining minor damage but the crew was safe; 2. On October 5, 2023, a Turkish-flagged general cargo ship hit a mine off the coast of Romania. This one also sustained minor damage with no injuries to the crew. Dolphins' Demise Following the war, thousands of dolphins died in the Black Sea since dolphins are "susceptible to chemical and noise pollution", according to experts. According to the Head of the Scientific Department of the Tuzly Estuaries Nature Park (Ukraine), even two weeks before Russia's full-scale invasion, there were already a lot of Russian submarines and ships in that part of the Black Sea. "They came very close at night, using sonar systems on submarines and warships that hit dolphins," – Says Rusev.According to ecologists, active hostilities cause the most significant damage to marine organisms and the sea in general. No data, no studies The pollution of the Black Sea caused by Russia's war in Ukraine is a subject that scientists in the region have barely touched on. Despite the many attempts by the investigative teams from all the countries, they couldn't find any highly significant study or data that would demonstrate the war's effect on the whole region. However, the Romanian team has obtained scientifically collected data on water quality in the Romanian sector of the Black Sea. These data are contained in the reports on the state of the marine and coastal environment in the Romanian sector of the Black Sea for 2021 and 2022 prepared by the National Institute for Marine Research and Development "Grigore Antipa" in Constanta. Comparative analysis of the two reports shows extraordinary differences in some parameters. Differences are so significant that they can only be explained by an exceptional event that affected the quality of Black Sea water. And Russia's war in Ukraine is the most probably that exceptional event. Government indifference and non-existent regional cooperation "There's no strong political will to protect the Black Sea" – that's how Nesrin Algan, a political science professor specializing in urban, environmental, and local government, answered the question asked by our Turkish team. In conclusion, the original working hypothesis of the investigation was confirmed – environmental policies of the Black Sea region states have generally been weak and lack clear objectives, which has contributed to the fragility of the Black Sea ecosystem and the regional cooperation in addressing environmental challenges, such as pollution, has been inadequate due to the absence of a systemic framework and coordinated efforts. The ecological catastrophe described above needs regional joint coordination. However, such steps still needed to be taken. In 1992, Turkey, Romania, Ukraine, Georgia, and the Russian Federation signed the convention on the protection of the Black Sea Against Pollution. The document was ratified in 1994. The Black Sea commision’s objective is to prevent, reduce, and control the pollution in the Black Sea to protect and preserve the marine environment and provide a legal framework for cooperation and concerted actions to fulfill this obligation. But this convention is not implemented. Only three people are working at the secretariat based in Istanbul, Turkey. Even the war in the Black Sea couldn't persuade the governments of Georgia, Romania, Moldova, Turkey, and Bulgaria to take further measures. ______________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Finul Sorinei Docuz, șef la BTT (sursa: Cancan)
Investigații

Finul Sorinei Docuz, șef la BTT

Finul Sorinei Docuz, șef la BTT. Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost blagoslovit de PSD cu funcția de director general al Biroului de Turism și Tineret. Tatăl lui, controversatul Gheorghe Bolintineanu, un apropiat al clanului Sportivilor, a fost șeful PSD Ilfov și unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Finul Sorinei Docuz, șef la BTT Biroul de Turism și Tineret (BTT) se află în subordinea ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de pesedista Natalia Intotero. Aceasta, în urma recomandărilor venite pe filiera PSD, a decis pe 20 noiembrie 2023 să-l numească pe o perioadă de cinci luni în funcția de director general al BTT pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, finul Sorinei Docuz și al lui Robert Negoiță. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Surse din cadrul BTT susțin, sub protecția anonimatului, că Ionuț Alexandru Bolintineanu a venit în prima zi de muncă însoțit de tatăl său, Gheorghe Bolintineanu, fostul șef al PSD Ilfov. Pe 29 februarie a.c., Consiliul de Administrație al BTT urmează să decidă prelungirea mandatului de conducere al lui Ionuț Alexandru Bolintineanu. Mai mult, susțin sursele, Ionuț Alexandru Bolintineanu s-ar lăuda că se bucură de susținerea premierului Marcel Ciolacu și a mai multor membri din PSD Ilfov. Am încercat să obținem un punct de vedere de la acesta, dar de la secretariatul BTT ni s-a transmis că nu a venit la muncă. Însă ni s-a promis că i se va transmite numărul de telefon pentru a ne contacta. Nici ministrul Natalia Intotero nu a răspuns la telefon pentru a explica ce îl recomandă pe Bolintineanu jr pentru funcția de director BTT. Soții Negoiță și Stan, protectorul Ciolacu Sorina Docuz a câștigat titlul de Miss Buzău în anul 2009, pe când avea doar 18 ani. Tânăra i-a căzut cu tronc lui Robert Negoiță, care este cu 19 ani mai în vârstă decât ea. Cei doi s-au căsătorit în anul 2013. În acel an s-a și născut fiul lor, Vlad Cezar, care a fost nășit de Gabriela Firea și Florentin Pandele. La rândul lor, Sorina Docuz și Robert Negoiță l-au nășit pe Bolintineanu junior. Robert Negoiță a divorțat de Sorina Docuz în 2016, după trei ani de căsnicie. La un an după divorț, Sorina Docuz s-a cununat civil, pe 1 noiembrie 2017, cu omul de afaceri Mădălin Stan. Și acest mariaj a sfârșit în divorț. În prezent, Sorina Docuz este în grațiile și sub protecția lui Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD și premier al României. Bolintineanu senior, cu clanul Spotivilor Tatăl lui Ionuț Alexandru Bolintineanu, Gheorghe Bolintineanu, a preluat conducerea PSD Ilfov în anul 2019 cu ajutorul lui Liviu Dragnea. Marcel Ciolacu a decis să-l schimbe din funcția de șef al PSD Ilfov pe Gheorghe Bolintineanu după ce au fost făcute publice legăturile acestuia cu clanul Sportivilor. De exemplu, Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, scria în vara anului 2020 pe contul său de Facebook că "a sosit momentul pentru clarificări: este adevărat! – PSD astăzi este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei. Din disperarea de a nu pierde puterea din mână, oamenii politici din Partidul Social Democrat au acceptat pentru început interlopii în viața politică, oferindu-le susținere în funcții înalte, iar astăzi nu-i mai poți deosebi unii de alții, interlopii devenind oameni politici și oamenii politici devenind interlopi". Cu toate acestea, partidul lui Marcel Ciolacu nu s-a dezis de Gheorghe Bolintineanu și i-a găsit un loc călduț de director la RAAPPS Scroviștea. De acolo, Bolintineanu senior a fost numit director general al companiei de stat SMART SA, deținută de Transelectrica.

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. Ministrul Apărării, Angel Tâlvăr, pare concentrat pe problemă (sursa: facebook/MApN)
Investigații

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu

SRI, SIE văd pericol, MApN - nu. O companie IT controlată de bulgarul Minchev Lyubomir nu a fost autorizată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a folosi infrastructura 5G întrucât prezintă "riscuri și vulnerabilități" la adresa securității naționale. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil solicitarea bulgarilor. Mai mult, firma controlată de Minchev Lyubomir a semnat acorduri-cadru în valoare de 20 de milioane lei în urma câștigării unor licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice. Atentatul de la Sofia împotriva "Doctorului" Una dintre figurile proeminente ale crimei organizate din Bulgaria, Ivan Todorov „Doctorul”, a fost ținta unui asasinat în aprilie 2003. Potrivit site-ului Bivol.bg, mașina lui Todorov a explodat atunci pe o stradă aglomerată din Sofia. Citește și: Cum l-a întâlnit George Simion pe Trump la Washington DC: și-a făcut o poză cu poza fostului președinte al SUA. Până și Dragnea și Grindeanu s-au apropiat mai mult de Trump, în 2017 În portbagajul mașinii a fost găsită și o fotografie realizată la Monaco, pe iahtul afaceristului Spas Roussev. Fotografia îi înfățișa pe Petar Petrov, condamnat pentru spălarea a 28 milioane de dolari, pe Milen Vechev, pe atunci ministru de Finanțe, pe Miroslav Sevlievski, ministrul Energiei, dar și pe afaceristul Minchev Lyubomir și pe soția sa, Maria Oprenova. Spas Roussev și Minchev Lyubomir sunt fondatorii grupului Telelink Business Services (TBS), una dintre cele mai mari companii IT din Bulgaria. Telelink, în România din 2000 Din 2012, Minchev Lyubomir este acționar majoritar, cu 50,11%. Grupul are afaceri în mai multe state din Europa, inclusiv Germania, dar și în SUA. Pe piața românească, compania a intrat în anul 2000. Atunci, a fost înființată societatea Telelink Services România, deținută de Telelink City Group AD. Administratorul societății este în prezent Alexandru Irimia, fost director comercial la Felix Telecom și manager de conturi la Romtelecom. Apoi, grupul TBS a deschis în 2018 Telelink Business Services EAD Sofia sucursala București, administrată de Krasimirov Zhitiyanov Ivan. Ulterior, în 2021, a mai fost înființată, tot la București, firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. Datele de la Registrul Comerțului arată că de administrarea societății se ocupă Florin Iovu. 20 de milioane de lei de la Armată în 2023 Telelink Business Services a câștigat mai multe licitații organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache. De exemplu, asocierea dintre Telelink Business Services și firma mamă din Bulgaria, Telelink Business Services EAD, a semnat un acord cadru de 2,73 milioane lei pentru a furniza "Soluții HCI pentru centru de date tip 2". Ulterior, în septembrie 2023, asocierea dintre cele două societăți a mai câștigat o licitație, de 8,8 milioane lei, pentru furnizarea de "Soluții HCI pentru centru de date tip 1". La începutul lunii decembrie a anului trecut, Telelink Business Services a mai semnat două acorduri-cadru cu Comandamentul Apărării Cibernetice, pentru a furniza licențe Microsoft și Windows Server Standard. Valoarea celor două acorduri cadru a fost de aproximativ 8,46 milioane lei. În total, bulgarii de la Telelink au câștigat anul trecut licitații de aproape 20 de milioane lei, echivalentul a patru milioane de euro, de la Comandamentul Apărării Cibernetice. Guvernul nu a autorizat Telelink pentru 5G Reprezentanții Telelink Business Services au solicitat Administrației Prezidențiale, respectiv Departamentului Securității Naționale, să autorizeze societatea pentru a putea utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Ca răspuns, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis decizia nr. 409 prin care respinge autorizarea societății Telelink Business Services întrucât prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării naționale". "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se menționează în decizia Guvernului. CSAT, aviz negativ Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că prin Legea 163/2021 s-a stabilit un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii și soluții 5G pentru a asigura "prevenirea și contracararea eventualelor riscuri și amenințări la adresa securității naționale, în acord cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene și în relația cu partenerii strategici". "În cazul companiei Telelink Business Services S.R.L., la nivelul CSAT au fost analizate datele furnizate de către toate instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, date care au relevat riscuri la adresa securității naționale și apărării țării, fapt pentru care CSAT a emis aviz negativ, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 163/2021. În procesul de evaluare a acestei companii a fost implicat și Ministerul Apărării Naționale prin structurile sale specializate", conform răspunsului transmis de Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Avizul negativ dat de CSAT companiei Telelink Business Services este strict legat de infrastructura 5G. În cazul celorlalte servicii și soluții IT furnizate de această companie, responsabilitatea de analiză și evaluare este a fiecărei instituții contractante în parte. MApN a avizat favorabil Potrivit CSAT, una dintre instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale implicate în procesul de avizare al companiilor private pentru folosirea infrastructurii 5G este Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că "în urma analizei efectuate de către structurile specializate din cadrul MApN a documentelor primite de la Telelink Business Services SRL, instituţia militară a avizat favorabil solicitarea acestei companii pentru a opera cu echipamente de comunicații în tehnologia 5G". Totodată, Biroul de Presă al MApN a mai transmis că analiza s-a efectuat conform competențelor specifice ale MApN, prin studierea documentelor prezentate de Telelink Business Services SRL (documente de natură comercială și juridică - date despre structura acționariatului, prezentarea societăților comerciale din compunere, declarații pe proprie răspundere ale reprezentanților acestor companii etc). SRI, SIE văd pericol, MApN - nu Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al MApN, Telelink ar putea opera cu echipamente 5G în România. Alte instituții ale statului statului român, însă, adică SIE și SRI, au găsit o serie de "vulnerabilități și amenințări". Cât despre contractele pe care Comandamentul Apărării Cibernetice le-a atribuit firmei Telelink Business Services SRL, oficialii MApN susțin că acestea nu fac obiectul infrastructurii 5G. "Licenţele sunt furnizate direct de producător prin portalul securizat Microsoft şi nu au fost identificate elemente care pot genera riscuri în acest context. Acordurile-cadru au fost încheiate conform legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare în urma organizării unor proceduri transparente de atribuire, de licitaţie deschisă, desfăşurate online, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a mai transmis MApN. Răspunsul MApN pentru DeFapt.ro în cazul Telelink (sursa: MApN)

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Florian Coldea este tot agent - imobiliar (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Florian Coldea este tot agent - imobiliar

Florian Coldea este tot agent - imobiliar. Trecut în rezervă în 2017, Florian Coldea, fostul număr 2 din SRI, s-a apucat de afaceri trei ani mai târziu. Generalul în rezervă are două firme, pe care le împarte cu fostul coleg din Serviciu, generalul Dumitru Cocoru. Florian Coldea este tot agent - imobiliar Prima firmă a fost înființată de Coldea și Cocoru, cu cote egale, în 2020 și se numește Strategic Sys SRL. Obiectul principal de activitate: Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. Citește și: Florian Coldea, ex-SRI, a primit o corecție fizică într-o lojă VIP la Untold Dubai de la Sergiu Diacomatu, fost șef ANRP anchetat de DNA pentru restituiri de proprietăți În 2022, firma a avut venituri de 2,96 milioane de lei și cheltuieli de numai 233.015 lei, cu un singur angajat. Profitul net a fost de 2,69 milioane de lei, adică de peste 90% din venituri. Un an mai târziu, în 2021, Coldea și Cocoru au înființat, tot în cote egale, Strategic Assets SRL. Obiect de activitate principal: Agenții imobiliare. Totuși, în 2022, obiectul de activitate a fost completat cu: Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii - servicii de consiliere pentru investiții, intermedieri credite bancare, pentru persoane juridice. La finalul lui 2022, Strategic Assets SRL avea venituri de 2,34 milioane de lei și cheltuieli infime, de aproape 64.000 de lei. Profitul net: 2,25 milioane de lei (95% din venituri), cu un singur angajat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră