vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL. Peste 7,2 milioane de lei este suma pe care firma deținută integral de Florin Adrian Hopșa, Uber Nord Est SRL, o datorează ANAF. Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL Firma este în insolvență acum și nu are bunuri care să acopere suma imensă pe care Fiscul o are de recuperat. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Florin Adrian Hopșa este șeful reprezentanței Registrului Auto Român din județul Neamț. Unde a ajuns cu susținerea PNL, partid al cărui membru este. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Același partid l-a făcut și consilier județean la Neamț. Declarația de avere depusă în 2023 în această calitate arată că Hopșa a câștigat, în 2022, 13.707 lei din "pariuri sportive". Șeful RAR Neamț menționează în declarația de interese că deține Uber Nord Est SRL.

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL (sursa: Facebook/PNL Neamt)
Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma (sursa: Inquam Photo/Alexandru Busca)
Investigații

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma. Medicul Valeria Herdea, noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost sponsorizată în perioada 2016 – 2022 de cel puțin 21 de companii producătoare de medicamente. A primit peste 70 de sponsorizări în șapte ani. Însă declarațiile companiilor de medicamente se bat cap în cap cu cele depuse de medicul Valeria Herdea la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, instituția desemnată de Ministerul Sănătății să gestioneze declarațiile de sponsorizare. Citește și: Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF DeFapt.ro a descoperit că noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a ascuns cel puțin 17 sponsorizări primite în anii 2019 și 2020, dar a fost deconspirată de sponsori. La rândul ei, a dat de gol câteva companii de medicamente care i-au dat sponsorizări nedeclarate. Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma Valeria Herdea, medic de familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor, a fost numită cu sprijinul Partidului Național Liberal în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O instituție mamut care gestionează anual peste 12 miliarde de euro din bani publici. DeFapt.ro a verificat în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România de la cine și câte sponsorizări a primit actuala șefă a CNAS în perioada 2016 – 2022. Datele analizate arată că medicul Valeria Herdea era abonată la sponsorizările marilor jucători de pe piața medicamentelor. Dar o parte din declarațiile de sponsorizare depuse de medicul Valeria Herdea, cât și de sponsori, sunt incomplete și contradictorii. Adică nu respectă legislația românească care reglementează sponsorizările în domeniul medical. A primit 17 sponsorizări în 2016, a declarat 14 De exemplu, medicul Valeria Herdea a declarat în anul 2016 că a primit 14 sponsorizări de la companiile farmaceutice în valoare totală de 28.800 lei. Firmele au declarat, însă, că i-au dat 17 sponsorizări, în cuantum de 32.000 lei. Printre sponsorii din 2016 se află compania A&D Pharma Marketing & Sales Services. De la aceasta, Herdea a primit în acel an cinci sponsorizări pentru a vorbi la cinci conferințe. În total, 6.029 lei. O altă companie, Angelini Pharmaceuticals, i-a plătit 10.500 lei pentru a ține patru conferințe. BGP Products SRL i-a oferit șase sponsorizări cu o valoare cumulată de aproximativ 11.500 lei pentru a vorbi și/sau a acorda consultanță la evenimente medicale. Două sponsorizări au fost date pentru ca medicul Valeria Herdea să poată participa la Congresul ESPID din Brighton, Marea Britanie. În 2017, a declarat mai puțin cu 4.000 de lei În anul 2017, medicul Valeria Herdea a menționat că a primit zece sponsorizări, de peste 15.000 în total, lei de la Zentiva, Sanofi Româna, A&D Pharma Marketing & Sales Services, Bayer, BGP Products și Merck Sharp Dohme România. Dar, și de această dată, declarațiile date de companii nu corespund cu cele completate de medicul Valeria Herdea. Din primele, rezultă că Herdea a încasat peste 19.000 lei, nu doar 15.000. De exemplu, firma Bayer a menționat că i-a dat medicului patru sponsorizări, în cuantum de 6.280 lei. Medicul a declarat doar trei sponsorizări, în valoare de 5.560 lei. Compania Dr. Reddy's Laboratories România a făcut public că i-a dat două sponsorizări de 2.456 lei, respectiv 1.286 lei, pentru două conferințe (București și Călărași). Aceste două sponsorizări nu apar în declarația completată de medic. În schimb, în declarația medicului apar alte două sponsorizări primite de la A&D Pharma Marketing & Sales Services și BGP Products. Prima de 1.237,5 lei. Cealaltă, de 1.452,8 lei. În 2018, o firmă nu a declarat sponsorizarea Companiile de medicamente au declarat că au plătit 11 onorarii și sponsorizări pe numele medicului Valeria Herdea, dar aceasta a declarat doar nouă pentru anul 2018. Sumele plătite de companii se ridică la aproape 18.000 lei și 1.800 de euro. Medicul a declarat că a primit aproape 12.000 lei și 1.800 euro. De exemplu, noua șefă a CNAS nu a menționat suma de 960 de lei primită pentru cesiunea drepturilor de autor către Reckitt Benckiser România, plus alți 1.800 lei primiți ca sponsorizare de la Angelini Pharmaceuticals. A mai omis să menționeze o sponsorizare de 2.590 lei primită de la Merck Sharp Dohme România. Totodată, medicul nu menționează trei sponsorizări în cuatum de 5.100 de lei primite de la Dr. Reddy's Laboratories România. Dar menționează peste 3.500 lei primiți de la A&D Pharma Marketing & Sales Services. Pe care, însă, firma nu i-a declarat. Conferință la Eforie Nord în 2019 Medicul Valeria Herdea nu a declarat nici o sponsorizare primită în anul 2019, conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, deși a primit nu mai puțin de opt sponsorizări, în valoare de 15.558 lei, conform declarațiilor depuse de sponsori. De exemplu, Dr. Reddy's Laboratories România i-a plătit 1.000 lei pentru un redactarea unui training medical și 2.100 lei pentru o conferință la București. A&D Pharma Marketing & Sales Services i-a plătit de două ori câte 2.700 lei pentru pregătirea și susținerea a două lucrări. Alliance Healthcare i-a dat 1.800 le pentru a fi speaker la o conferință la Eforie Nord. Johnson & Johnson România i-a dat suma de 2.670 pentru a fi vorbitor la o altă conferință. Nici banii primiți ca sponsorizare în anul 2020 nu au fost declarați de medicul Valeria Herdea. Dar, la fel ca în 2019, aceasta a fost dată de gol de șapte companii, care au sponsorizat-o cu aproape 20.000 lei. Alte două companii au omis să declare banii În anul 2021, cinci companii farmaceutice au depus declarații din care rezultă că medicul Herdea a primit 13 sponsorizări în cuantum de 36.289 lei. La rândul său, medicul a declarat că a primit doar nouă sponsorizări, de aproape 19.000 lei. De exemplu, medicul nu a menționat peste 11.600 lei, bani primiți de la Vedra International Reprezentanță România. Nu a menționat nici trei sponsorizări de 9.500 lei primite de la Angelin Pharmaceuticals. O altă societate, Ewopharma, susține că i-a dat o sumă de 2.000 lei, dar medicul declară că ar fi încasat 2.700 lei. Din declarația depusă de medic rezultă că a primit o sponsorizare de la Pfizer de 238 lei, sponsorizare nedeclarată de compania farmaceutică. Antibiotice SA și Vifor Pharma sunt alte două companii menționate de medic că i-ar fi dat 2.000 lei, respectiv 2.700 lei. Cele două societăți nu au menționat sponsorizarea, deși erau obligate de lege să o facă. Antibiotice SA a precizat că omisiunea se datorează efectuării plății în anul următor încheierii contractului de sponsorizare. "Pentru o corectă informare a cititorilor dvs, vă rog să aveți în vedere faptul că Antibiotice Iași a încheiat un contract de sponsorizare cu dna Valeria Herdea în data de 13.09.2021, iar plata contractului a fost făcută în data de 21.01.2022. Acest contract a fost înregistrat de compania Antibiotice pe site-ul ANMDM, conform reglementărilor legale în vigoare, in anul 2021", a arătat compania. Însă contractul de sponsorizare nedeclarat de Antibiotice SA, în valoare de 2.000 lei, nu este cel invocat de companie (semnat în septembrie 2021, plătit în ianuarie 2022), ci unul care a fost semnat la data de 20 aprilie 2021 și plătit în iulie 2021, conform declarației MU9506 depusă de medicul Valeria Herdea. Într-adevăr, ulterior, la data de 13 septembrie 2021, Antibiotice SA a mai atribuit un contract de sponsorizare medicului, dar pe care l-a plătit la data de 21 ianuarie 2022. Acest nou contract de sponsorizare a fost declarat atât de Antibiotice SA, cât și de medicul Valeria Herdea în anul 2022. 18.000 de lei diferență în 2022 Situația s-a schimbat radical în anul 2022. Atunci, doar patru firme (Medison Pharma, Servier Pharma, Antibiotice SA și Merck Sharp Dohme România) i-au plătit onorarii, în valoare de 8.018 lei. Dar Herdea susține că ar fi primit 11 sponsorizări, în cuantum de peste 26.000 lei, dar nu a declarat că ar fi primit vreun ban de la Merck Sharp Dohme România. Însă a menționat sponsorizările în bani primite de la Astra Zeneca Pharma, Sanofi România, IPSEN, Magnapharm Marketing & Sales România și Angelini Pharmaceuticals România. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Valeria Herdea, dar aceasta nu a răspuns până la publicarea articolului. În momentul în care va răspunde la întrebările transmise îi vom prezenta punctul de vedere în legătură cu sponsorizările primite de la companiile de medicamente.

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN (sursa: airbus.com)
Investigații

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN

Cele mai scumpe elicoptere ale MApN. 150 de milioane de euro este valoarea contractului semnat la sfârșitul anului trecut de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția a două elicoptere H215M de luptă anti-navă de la compania franceză Airbus. Modificările, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Citește și: EXCLUSV Culisele unei achiziții scandalos de scumpe a Armatei: două elicoptere Airbus la preț de două ori și jumătate mai mare Sistemul de rachete și muniția aferentă, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi livrate de filiala italiană a francezilor de la MBDA. Cele mai scumpe elicoptere ale MApN Ministerul Apărării Naționale a cerut în toamna anului 2022 acordul prealabil al Parlamentului României pentru a cheltui 150 milioane de euro pentru a achiziționa două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al ministerului Apărării a transmis că în suma estimată au fost incluse și costurile legate de "achiziția și instalarea la bordul aeronavelor a echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață, suportul logistic integrat pentru operarea elicopterelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă". Drept consecință, susține MApN, prețul final al elicopterelor H215M produse pentru Forțele Navale Române diferă de prețul unui elicopter similar produs pentru domeniul aeronautic civil. Precedentul Chile Diferența s-ar reflecta în sistemele suplimentare montate și integrate la bordul aeronavei pentru executarea misiunilor militare deasupra mării, potrivit Armatei. În plus, alegerea platformei de elicopter H215M pentru integrarea capabilităților specifice de luptă anti-navă la suprafață s-a făcut având în vedere atât faptul că există deja alte forțe navale care au în dotare și operează elicoptere H215M. Adică Forțele Navale ale Republicii Chile, spre exemplu, operează elicoptere H215M împreună cu fregatele tip T22, identice cu fregatele T22 "Regele Ferdinand" și "Regina Maria". Ce nu spune Ministerul Apărării Naționale este faptul că cele două fregate românești au fost lăsate de izbeliște în ultimii șapte ani, după ce licitația pentru modernizarea acestora a fost anulată. Airbus ar fi vrut 175 de milioane de euro De-a lungul anului 2023, conform unor surse din MApN, reprezentanții companiei Airbus au încercat să majoreze cu cel puțin 25 de milioane de euro prețul de vânzare al celor două elicoptere. Motiv pentru care ar fi tergiversat semnarea contractului. MApN, însă, nu a confirmat aceste informații. Contractul a fost semnat la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, fără ca acest lucru să fie anunțat oficial de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a aflat că valoarea finală a contractului a rămas 150 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro reprezintă suma alocată pentru sistemul de rachete și muniția aferentă. Contractul pentru rachete a fost semnat cu filiala italiană a francezilor de la MBDA. IAR Brașov, implicată în proces Prin această achiziție, MApN se laudă că a creat posibilitatea de a angaja participarea industriei de naționale de apărare, prin producătorul autohton de aeronave IAR Brașov, care are exclusivitate să vândă în România elicopterele H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN susține că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov special pentru executarea oricărui tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. În plus, vor fi echipate cu cele mai moderne sisteme de mascare a aeronavei și cu capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari. "În implementarea programelor de achiziții, se are întotdeauna în vedere valorificarea la maximum posibil a oportunităților de cooptare a industriei naționale de apărare. În această situație, IAR Brașov S.A. este singura facilitate de mentenanță acreditată în România care poate executa modificări/modernizări ale configurației unui elicopter militar, asigurându-se astfel un suport logistic integrat adecvat pe durata ciclului de viață", a mai transmis MApN. Paradoxal, până acum, programele de achiziții ale MApN au fost realizate prin contracte de tipul "Guvern la Guvern", tocmai pentru ca firmele producătoare de armament să evite investițiile în industria națională de apărare.

SRU Iași, contract trucat la ANDIS (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Investigații

SRU Iași, contract trucat la ANDIS

SRU Iași, contract trucat la ANDIS. Licitaţia pentru supravegherea lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) a fost blocată. SRU Iași, contract trucat la ANDIS Unul dintre ofertanţii la procedură a contestat atribuirea contractului la jumătate din valoarea estimată. Citește și: Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic În plus, ofertantul câştigător a fost exclus de la licitaţii similare întrucât nu şi-a dus la bun sfârşit obligaţiile în cadrul altor contracte. Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) a anunţat, luna trecută, câştigătorul licitaţiei pentru servicii de dirigenţie de şantier pe întreaga perioadă de construcţie a SRU. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata (sursa: Facebook/Armata României)
Investigații

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata. Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache, a cumpărat licențe Microsoft de aproape 1,7 milioane de euro de la Telelink Business Services. O firmă despre care Consiliul Suprem de Apărare a Țării susține că, dacă ar fi autorizată pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, ar reprezenta amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. Dar Armata Română nu vede nici un risc. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Totodată, un contract de 1,3 milioane euro pentru achiziția de licențe Windows Server Standard a fost atribuit companiei ASSECO SEE, implicată în scandalul achizițiilor IT de la DNA. Firma este abonată la contractele Comandamentului Apărării Cibernetice, instituție care a cumpărat mai multe tipuri de licențe Microsoft pentru care a semnat acorduri-cadru de peste 16 milioane euro. Telelink, filială a unei firme bulgărești Comandamentul Apărării Cibernetice (CApC), instituția care asigură protecția și reziliența infrastructurilor cibernetice militare împotriva amenințărilor din spațiul cibernetic, a finalizat în prima săptămână din decembrie 2023 licitația împărțită în trei loturi pentru achiziția de licențe Microsoft și Windows Server Standard. Primul lot avea ca obiect achiziția unei cantități cuprinse între 1.811 și maximum 9.601 de licențe Microsoft Windows 11 Profesional Upgrade. Cel de-al doilea lot prevedea achiziția unei cantități cuprinse între 79 și 2.130 de licențe Microsoft Windows 11 Enterprise Upgrade. Ambele loturi, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,7 milioane euro, au fost câștigate de firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. De administrarea societății se ocupă un anume Florin Iovu. Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata Cu două luni înainte de a câștiga licitația organizată de Comandamentul Apărării Cibernetice, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis o decizie prin care a respins solicitarea firmei Telelink pentru autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se arată în decizia Guvernului. Contactat de către DeFapt.ro, administratorul Florin Iovu nu a vrut să dea detalii despre licitația câștigată la CApC. Întrebat de ce firma pe care o reprezintă este considerată o amenințare la adresa securității naționale, Florin Iovu a răspuns sec: "Habar nu am". ASSECO, pomenită în dosarul DNA Microsoft Cel de-al treilea lot, care prevedea achiziția a minimum 121 și maximum 1.739 de licențe Windows Server Standard pentru operare de servere, a fost câștigat de ASSECO SEE, filiala românească a polonezilor de la ASSE Group. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma 6,67 milioane lei, echivalentul a peste 1,3 milioane de euro. Filiala românească a polonezilor și-a schimbat denumirea în ASEE Solutions SRL, iar conducerea este asigurată de un Consiliu de Administrație format din șapte persoane. Pe funcția de președinte se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier). Acesta a fost partener de afaceri al lui Mihai Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor. Numele lui Mihai Tănăsescu a apărut în ancheta DNA legată de afacerea de corupție Microsoft, dosar în care a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani. Ulterior, dosarul a fost clasat. Mai mult, în dosarul de corupție Microsoft a fost vehiculat și numele firmei Asseco. Care, conform rechizitoriului, urma să câștige licitații pentru a vinde licențe la Enel Servicii Comune SA și Electrica SA Totul, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. Zeci de milioane de lei pe licențe Compania ASEE Solutions este abonată la câștigarea licitațiilor organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice pentru achiziția de licențe. În ultimii cinci ani, a semnat multe acorduri-cadru cu unitatea cibernetică a Armatei Române. Cel mai mare acord-cadru a fost semnat în urma unei licitații organizate în anul 2019 pentru achiziția unei cantități cuprinse între 981 și 20.000 de licențe MS Office Standard. Valoarea acestuia a fost de peste 31,7 milioane lei. Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că, până în prezent, s-au semnat contracte subsecvente în cuantum de 19,2 milioane lei. În anul 2021, ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație pentru a furniza o cantitate maximă de 168 licențe Microsoft Exchange Enterprise. Valoarea acordului cadru a fost peste 2,8 milioane lei. La finalul anului 2021, firma a mai câștigat un contract, pentru a livra licențe Microsoft SQL Standard, în valoare de 2,5 milioane lei. Apoi, în noiembrie 2022, firma ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație organizată de CApC. De data aceasta, pentru a livra o cantitate curpinsă între 2.338 și 17.897 licențe Microsoft Office Standard 2021. Valoarea acordului-cadru a fost de peste 29,3 milioane lei. Contract suspect de corupție cu DNA La finalul anului trecut, a ieșit la iveală o altă afacere controversată în care a fost implicată ASEE Solutions. Jurnaliștii de la Rise Project au dezvăluit că Direcția Națională Anticorupție a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care a decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În urma acestor dezvăluiri, DNA a anunțat că "la data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție. La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia. După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.".

Deputatul Banias, bani în locul statului (sursa: Facebook/Mircea Banias)
Investigații

Deputatul Banias, bani în locul statului

Deputatul Banias, bani în locul statului. Cosmin Laurențiu Dumitrache, șeful Autorității Navale Române (ANR), a închis ochii în timp ce două firme au emis ilegal nu mai puțin de 1.779 de certificate "gas free" pentru navele tanc goale care au tranzitat canalele navigabile românești. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Una dintre societăți, Euro River Transport, îi are printre asociați pe deputatul liberal Mircea Banias și pe fostul parlamentar Laurențiu Mironescu. Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat într-un raport că, în cazul în care certificatele ar fi fost emise de către ANR, statul român ar fi încasat în jur de 871.000 de euro. Mai mult, raportul arată că directorul general Cosmin Laurențiu Dumitrache a lăsat de izbeliște instituția. ANR, reorganizare prin externalizare de servicii Autoritatea Navală Română a fost "căpușată" sistematic sub conducerea actualului director general Cosmin Laurențiu Dumitrache, numit în funcție pe filieră liberală la finalul anului 2019. Atunci, sub pretextul reorganizării, s-a creat cadrul legal pentru externalizarea unor servicii maritime de pe urma cărora statul român încasa milioane de euro anual. De exemplu, Dumitrache a decis să desființeze Biroul Inspecții Terminale și Gas Free (BITGF) invocând lipsa de personal din această structură. Alexandru Pilat, șeful BITGF, i-a transmis premierului de atunci, Ludovic Orban, un memoriu prin care îl informa despre măsurile controversate luate de directorul Cosmin Dumitrache. Memoriu către premierul Orban "Aceste activități de inspecții de stat de gas free și hot work au fost trecute din competențele statului român către anumite firme private, de către actuala conducere a ANR, în mod nelegal, prin intermediul unui ordin de ministru și al unor decizii cu caracter intern ale ANR", se menționa în memoriu. Mai mult, Alexandru Pilat îl informa pe premierul Ludovic Orban că, deși ANR autorizează persoane juridice private, nu există nici o reglementare legislativă prin care să fie controlat modul de emitere a certificatelor gas free. "Certificatele emise de acestea reprezintă abateri grave de la legislația în vigoare. În unele situații reprezentanții acestor firme s-au deplasat la nave și au efectuat inspecțiile de gas free inițiale în locul inspectorilor ANR", susținea Alexandru Pilat, care anexase un astfel de certificat de gas free emis de firma Euro River Transport. După patru ani, un raport de control De atunci au trecut patru ani, timp în care Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul Sorin Grindeanu, și Guvernul României s-au făcut că nu văd haosul de la ANR. Acum, Corpul de Control al prim-ministrului a făcut public un raport în care se menționează că "două societăți au eliberat, fără a avea dreptul, un număr de 1.779 de certificate de pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile, încasând contravaloarea tarifelor stabilite pentru aceste operațiuni". Adică au emis ilegal 1.779 certificate gas free. În cazul în care aceste activități ar fi fost "efectuate de reprezentanții ANR, în sarcina cărora exista această atribuție, suma minimă încasată la bugetul ANR ar fi fost în valoare de 355.800 euro, iar valoarea medie ar fi fost de aproximativ 871.710 euro (1779 certificate x 490 euro)”, potrivit raportului. Directorul general al ANR, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro în legătură cu raportul Corpului de Control. Un singur angajat, profit de 250.000 de lei DeFapt.ro a aflat din surse guvernamentale că cele două societăți care au emis ilegal cele 1.779 de certificate sunt Seagas Services SRL și Euro River Transport SRL, două firme cu conexiuni puternice în zona ANR. Prima societate, Seagas Services, este deținută în acte de un anume Gabriel Ilie. Cu un singur angajat, firma a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 lei și un profit de peste 250.000 lei. Contactat de către Defapt.ro, Gabriel Ilie a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebările a închis telefonul. Ulterior i-au fost transmise mai multe întrebări legate de numărul de certificate de „gas free” emise ilegal, dar a refuzat să răspundă. Din documentele obținute de către DeFapt.ro rezultă că această societate a avut o autorizație valabilă pentru a emite certificatele până la data de 5 martie 2023. Toate certificatele emise ulterior acestei date erau ilegale. Banias și Mironescu, asociați Cealaltă firmă, Euro River Transport, este deținută de deputatul PNL Mircea Marius Banias (32%), fostul deputatul liberal Laurențiu Mironescu (32%), Emilian Macarie (31%) și Elena Doina Bălan (5%). La numărul de telefon afișat pe site-ul firmei a răspuns Emilian Macarie. Acesta nu a vrut să dea prea multe detalii despre afacerea cu certificate: "Cel mai bine îi dau numărul dvs. domnului Mironescu să vă sune. Noi suntem firmă privată, noi nu avem contractul cu statul, firma era autorizată, personalul era autorizat.". Întrebat dacă firma era autorizată de ANR pentru a emite certificatele de gas free, Emilian Macarie a declarat: "Da, da, de Autoritate. Cursurile cu certificate în regulă au fost făcute la CERONAV. Vă explică domnul Mironescu mai mult.". Laurențiu Mironescu (achitat într-un dosar al DNA) nu a sunat pentru a explica cum a ajuns firma la care este asociat să emită certificate fără drept. Deputatul Banias, bani în locul statului Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că firma Euro River Transport a fost într-adevăr autorizată de către ANR, dar autorizația a expirat la data de 4 iunie 2022. Corpul de Control susține că toate certificatele "gas free" emise ulterior acestei date au fost emise fără drept. Ilegal. DeFapt.ro a încercat să afle de la deputatul liberal Mircea Marius Banias câte certificate au fost emise fără drept. "Habar nu am. Eu sunt acționar la Euro River Transport, dar nu am nici o legătură cu managementul, cu activitatea. Nu am voie, sunt deputat și nu am voie să am legătură. Ce legătură are ANR cu Euro River Transport? Nu știu de ce nu le-a eliberat ANR, chiar nu știu.", a spus liberalul. Întrebat dacă l-a susținut politic pe Cosmin Laurențiu Dumitrache pentru ocupare funcției de director general al ANR, deputatul Mircea Banias a precizat că nu i-a cerut nimeni susținerea pentru acesta. "Nici nu-l știu. L-am întâlnit de două, trei ori în viața mea în ocazii oficiale. Așa, la anumite evenimente. Nu l-am văzut în viața mea pe la partid și nici nu s-a pus problema să îl susțin eu. Nu mi-a cerut nimeni nici un fel de susținere. Da, știu că e liberal. Dar nu s-a pus problema să mă întrebe pe mine cineva când a fost numit", a declara deputatul Mircea Banias.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Patronul Fermei Dacilor, complicitate la proxenetism (sursa: Facebook/Dinicu Cornel)
Investigații

Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism

Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism. O polițistă din Prahova a sesizat SRI că Marius Rotaru, șeful Poliției Mizil în 2013, arestat ieri preventiv într-un dosar de trafic de persoane, era "sluga interlopilor". Șef de Poliție, afaceri de proxenetism Rotaru a fost arestat în septembrie 2016 într-un dosar al DIICOT, după ce procurorii au obținut probe că acesta favoriza o rețea de proxeneți. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Șeful Poliției Mizil nu înainta plângerile victimelor (unele dintre ele, minore) proxeneților către structurile specializate să investigheze aceste cazuri. De altfel, la perchezițiile efectuate de DIICOT au fost găsite plângerile pe care Rotaru le ascundea. Loredana Ispas, polițista din IPJ Prahova care a făcut sesizare în 2013 împotriva lui Marius Rotaru, îl acuza încă de atunci pe acesta de cămătărie, comerț ilicit, afaceri cu mai mulți interlopi din Mizil. Dar și de faptul că ar fi obligat-o pe sora acesteia să se prostitueze și că ar fi încercat să o determine și pe ea să facă același lucru, potrivit Ziarului Incomod. Rotaru a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare, dar a scăpat fără să facă pușcărie întrucât în martie 2023 dosarul său s-a prescris. Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism Sursa citată a publicat în întregime plângerea acestei polițiste către SRI. În acest document apar și referiri la Cornel Dinicu, patronul "Fermei Dacilor", pensiunea care a ars în prima zi de Crăciun. În incendiu au murit opt persoane. "Fetele la care am făcut referire, printre care şi propria mea soră, sunt trimise la (...) oameni cu influenţă în zona socială şi economică a oraşului. Din cunoştinţele mele, se utilizează în acest scop Hotelul Max din Mizil, imobil care are în dotare camere de cazare, restaurant precum şi un centru SPA. Un alt loc în care se întâlneşte grupul Rotaru este piscina privată aflată la ieşirea din Mizil către Buzău, lângă cartierul Dallas, care aparţine lui Cornel Dinicu, persoană care este de asemenea implicată în activităţile-infracţionale ale comisarului şef Rotaru, care deţine şi Hotelul Max. Cornel Dinicu este un cunoscut şi periculos infractor, cazurile în care acesta a fost implicat fiind intens mediatizate (cazul porbagajul din anul 2000, afacerea , scandalul privind mafia ruso-română, etc). Prin urmare, în acest hotel, cu ştiinţa Poliţiei Mizil, cel puţin prin comandantul său Rotaru Marius, se desfăşoară activităţi de proxenetism prin care fetele aflate la dispoziţia comisarului şef Rotaru sunt plasate, într-un mediu select şi sigur, unor bărbaţi cu funcţii de conducere în administraţia Oraşului Mizil din cadrul I.P.J. Prahova precum şi din alte structuri. Acest mod de operare mi-a fost relatat atât de către sora mea precum şi de alte persoane, inclusiv de către unii dintre colegii mei de serviciu.", se arată în documentul citat de Ziarul Incomod.

Cornelia Cismaș Malac, concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) (sursa: pressalert.ro)
Investigații

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș)

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății - România)
Investigații

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a decis să-l numească în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș pe inspectorul Florin Ardelean, care a fost angajat inițial ca șofer al direcției. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Asta în contextul în care pesedistul Alexandru Rafila a susținut în ultima perioadă că la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică, aflate direct în subordinea sa, ar trebui numiți medici, la fel cum la Direcțiile Sanitar Veterinare sunt numiți medici veterinari. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Timiș sunt revoltați de această numire controversată, în contextul în care instituția ar urma să implementeze două proiecte majore finanțate prin PNRR. Angajat ca șofer în 2008, licențiat în Drept în 2013 Florin Ardelean a fost angajat în anul 2008 pe postul de șofer în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, în baza unui contract individual de muncă. Ardelean îl deservea pe directorul instituției, renumitul profesor ortoped Horia Vermeșan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Florin Ardelean în paralel s-a înscris și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Europene "Drăgan" din Lugoj. A absolvit facultatea în iulie 2013, atunci când și-a luat licența în drept cu media 7,80. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2013, directorul Horia Vermeșan a decis să organizeze un concurs de recrutare pentru funcția de inspector I debutant pentru serviciul control în sănătate publică. După ce s-a uitat de jur împrejur, și-a fixat privirea asupra șoferului său, Florin Ardelean. Făcut inspector DSP în ajunul Crăciunului Pe care a decis să-l angajeze prin dispoziția 137 din 24 decembrie 2013. Adică chiar ajunul Crăciunului. Astfel, șoferul lui Vermeșan urma să verifice calitatea serviciilor medicale publice din județul Timiș, de la serviciile de urgență până la calamități, epidemii și alte catastrofe. Pe lângă. Ardelean asta trebuia să controleze, monitorizeze și să evalueze derularea programelor naționale și locale de sănătate cu privire la asistența medicală în comunitățile de risc. Dar, pentru că nu avea studii de specialitate, inspectorul Florin Ardelean mergea doar la reclamații. Salariul de bază al lui Florin Ardelean la încadrarea pe funcția de inspector debutant a fost de 1.021 lei, în care erau incluse sporul de vechime de 25%, spor de încordare psihică de 15% și 11% sporul de prevenție. Șefia DSP Timiș, dată unui șofer La data de 20 decembrie 2023, ministrul Alexandru Rafila a decis să îl numească pe inspectorul Florin Ardelean în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș. Decizie care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru o perioadă de trei luni. "Pe perioada funcției de conducere de director executiv gradul II la Direcția de Sănătate Publică a județului Timiș, domnul Ardelean Florin beneficiază de un salariu de bază de 9.980 lei", se menționează în decizia semnată de ministrul Alexandru Rafila. Ordinul de numire la șefia interimară a DSP Timiș (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a declarat, sec: "Nu cred că e vorba de un șofer". Apoi a închis telefonul. Averea crește brusc în 2022 Inspectorul Florin Ardelean avea în anul 2015 un apartament în Timișoara, locuință pe care a primit-o ca donație în 2004. Tot pe atunci, avea un Audi fabricat în 2002, plus bijuterii și tablouri evaluate la 8.500 de euro. Salariul său anual era de 10.572 lei, iar soția sa câștiga de două ori mai mult de la Ursus Breweries SA. În anul 2022, declarație de avere era aproape identică. Singurele modificări erau la capitolul salarii. Dar, în anul 2023, Ardelean a declarat că în anul precedent cumpărase un apartament și o vilă, ambele în localitatea Moșnița Nouă, aflată lângă Timișoara. În plus, vânduse un apartament cu 125.000 de euro. Tot în 2022, luase un credit de 150.000 lei de la BCR pe care-l și restituise, plus un altul de 130.000 lei, scadent în 2027. De la sora soției luase un alt împrumut, de 90.000 de euro, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2025.

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme (sursa: Facebook/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă)
Investigații

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme. Locul în care au ars șase persoane în urma unui incendiu este controlat neoficial de Cornel Dinicu. Pe numele lui există acolo doar firma Pescăria Tohania, fosta Ferma Dacilor Catering SRL, care oferă mâncarea pentru evenimente. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Spațiile de cazare sunt administrate oficial de o altă societate, Ferma Dacilor Production SRL, patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Primul mai are o firmă de construcții, celălalt, o carmangerie. Șefii ISU Prahova, chefuri dacice Pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea prahoveană Tohani, a ars din temelie. În momentul izbucnirii incendiului, în pensiune se aflau 26 de persoane care participaseră la o petrecere. Pompierii au reușit să scoată de sub dărâmături șase trupuri carbonizate. Surse apropiate anchetei au declarat că urmează să se obțină probe ADN de la persoanele decedate și de la rudele acestora pentru a se stabili cu exactitate identitatea fiecărei victime. Deși nu avea autorizație de construcție și nici autorizație de securitate la incendiu, pensiunea Ferma Dacilor era locul preferat pentru chermeze de șefii ISU Prahova. Conducerea ISU Prahova este asigurată de prahoveanul Nicolae Tudoroiu. Acesta este secondat de prim-adjunctul Florin Chivu și de adjunctul Alexandru Muscalu. De abia acum, în urma tragediei în care și-au pierdut viața șase persoane, Direcția Națională Anticorupție urmează să redeschidă o anchetă legată de funcționarea fără autorizație ISU a pensiunii Ferma Dacilor. Interlopul Dinicu are o pescărie de catering Documentele publice consultate de către DeFapt.ro arată că, în anul 2015, Cornel Dinicu a înființat firma Ferma Dacilor Catering SRL cu sediul social în satul Tohani, comuna Gura Vadului, nr. 76 B. La aceeași adresă cu pensiunea care s-a făcut scrum. Ulterior, în august 2021, Cornel Dinicu a schimbat denumirea firmei în Pescăria Tohania. Și de la înființarea din 2015 și după rebotezarea din 2021, firma a avut obiect principal de activitate "activități de alimentație (catering) pentru evenimente". Adică asigura mâncării pentru diverse evenimente. Datele financiare ale firmei arată că, în ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un singur angajat și profituri modeste. În anul 2020, a raportat un profit de peste 153.000 lei, apoi a scăzut în 2021 la puțin peste 9.000 lei. Ultimul an fiscal arată că firma lui Dinicu a avut o cifră de afaceri de aproape 194.000 lei și un profit de 18.695 lei. Dinicu, omul cu adresa de e-mail O altă firmă, Ferma Dacilor Production SRL, a fost înființată în iunie 2016 și are ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată". Sediul social și punctul de lucru declarat se află tot în satul Tohani la nr. 76 B. Practic, această firmă se ocupa de închirierea spațiilor de cazare care au luat foc. Documentele de la Registrul Comerțului arată că această societate este patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Dar de pe site-ul fermadacilor.ro aflăm că furnizorii pot trimite e-mail-uri pe adresa [email protected], declarată la Registrul Comerțului de firma Pescăria Tohania SRL, deținută de Cornel Dinicu. În plină pandemie, firma controlată prin interpuși de Cornel Dinicu, a raportat cifre de afaceri uluitoare. De exemplu, în anul 2020 a raportat o cifră de afaceri netă de peste 2,93 milioane lei și un profit de aproximativ 1,24 milioane lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 4,2 milioane lei și profitul, la peste 1,6 milioane lei. În anul fiscal 2022, cu un număr mediu de 11 angajați, Ferma Dacilor Production a avut o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane lei și un profit de aproape două milioane lei. "Ferma Dacilor", administrată de trei firme Pe numele lui Marian Viorel Olteanu, unul din cei doi patroni din acte de la Ferma Dacilor Production SRL, se mai află societatea de construcții Mițan Totalcons SRL. El deține 95% din părțile sociale, iar restul de 5% se află pe numele Elenei Coralia Olteanu. Celălalt asociat de la Ferma Dacilor Production, Vitomir Adrian Ristin, este unic asociat la Burebista Carmangerie SRL. Și această societate, care se ocupă cu fabricarea produselor din carne, inclusiv pasăre, are punctul de lucru declarat în satul Tohani, nr. 76 B. Adică în incinta complexului Ferma Dacilor. Burebista Carmangerie a avut în ultimul an fiscal o cifră de afaceri netă de 38.300 lei și un profit de aproape 8.000 lei cu un număr mediu de patru angajați.

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române (sursa: Facebook/Ministerul Apararii Nationale, Romania)
Investigații

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române. Tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme de apărare cibernetică, sisteme de război electronic și submarine de luptă. Așa arată lista scurtă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, care are la dispoziție un buget pentru cumpărături de 30 de miliarde lei în 2024 (echivalentul a șase miliarde de euro). Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Pe lista lungă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, cea cu final în 2027, se află sistemele C4I, mașini de luptă pentru infanterie, drone, sisteme antiaeriene, avioane F-35, corvete și modernizarea celor două vechi fregate T22R. Noutatea: sistemul de război electronic Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, și-a făcut o listă lungă de cumpărături pentru perioada 2024-2027. Pentru anul viitor, oficialii Ministerului Apărării au la dispoziție un buget de peste șase miliarde de euro pentru a înzestra Armata Română. În capul listei de cumpărături se află achiziția unui sistem de securitate și apărare cibernetică și a unui sistem de război electronic (SREM). Se mai dorește achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene MANPAD, după ce MApN a anulat ultima licitație organizată în acest sens. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Dar, așa cum a dezvăluit în exclusivitate DeFapt.ro, s-au cumpărat deja 54 de sisteme cu peste 90 de milioane de dolari de la compania sud-coreeană LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție. Submarin în loc de corvete Tot din Coreea de Sud ar putea fi cumpărate cele trei sisteme de obuziere 155 mm pentru care MApN a pregătit deja 850 de milioane de euro. Din Franța ar urma să fie achiziționate două elicoptee H215M la un preț de 150 de milioane de euro, deși costul ar putea crește cu cel puțin 30 de milioane de euro. În cursul anului 2024 ar urma să fie finalizată licitația pentru blindatele de tip ușor 4x4 în valoare de 4,58 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 920 de milioane euro. Totodată, MApN mai vrea să achiziționeze tancuri de luptă pentru un batalion, muniții pentru avioanele F-16 și modernizarea navelor purtătoare de rachete. Un alt miliard de euro se va duce pe achiziția de 200 de rachete Patriot. Cireașa de pe tort o reprezintă achiziția unui submarin de la compania franceză Naval Group, cea care a refuzat să mai semneze contractul pentru construcția a patru corvete militare. Sume uriașe pentru dotarea Armatei române În jur de 14 miliarde de euro ar urma să fie cheltuite de MApN între 2025 și 2027. Cei mai mulți bani, adică peste 6,35 miliarde de euro, ar urma să fie alocați pentru achiziția avioanelor F-35. Pe locul secund se clasează mașina de luptă pentru infanterie, pe șenile – MLI, cu o valoare de 2,99 miliarde euro. Sistemul integrat de arme SHORAD/VSHORAD are un cost de 2,1 miliarde euro. Ministerul Apărării Naționale mai vrea achiziția de sisteme UAS tactice clasa I, pistoale și puști, aparatură optică și optoelectronică, corvete europene de patrulare și modernizarea vechilor fregatelor T22R. Un caz aparte este cel al fregatelor T22R. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație câștigată de un consorțiu din Turcia în anul 2016, procedură anulată subit. Ulterior, s-a decis ca modernizarea să fie parte a unui contract de offset aferent achiziției celor patru corvete militare de 1,6 miliarde euro. Doar că licitația pentru corvete a fost anulată. Pratic, modernizarea celor două fregate a fost tergiversată în ultimii opt ani, timp în care acestea au fost folosite doar la ceremonii, pentru a se fotografia politicienii cu ele.

One, creditat de finanțistul lui Putin (sursa: one.ro)
Investigații

One, creditat de "finanțistul lui Putin"

One, creditat de "finanțistul lui Putin". One United și-a finanțat cu 50 de milioane de euro turnurile din Floreasca printr-un credit de la o bancă prezidată de un foarte apropiat al lui Putin, Dmitri Pankin. Asociații dizolvate pentru sute de mii de lei Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și Asociația Salvați Bucureștiul, au contestat în instanță proiectul imobiliar One Mircea Eliade dezvoltat de companiile One și Auchan România în cartierul Floreasca. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare” care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Asociațiile au pierdut procesele și, ca urmare, au fost obligate de instanță să plătească daune de 300.000 lei. Asociația Salvați Bucureștiul a plătit deja o mare parte din bani. Mai este, însă, un rest de plată de 60.000 lei - pentru această sumă s-a solicitat dizolvarea. "Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă", se arată într-un comunicat al ONG-ului, citat de Hotnews. One, creditat de "finanțistul lui Putin" Finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City al dezvoltatorului imobiliar One United, a fost asigurată și dintr-un credit de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre în valoare de 50 de milioane de euro. Comunicatul BSTDB referitor la creditul One United (sursa: bstdb.org) Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Aceeași bancă a finanțat generos și ALRO Slatina, companie rusească.

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro (sursa: zf.ro)
Investigații

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro. Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București, îl protejează pe subalternul său Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, condamnat la trei ani cu suspendare pentru evaziune fiscală. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Inspectorul-șef Ilie Mihalache refuză să răspundă solicitărilor de informații publice trimise de către DeFapt.ro. Contactat telefonic, șeful Gărzii Forestiere București l-a înjurat în ultimul hal pe reporterul DeFapt.ro: "Du-te în pizda mă-tii!" (de la 02.59 în video-ul de mai jos). Bani de la Mediu, de la vânători și de la forestieri Ilie Mihalache a fost în ultimii zece ani unul dintre cele mai importanți angajați ai Ministerului Mediului în domeniul silvic și cinegetic. Ani de zile, Ilie Mihalache și-a completat veniturile de la Mediu cu sume primite de la asociațiile vânătorilor pentru prezența în comisiile de examen pentru obținerea permiselor de vânătoare. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache În anul 2015, pe când era doar consilier la Inspecția și Managementul Resurselor Cinegetice, primea un salariu anual de la minister de 25.332 lei. Dar primea de două ori mai mult de la asociațiile de vânătoare. Ilie Mihalache a fost numit director general al Direcției Generale Păduri de la Mediu începând cu 2016. Declarația de avere depusă în 2017 arată că, de la Ministerul Mediului, primea un salariu anual de 53.000 lei. Însă mai încasa 45.250 lei de la asociații de vânători și alți 43.150 de lei de la comisiile ASFOR (Asociația Forestierilor din România). În 2019, încasa un salariu anual de aproximativ 93.000 lei. Pe cate îl dubla cu veniturile încasate de la organizațiile vânătorilor și comisia ASFOR. În declarația de avere depusă în 2020, Mihalache a menționat că era plătit de statul român cu 110.000 lei anual. Alți 104.000 de lei a încasat de la ASFOR și organizațiile de vânători. Mihalache nu colaborează cu Poliția Ilie Mihalache a rezistat pe funcția de director general la Păduri până în mai 2023, atunci când ministrul Mediului Tanczos Barna l-a numit inspector-șef la Garda Forestieră București, instituție care controlează pădurile din județele Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și București. Citește și: EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns În acea perioadă, Poliția Română, prin Serviciul protecția fondului forestier și piscicol (condus de comisarul de poliție Marian Sora), efectua un control amplu la un agent economic din Giurgiu. Polițiștii au cerut Gărzii Forestiere București câțiva inspectori silvici pentru a-i ajuta la control. Dar, potrivit unor surse din Poliția Română, inspectorul șef Ilie Mihalache a refuzat să pună personalul la dispoziție. Acesta este doar un prim incident controversat în care a fost implicat inspectorul șef Ilie Mihalache. Acuzații de blat la sancțiuni Tot la începutul mandatului lui Mihalache, inspectorii Gărzii Forestiere București au făcut un control de fond la Ocolul Silvic Brănești, aflat în subordinea Direcției Silvice Ilfov. Atunci s-a constatat o lipsă în gestiunea pădurarilor de 150 de metri cubi de lemn. În baza unei adrese de la Ministerul Mediului, pădurarii și-au asumat diferența și au plătit paguba, conform legii. Însă inspectorul-șef Mihalache nu a fost mulțumit de rezultat, motiv pentru care a trimis din nou inspectori la Brănești. Potrivit surselor DeFapt.ro din Ministerul Mediului, nu s-a ținut cont de constatarea anterioară și nici de faptul că prejudiciul fusese plătit. "Materialul lemnos a fost confiscat valoric din nou, complet ilegal. Apoi, pădurarii responsabili au fost amendați. Direcția Silvică Ilfov a făcut plângere în acest caz pentru abuz în funcție", spune sursa. Mai mult, inspectorul-șef Ilie Mihalache nu ar participa la ședințele de fond funciar, deși are atribuții legale în acest sens. Nici măcar la colegiul prefectural. "Nu a făcut nici un control de fond la Romsilva, corecțiile din SUMAL se fac cu întârzieri mari. Iar controalele se fac cu personal foarte slab pregătit, sancțiunile sunt încadrate greșit astfel încât să poată fi contestate în instanță", spun sursele DeFapt.ro. Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro DeFapt.ro a transmis două solicitări în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public inspectorului-șef Ilie Mihalache pentru a verifica informațiile referitoare la la Garda Forestieră București. Inspectorul-șef Ilie Mihalache nu a vrut să răspundă solicitărilor. Contactat telefonic de către DeFapt.ro în legătură cu cele două solicitări, inspectorul-șef Ilie Mihalache a avut o atitudine foarte agresivă. "Nu am să vă răspund niciodată la aceste întrebări. Sunteți un cioclu, un om care dezgroapă morminte fără să știți ce se află acolo. De ce nu ați venit la mine, să stați de vorbă cu mine? Trimiteți la domnul ministru de o mie de ori. Ce legătură are că a făcut (Dorel Ioan Vulcu - n.r.) evaziune fiscală? Ce să vă spun, că omul ăsta este reabilitat? Sunteți din punctul meu de vedere așa cum am spus… du-te, domnule, și vezi-ți de drum că nu știi ce faci. Du-te în pizda mă-tii, lasă-mă în pace!", a spus inspectorul-șef Ilie Mihalache.

Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie

Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie. Acesta nu reușește să iasă din arestul preventiv în care se află de patru luni, în ciuda încercărilor repetate. Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie Ultima încercare de a ieși din arest a tânărului șofer care a ucis doi studenți pulverizându-i cu un bolid Mercedes a avut loc marți, 19 decembrie. Tribunalul Constanța a decis că "Respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul PASCU MATEI VLAD împotriva încheierii din 05.12.2023 a Judecătoriei Mangalia, pronunţată în dosarul penal nr. 4989/254/2023/a4. În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă contestatorul inculpat PASCU MATEI VLAD la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu astăzi, 19.12.2023". Pe 5 decembrie a.c., Judecătoria Mangalia constatase "legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului PASCU MATEI VLAD În temeiul art.207 alin.4 Noul Cod proc.pen. menţine arestarea preventivă a inculpatului PASCU MATEI VLAD, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.15/UP din data de 20.08.2023, emis de Judecătoria Mangalia în dosarul nr.4085/254/2023. Respinge cererile formulate de apărătorul inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive şi înlocuirea cu o altă măsură, ca neîntemeiate. Măsura dispusă va fi adusă la cunoştinţa inculpatului prin administraţia locului de deţinere.". Părinții, liberi Pe de altă parte, Miruna Pascu și Mihail Claudiu Pascu, părinții lui Vlad Pascu, au avut succes în fața judecătorilor. Pe 29 noiembrie a.c., Tribunalul București a hotărât că "înlocuieşte măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpata Pascu Miruna (...) cu măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile.". Aceeași instanță a decis că "dispune revocarea măsurii controlului judiciar, dispusă faţă de inculpatul Pascu Claudiu Mihail prin ordonanţa emisă de procuror la data de 15.09.2023.". DIICOT a contestat decizia. Dar, pe 7 decembrie a.c., Curtea de Apel București a respins "ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva încheierii din data de 29.11.2023".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră