sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez
VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"
Internațional

VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"

Biden: Putin e criminal de război. Președintele american Joe Biden l-a calificat pentru prima oară, miercuri, pe președintele rus Vladimir Putin, care a lansat invadarea Ucrainei, drept un "criminal de război", relatează Reuters și AFP. Biden: Putin e criminal de război "E un criminal de război", i-a răspuns Biden unei jurnaliste care îi adresase o întrebare, în timp ce pleca de la un eveniment desfășurat la Casa Albă. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a reacționat miercuri seară la afirmația liderului american. Peskov a spus că această caracterizare a președintelui rus drept criminal de război este o "retorică de neacceptat și de neiertat", relatează agenția rusă de presă Tass. BREAKING: Pres. Biden calls Russian Pres. Vladimir Putin a " war criminal." https://t.co/ORuOYE3lBs pic.twitter.com/9XHbwoCZrq— ABC News (@ABC) March 16, 2022

Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți
Internațional

Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți

Încă trei copii omorâți de ruși. Cinci cadavre, dintre care trei ale unor copii, au fost găsite miercuri sub dărâmăturile unui bloc de apartamente bombardat în Cernihiv, nordul Ucrainei, au declarat serviciile de salvare, potrivit AFP. Încă trei copii omorâți de ruși „În timp ce curățau dărâmăturile unei locuințe colective, salvatorii au scos cinci cadavre, inclusiv pe cele a trei copii”, au declarat serviciile de urgență pe Telegram, în timp ce forțele armate ucrainene au publicat fotografii cu fațada distrusă. Citește și: Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: tiruri asupra unui convoi civil şi asupra unui teatru la Mariupol; dezastru umanitar la Herson Cel puțin zece oameni care stăteau la coadă să cumpere pâine au fost uciși de un bombardament rusesc în această dimineață în Cernihiv, potrivit ambasadei americane la Kiev și unui corespondent al unei publicații ucrainene.

Szijjarto: Budapesta lucrează pentru „a preveni ca Ungaria să fie târâtă în războiul din Ucraina”
Internațional

Szijjarto: Budapesta lucrează pentru „a preveni ca Ungaria să fie târâtă în războiul din Ucraina”

Budapesta lucrează pentru „a preveni ca Ungaria să fie târâtă în războiul din Ucraina”, a spus ministrul de Externe Peter Szijjarto. Această țară a refuzat să permită tranzitul de armament spre Ucraina și se opune propunerii ca importurile de gaze și petrol din Rusia să fie oprite. În plus, mai multe proiecte economice majore ale statului ungar cu firme rusești merg mai departe. Budapesta lucrează să nu fie târâtă în războiul din Ucraina În timp ce eforturile diplomatice au fost intensificate şi discuţiile de pace sunt în desfăşurare, acţiunea militară nu a încetinit în Ucraina, cu conflicte armate raportate constant, a spus el, citat într-un comunicat al Ministerului de Externe. Szijjarto a confirmat că decizia guvernului de a se abţine să trimită soldaţi sau arme în Ucraina este "fermă şi irevocabilă". Guvernul nici nu va permite ca ajutor letal să treacă pe teritoriul Ungariei, a adăugat el. "Indiferent de presiunile interne şi externe ale opoziţiei şi jucătorilor străini, vom susţine această decizie", a insistat el. Ungaria arată cum era să fie bombardată Polonia Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: ministrul de Externe Péter Szijjártó a spus că astfel se dovedește că a fost corectă decizia de a nu permite tranzitarea aremlor către Ucraina. „Guvernul a luat decizii ferme: nu vom trimite nici militari, nici armament, şi nici nu vom permite ca arme letale să fie transportate în Ucraina pe la noi”, a afirmat Szijjárto, la 13 martie, citat de hirado.hu . „Dacă nu am fi interzis trecerea prin Ungaria a transporturilor de armament, atunci predarea acestuia s-ar fi întâmplat la graniţa ungaro-ucraineană, iar asta ar fi reprezentat o ameninţare pentru Ucraina Subcarpatică, similară cu un atac ca cel de ieri, în vecinătatea graniţei ungaro-ucrainene. Un om cu mintea la cap nu-şi poate dori aşa ceva!”, a declarat șeful diplomației ungare. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Peste 50% dintre ucraineni cred că scopul războiului declanșat de Rusia este să omoare poporul. 2% cred propaganda Moscovei
Internațional

Peste 50% dintre ucraineni cred că scopul războiului declanșat de Rusia este să omoare poporul. 2% cred propaganda Moscovei

Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Asta cred 56 la sută dintre ucraineni, conform unui sondaj de opinie publicat de agenția Ukrinform. Doi la sută din populația ucraineană crede în propaganda Moscovei: că armata rusă a intrat în Ucraina ca să protejeze nativii ruși din țară. Citește și: Cum a distrus corupția armata rusă: mâncarea servită soldaților de către oligarhul lui Putin, mai rea decât cea a pușcăriașilor. Rusia va cumpăra rații din China, deși sunt parțial necomestibile Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 Ucrainenii: scopul Rusiei este să omoare poporul. Opinia, împărtășită de 56 la sută din oameni 56 la sută dintre ucraineni sunt de părere că principalul motiv pentru care Rusia a invadat Ucraina este să omoare poporul ucrainean. Opinia este răspândită în toate regiunile Ucrainei. Cealaltă jumătate a populației crede că Moscova a invadat Ucraina ca să o ocupe și ca să o încorporeze în Rusia. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate Între 15 și 17 la sută dintre ucraineni consideră că Moscova a atacat Ucraina ca să împiedice aderarea țării la NATO sau ca să îi schimbe parcursul politic. 10 la sută sunt de părere de principalul scop al războiului Rusiei este să distrugă infrastructura militară din Ucraina. Doi la sută dintre respondenții ucraineni cred propaganda Moscovei: că soldații ruși au intrat în Ucraina ca să protejeze populația rusofonă, mai arată sondajul citat de Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022 30 la sută dintre ucraineni vor să lupte cu rușii și să abandoneze negocierile. Peste 80 la sută vor să recupereze Crimeea și regiunile separatiste Sondajul de opinie mai arată că ucrainenii se împotrivesc în foarte mare măsură ca Ucraina să cedeze Rusiei Crimeea și regiunile separatiste din est. Astfel, 86 la sută sunt de părere că Ucraina trebuie să lupte pentru eliberarea Donbasului de influența rusă, iar 80 la sută vor să recupereze Crimeea, ocupată de ruși din 2014. O treime dintre ucraineni crede că ar trebui abandonate negocierile cu Rusia și ar trebui ca țara să lupte pentru eliberarea tuturor teritoriilor de sub ocupația rusă. Doar 1 la sută din populație a răspuns că este susține cererile formulate de Rusia în negocierile de pace: neutralitate, demilitarizare, cedarea teritoriilor din estul țării și Crimeea. Sondajul a fost efectuat de Rating Sociological Group și au răspuns 1.200 de ucraineni. Nu au răspuns cei din Donbas și Crimeea. Citește și: Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii
Internațional

Lavrov susține că negocierile de pace „nu sunt ușoare”, dar este „speranță pentru compromis”. În acest timp, Rusia bombardează fără milă orașele ucrainene, omorând civilii

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole
Internațional

Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor
Internațional

Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor. Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES). Unul dintre atacuri a afectat cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE. Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de nouă etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul. Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării. Mariupol, o catastrofă umanitară de proporții Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters. Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi. Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice
Internațional

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri
Internațional

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri

Rușii pretextează că negociază, dar omoară. "Contradicţii profunde" persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri. Rușii pretextează că negociază, dar omoară Dar un "compromis" este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, relatează AFP. "Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil", a spus el pe Twitter. Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Discuţiile au devenit "mai constructive", după două zile de negocieri prin videoconferinţă. "În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare", a spus Shovkva. "Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul", a precizat el. Doar discuții directe Putin - Zelenski, posibil eficiente Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este "optimistă cu precauţie", apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina. Kievul a transmis luni că va cere din nou Moscovei la aceste negocieri un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor ruse, după aproape trei săptămâni de la începutul invaziei ordonate pe 24 februarie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși
Internațional

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina. Postul american de televiziune Fox News a anunţat uciderea a doi membri ai echipei sale din Ucraina: jurnalista Oleksandra Kuvshinova, în vârstă de 24 de ani (ucisă la Horenka, în apropiere de Kiev), împreună cu colegul ei, cameramanul Pierre Zakrzewsk. Corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA. Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina Potrivit informaţiilor comunicate de post, vehiculul echipei a fost vizat de focuri de armă. Kuvshinova sprijinea echipa Fox News în cercetările sale din Ucraina. "Era incredibil de talentată şi a petrecut săptămâni întregi colaborând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea să ştie ce se întâmplă în ţara ei", a precizat postul. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, cameraman în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvshinova din consideraţie pentru familia acesteia. Nu au fost oferite alte informaţii despre starea lui Hall. A scăpat viu din Irak, Afganistan, Siria Zakrzewski avea baza la Londra şi se afla în Ucraina din februarie, a adăugat ea. "Pierre era un fotograf de război care a acoperit practic toate evenimentele internaţionale pentru Fox News, de la Irak la Afganistan, trecând prin Siria", a explicat Suzanne Scott. El primise în decembrie premiul Fox News "Eroul discret", în special pentru "rolul cheie jucat în evacuarea freelancerilor noştri afgani şi a familiilor lor după retragerea americană din Afganistan", a subliniat Suzanne Scott. Benjamin Hall, de naţionalitate britanică şi corespondent al Fox News la Departamentul de Stat, rămâne spitalizat în Ucraina, a mai precizat ea. Hall a fost rănit la picioare de schije de obuz şi plasat la terapie intensivă, a transmis luni procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Cinci jurnaliști au fost uciși Cinci jurnaliști au fost uciși de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Americanul Brent Renaud a fost omorât de gloanţe duminică la periferia nord-vestică a Kievului. Jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun a murit în bombardamentul turnului de televiziune de la Kiev. Ucraineanul Viktor Dudar şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor de lângă Nikolaiev (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, care au numărat şi peste 30 de răniţi în rândul reprezentanţilor presei care acoperă conflictul.

FOTO Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul
Internațional

FOTO Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns în această seară la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul. Ei au plecat la drum în această dimineață. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a explicat, marți dimineața, premierul Cehiei, Petr Fiala. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev Șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, a scris pe Twitter: „Aici, în Kievul sfâșiat de război, se face istoria. Aici libertatea luptă împotriva lumii tiraniei. Aici este că viitorul tuturor este în balanță. UE sprijină UA, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi - am adus acest mesaj la Kiev astăzi”. Foto: Twitter Morawiecki Împreună cu el se află Petr Fiala, șeful guvernului ceh, și Janez Jansa, care conduce executivul sloven. În echipă este și vicepremierul Poloniei, Jaroslaw Kaczyński. „Vă mulțumim nu numai că v-ați apărat patria și Europa, ca teritoriu, ci și pentru că ați apărat însuși miezul valorilor europene și al modului nostru de viață. Lupta voastră este lupta noastră și împreună vom birui”, a afirmat Jansa, pe Twitter, înainte de sosirea la Kiev. Și premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat sosirea lor la Kiev, spunând că vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina
Internațional

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina
Internațional

Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

VIDEO În Harkov, rușii bombardează fix când începe evacuarea civililor
Internațional

VIDEO În Harkov, rușii bombardează fix când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră