joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole
Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor
Internațional

Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor. Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES). Unul dintre atacuri a afectat cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE. Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de nouă etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul. Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării. Mariupol, o catastrofă umanitară de proporții Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters. Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi. Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice
Internațional

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri
Internațional

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri

Rușii pretextează că negociază, dar omoară. "Contradicţii profunde" persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri. Rușii pretextează că negociază, dar omoară Dar un "compromis" este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, relatează AFP. "Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil", a spus el pe Twitter. Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Discuţiile au devenit "mai constructive", după două zile de negocieri prin videoconferinţă. "În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare", a spus Shovkva. "Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul", a precizat el. Doar discuții directe Putin - Zelenski, posibil eficiente Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este "optimistă cu precauţie", apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina. Kievul a transmis luni că va cere din nou Moscovei la aceste negocieri un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor ruse, după aproape trei săptămâni de la începutul invaziei ordonate pe 24 februarie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși
Internațional

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina. Postul american de televiziune Fox News a anunţat uciderea a doi membri ai echipei sale din Ucraina: jurnalista Oleksandra Kuvshinova, în vârstă de 24 de ani (ucisă la Horenka, în apropiere de Kiev), împreună cu colegul ei, cameramanul Pierre Zakrzewsk. Corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA. Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina Potrivit informaţiilor comunicate de post, vehiculul echipei a fost vizat de focuri de armă. Kuvshinova sprijinea echipa Fox News în cercetările sale din Ucraina. "Era incredibil de talentată şi a petrecut săptămâni întregi colaborând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea să ştie ce se întâmplă în ţara ei", a precizat postul. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, cameraman în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvshinova din consideraţie pentru familia acesteia. Nu au fost oferite alte informaţii despre starea lui Hall. A scăpat viu din Irak, Afganistan, Siria Zakrzewski avea baza la Londra şi se afla în Ucraina din februarie, a adăugat ea. "Pierre era un fotograf de război care a acoperit practic toate evenimentele internaţionale pentru Fox News, de la Irak la Afganistan, trecând prin Siria", a explicat Suzanne Scott. El primise în decembrie premiul Fox News "Eroul discret", în special pentru "rolul cheie jucat în evacuarea freelancerilor noştri afgani şi a familiilor lor după retragerea americană din Afganistan", a subliniat Suzanne Scott. Benjamin Hall, de naţionalitate britanică şi corespondent al Fox News la Departamentul de Stat, rămâne spitalizat în Ucraina, a mai precizat ea. Hall a fost rănit la picioare de schije de obuz şi plasat la terapie intensivă, a transmis luni procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Cinci jurnaliști au fost uciși Cinci jurnaliști au fost uciși de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Americanul Brent Renaud a fost omorât de gloanţe duminică la periferia nord-vestică a Kievului. Jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun a murit în bombardamentul turnului de televiziune de la Kiev. Ucraineanul Viktor Dudar şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor de lângă Nikolaiev (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, care au numărat şi peste 30 de răniţi în rândul reprezentanţilor presei care acoperă conflictul.

FOTO Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul
Internațional

FOTO Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns în această seară la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul. Ei au plecat la drum în această dimineață. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a explicat, marți dimineața, premierul Cehiei, Petr Fiala. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev Șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, a scris pe Twitter: „Aici, în Kievul sfâșiat de război, se face istoria. Aici libertatea luptă împotriva lumii tiraniei. Aici este că viitorul tuturor este în balanță. UE sprijină UA, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi - am adus acest mesaj la Kiev astăzi”. Foto: Twitter Morawiecki Împreună cu el se află Petr Fiala, șeful guvernului ceh, și Janez Jansa, care conduce executivul sloven. În echipă este și vicepremierul Poloniei, Jaroslaw Kaczyński. „Vă mulțumim nu numai că v-ați apărat patria și Europa, ca teritoriu, ci și pentru că ați apărat însuși miezul valorilor europene și al modului nostru de viață. Lupta voastră este lupta noastră și împreună vom birui”, a afirmat Jansa, pe Twitter, înainte de sosirea la Kiev. Și premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat sosirea lor la Kiev, spunând că vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina
Internațional

VIDEO Îngrijorarea NATO: Rusia ar plănui o operațiune cu arme chimice, sub steag fals, în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina
Internațional

Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina

Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată, transmite marți BBC News. Marina Ovsyannikova, angajată la televiziunea de stat rusă, urmează să compară în fața Tribunalului Ostankino din Moscova. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. Ar risca 10 zile în închisoare sau o amendă de 30.000 de ruble Marina Ovsyannikova, jurnalista TV din Rusia, va compărea marți în fața Tribunalului Ostankino, fiind acuzată de „organizarea unui eveniment public fără autorizație”. Pentru această acuzație, ea riscă o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 200 de lire), serviciu în folosul comunității sau 10 zile de închisoare. Jurnalista nu ar intra sub incidența noii legi din Rusia, care prevede 15 ani de închisoare pentru cine vorbește despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în locul „operațiunii speciale”, care este narațiunea Kremlinului. Anterior, BBC a relatat că avocații jurnalistei nu reușeau să o localizeze. Acum, însă, a apărut o imaginea cu ea și un avocat pe Twitter. Марина Овсянникова в Останкинском районом суде. С ней адвокат Антон Гашинский. pic.twitter.com/b1wPyy4BJ1— Соболь Любовь (@SobolLubov) March 15, 2022

VIDEO În Harkov, rușii bombardează fix când începe evacuarea civililor
Internațional

VIDEO În Harkov, rușii bombardează fix când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev. Orașul a fost bombardat violent noaptea trecută
Internațional

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev. Orașul a fost bombardat violent noaptea trecută

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev cu trenul, pentru a se întâlni cu președintele Zelenski. Guvernul polonez transmis, marți dimineața, o declarație în care anunță că prim-miniștrii celor trei țări vor acționa ca reprezentanți ai Consiliului European. Întâlnirea a fost organizată în consultare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se mai precizează. Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție din Polonia, va face, de asemenea, parte din delegație. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev Cei trei lideri UE călătoresc în Ucraina pe calea ferată, iar trenul lor a trecut deja granița polono-ucraineană marți dimineața, transmite Biroul Primului Ministru al Poloniei. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a spus premierul Cehiei, Petr Fiala. Today, we are going together with PM of Poland Mateusz Morawiecki, deputy PM Jarosław Kaczyński and PM of Slovenia Janez Janša to Kiev as representatives of the European Council to meet with president Zelensky and PM Shmyhal.https://t.co/Q52Ur8hybu— Petr Fiala (@P_Fiala) March 15, 2022 Este prima vizită a unor șefi de guvern în capitala Ucrainei, după începerea invaziei ruse. Kievul, sub bombardament intens Două clădiri din zone rezidențiale din Kiev au fost bombardate, marți dimineața, potrivit serviciilor de urgență ucrainene, citate de CNN. Prima clădire bombardată a fost o locuință privată din Osokorky, un cartier situat la est de centrul orașului Kiev. Clădirea a fost lovită cu puțin înainte de ora 6 dimineața, au anunțat serviciile de urgență într-o declarație. Un incendiu a izbucnit în clădirea cu două etaje, dar a fost stins la scurt timp și nu au fost raportate victime. La scurt timp după lovitura din Osokorky, un bloc cu 10 etaje din Podil, la nord de centrul orașului, a fost bombardat. Și aici a izbucnit un incendiu la primele cinci etaje ale clădirii. O persoană a fost transportată la spital, au anunțat serviciile de urgență. Fațada stației de metrou Lukyanivska şi birourile acesteia au fost distruse marți de un bombardament al rușilor, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de rerezentanții rețelei de metrou din Kiev. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi

FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi
Internațional

FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi

Președintele Franței, Emanuel Macron, îl copiază pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. Îmbrăcat de obicei în costume impecabile, șeful statului francez a apărut, ieri, într-o ținută care este extrem de apropiată de cea a liderului de la Kiev. Macron îl copiază pe Zelenski În fotografiile publicate de președinția Franței, Macron este în blugi și într-un hanorac care poartă sigla unei unități de parașutiști a armatei franceze. Până și barba lui Macron a fost lăsată să crească, ușor, în stilul lui Zelenski. Foto: Președinția Franței Fotografiile, făcute în Camera de Aur a Palatului Élysée din Paris, care funcționează și ca birou al lui Macron, îl arată pe șeful statului francez duminică, aparent muncind din greu, răspunzând apelurilor liderilor internaționali. Aceste ipostaze seamănă izbitor cu imaginile cu Zelensky pregătindu-se să vorbească cu presa. Imaginile au fost difuzate de Soazig De La Moissonnière, fotograful oficial al lui Macron, și se pare că au fost relativ bine primite în Franța. Un tabloid englez, Daily Mail, l-a ironizat ușor, amintind de vremurile în care Franța era cea care stabilea tendințele în modă: „Francezii sunt cunoscuți de multă vreme ca creatori de tendințe și furnizori de modă rafinată, dar se pare că președintele Emmanuel Macron a început să ia sfaturi de stil de la cel mai în vogă lider european”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Și mult mai seriosul The Times a remarcat schimbarea de look a președintelui Franței.

Iaht de 140 de milioane de dolari deținut de oligarhul rus Serghei Cemezov, sechestrat la Barcelona
Internațional

Iaht de 140 de milioane de dolari deținut de oligarhul rus Serghei Cemezov, sechestrat la Barcelona

Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona. Un iaht în valoare de aproape 128 de milioane de euro al unui oligarh rus a fost sechestrat luni la Barcelona (Spania) în cadrul sancţiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, a anunţat premierul spaniol, Pedro Sanchez, notează AFP. Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona "Am imobilizat temporar la Barcelona (nord-est) un iaht aparţinând unuia dintre principalii oligarhi ruşi, cu valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari (128 de milioane de euro) şi o lungime de 85 de metri, iar altele urmează să vină", a indicat Pedro Sanchez, fără alte precizări. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Potrivit cotidianului spaniol El Pais, este vorba despre iahtul Valérie, care ar fi legat de Serghei Cemezov, şeful conglomeratului rus din industria de apărare Rostec şi aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Serghei Cemezov apare în special pe listele oligarhilor ruşi sancţionaţi de Statele Unite şi Marea Britanie încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Răspunsul occidental implică blocarea conturilor bancare, vilelor şi navelor de lux ale magnaţilor ruşi. Dar capturile mari, precum câteva iahturi în Franţa şi Italia în ultimele zile, sunt încă destul de rare. O listă bogată de iahturi Un mega-iaht cu valoare de 100 de milioane până la 120 de milioane de euro, L'Amore Vero, a fost confiscat joi pe şantierul naval al portului La Ciotat, pe coasta mediteraneeană franceză, unde fusese adus pe 3 ianuarie pentru efectuarea unor lucrări de reparaţie. Italia a anunţat sâmbătă că a îngheţat bunuri ale unor oligarhi ruşi în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, printre car două iahturi sechestrate cu o zi înainte: Lady M, în valoare de 95 de milioane de euro şi aparţinând magnatului din industria oţelului Alexei Mordaşov, un apropiat al Vladimir Putin vizat de sancţiunile UE, şi Lena (50 de milioane de euro), deţinută de Ghennadi Timcenko.

ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război
Internațional

ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război

UPDATE 21.49: Protestatara ar fi o angajată a televiziunii publice ruse, Maria Ovsyannikova. A fost arestată și este interogată de poliție. Tată ei este ucrainean, ea are doi copii. A pre-înregistrat un mesaj în care protestează împotriva războiului, înainte de a intra în studioul de știri a Rossia-1. „Nu ne pot aresta pe toți”, a spus ea. ȘTIRE INIȚIALĂ: Principalul program de știri al televiziunii ruse a fost bruiat, în această seară, de o protestatară anti-război. Potrivit mai multor postări pe Twitter, la ora 21.35 ora Moscovei, în spatele prezentatoarei programului de știri al postului Rossia-1 a apărut o tânără cu o pancartă pe care scria „NO WAR”, precum și un mesaj mai lung, în limba rusă. Potrivit unor vorbitori de rusă, pe pancartă scria: „Nu credeți propagandă. Sunteți mințiți aici”. Înregistrarea de pe Twitter a fost confirmată de mai multe persoane. Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat În timp ce prezentatoarea continuă să vorbească, pe post se poate auzi cum protestatara strigă în limbă rusă. Întregul episod a durat câteva secunde, după care au început să ruleze imagini video din ceea ce părea a fi un spital. ! Russia's main propaganda "news program" tonight. pic.twitter.com/lrRVnF8LoW— Christo Grozev (@christogrozev) March 14, 2022 Pe Twitter s-au strâns imediat mii de mesaje de încurajare pentru tânăra protestatară: „Ce fată curajoasă”. Marina Ovsyannikova, the woman who ran onto a live state TV news broadcast, even recorded a message beforehand. In it, she says her father is Ukrainian. She calls for anti-war protests, says she’s ashamed about working for Kremlin propaganda, and she denounces the war absolutely. pic.twitter.com/nOpUY9bH74— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) March 14, 2022 Pedepse uriașe pentru presa de opoziție Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat vineri, 4 martie, legea care introduce pedepse grele cu închisoare pentru orice persoană care publică ”informaţii mincinoase” despre armată și face apel la sancționarea țării, în urma invaziei în Ucraina. Pedepsele, care pot merge până la 15 ani de detenţie, le vor fi aplicate celor care difuzează ”informaţii mincinoase ce antrenează consecinţe serioase pentru forţele armate ruse”. Prevederile se aplică populaţiei generale, nu doar profesioniştilor din mass-media. Ele vizează să întărească arsenalul represiv al autorităţilor, care îşi cresc controlul informaţiilor în plină ofensivă în Ucraina, blocând Facebook şi media independente. Referitor la invazia în Ucraina, autorităţile au interzis presei să utilizeze alte informaţii decât declaraţiile oficiale şi au interzis cuvinte precum ”război” şi ”invazie”.

BREAKING Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina
Internațional

BREAKING Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina

Un jurnalist britanic a fost grav rănit în Ucraina, a anunțat procurorul ucrainean Irina Venediktova, citată de Jerusalem Post. Duminică, 13 martie, s-a înregistrat primul caz al unui jurnalist ucis în Ucraina, Brent Renaud de la revista Time. La 5 martie, forțele ruse au tras asupra echipei Sky News. Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Jurnalistul s-ar afla la terapie intensivă. El ar fi fost rănit la ambele picioare, fiind lovit de un șrapnel rusesc. Foto: Facebook Irina Venediktova Din datele de până acum, deși are cetățenie britanică, ar lucra pentru postul american Fox News. Incidentul are loc la doar o zi după ce un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ucraineană. Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, se afla în Ucraina, lucrând la un proiect Time Studios axat pe refugiaţi. El ar fi fost mitraliat de forțele ruse în timp ce mergea spre o zonă în care se aflau refugiați. Readactorul-şef şi CEO al Time, Edward Felsenthal, şi Ian Orefice, preşedintele şi directorul operaţional al Time and Time Studios, au declarat că sunt “devastaţi de pierderea lui Renaud”. ″În calitate de regizor şi jurnalist premiat, Brent a abordat deseori cele mai dure poveşti din lume alături de fratele său Craig Renaud”, se spune în comunicat. “Inimile noastre sunt alături de toţi cei dragi lui Brent”, au afirmat cei doi. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși La 5 martie, un jurnalist britanic al postului Sky News a fost rănit după ce trupele ruse au deschis focul asupra mașinii echipei sale de filmare, la unul dintre punctele de control din apropiere de capitala Kiev.

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: asta dovedește că Viktor Orban a avut dreptate
Internațional

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: asta dovedește că Viktor Orban a avut dreptate

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: ministrul de Externe Péter Szijjártó a spus că astfel se dovedește că a fost corectă decizia de a nu permite tranzitarea aremlor către Ucraina. „Guvernul a luat decizii ferme: nu vom trimite nici militari, nici armament, şi nici nu vom permite ca arme letale să fie transportate în Ucraina pe la noi”, a afirmat Szijjárto, citat de hirado.hu . Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia El a susținut că „toată lumea” ar trebui să fie acum conștientă de pericolul furnizării de armament către Ucraina. „Dacă înainte încă nu au fost conştienţi de aceste aspecte, ieri a putut constata toată lumea că ruşii au atacat o bază militară situată la doar 20 de kilometri distanţă de Polonia unde, potrivit specialiştilor, erau depozitate arme sosite cu transporturi din străinătate. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Dacă nu am fi interzis trecerea prin Ungaria a transporturilor de armament, atunci predarea acestuia s-ar fi întâmplat la graniţa ungaro-ucraineană, iar asta ar fi reprezentat o ameninţare pentru Ucraina Subcarpatică, similară cu un atac ca cel de ieri, în vecinătatea graniţei ungaro-ucrainene. Un om cu mintea la cap nu-şi poate dori aşa ceva!”, a declarat șeful diplomației ungare. Péter Szijjártó, atent cu Rusia Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu participă la acest lucru la nivel bilateral şi nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, acum două săptămâni, la Pristina, citat de hirado.hu. Într-o conferinţă de presă comună cu omologul său kosovar, Donika Gervalla-Schwarz, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că Guvernul Ungariei a convenit duminică să activeze aşa-numita Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), care permite UE să livreze arme Ucrainei, însă a făcut clar faptul că la nivel naţional şi bilateral, Ungaria nu participă la acest lucru. “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră