duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Străinii care luptă în Ucraina

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Kievul, asediat de soldații ruși. Sursă imagine: Telegram Anton Gerashchenko
Internațional

Kievul asediat de soldatii rusi

Kievul, asediat de soldații ruși. Cel puțin doi oameni au murit, iar șase au fost răniți, după ce o rachetă a lovit o stradă rezidențială din Kiev, relatează BBC News, citând autoritățile ucrainene. Citește și: VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini Sursă: Anton Gerashchenko, consilierul ministrului de Interne, via Telegram/ BBC Kievul, asediat de soldații ruși. O rachetă lovește un cartier rezidențial, ucigând cel puțin doi oameni Explozia rachetei a distrus un autobuz și a afectat o clădire rezidențială din cartierul Kurenivka, înainte să fie interceptată de sistemul antiaerian de apărare al Ucrainei. În autobuz nu erau călători. Momentul în care racheta lovește strada: ❗️The moment of the missile hit in #Kurenivka. pic.twitter.com/jyeOrkI1zA— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință. Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP. Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent. "Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape", a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, "sau veţi fi terminaţi". Kadîrov, lacheul lui Putin "Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari", a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=O3Pq7sM2PVU Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina. Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Rusia: Am ucis 180 mercenari străini (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini"

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

Mariupol, catastrofă umanitară 2.200 de morți (sursa: Agerpres)
Internațional

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

Oligarhii ruși s-ar putea refugia în Israel Foto: Roman Abramovici/ Football Club Chelsea
Internațional

Oligarhii s-ar putea refugia în Israel

Oligarhii ruși de origine iudaică s-ar putea refugia în Israel, scrie Haaretz. Publicația arată că ei și-ar putea salva averile, profitând de o lege care le permite să nu-și divulge sursele de venituri timp de zece ani. Oligarhii s-ar putea refugia în Israel Haaretz prezintă un colaj foto cu oligarhii care ar putea să se refugieze în Israel: Moshe Kantor - avere de circa 7,6 miliarde de dolari, firmele sale produc îngrășăminte chimice. Susținător declarat a lui PutinMikhail Fridman - un alt apropiat al lui Putin, are deja cetățenie israeliană. La 1 martie a făcut o declarație în care părea să condamne invazia din UcrainaOleg Deripaska, avere de peste patru miliarde de dolari. Părinții sunt de origine iudaică, el deține deja cetățenie cipriotă. Apropiat al lui Putin. Viktor Vekselberg - tatăl său era un evreu din Ucraina, iar mama rusoaică. Avere de 9,3 miliarde de dolari. Sancționat de SUA încă din 2018. Roman Abramovich - președinte al Federației comunităților evreiești din Rusia. Proprietarul echipei Chelsea ar deține trei proprietăți in Isarel, inclusiv un hotel. Potrivit Haaretz, unii dintre acești oligarhi și-au luat deja cetățenie israeliană, tocmai pentru situații ca acum, când averile lor sunt vânate, iar ei sunt supuși sancțiunilor internaționale. Israelul pregătește sancțiuni Canalul 12, o televiziune din israel, a anunțat, vineri, că un comitet interministerial urmează să dea recomandări guvernului în această săptămână cu privire la sancțiunile pe care Israelul le-ar putea impune împotriva Rusiei. Acesta a adăugat că nu există nicio legislație care să împiedice oligarhii cu cetățenie israeliană să își pună banii în conturi bancare din Israel. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Același post arăta că nu mai puțin de 14 jeturi private au aterizat pe Ben Gurion venind din Rusia, săptămâna trecută. Canal 12 specula că oligarhii nu mai folosesc propriile avioane, care sunt urmărite, și se ascund folosind chartere. Unul din iahturile lui Abramovici se afla în largul coastelor Italiei și se îndrepta, acum câteva zile, spre Israel.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina (sursa: dobrogea.tv)
Internațional

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina

Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina. Fotojurnalistul american Brent Renaud a fost ucis şi colegul său de breaslă Juan Arredondo, rănit de gloanţe, duminică, la Irpin, la marginea de nord-vest a Kievului. Acolo, forţele ucrainene luptă împotriva celor ruse, au anunţat surse concordante, relatează AFP. Jurnalist american, împușcat mortal în Ucraina Cei doi bărbaţi au fost loviţi în timp ce circulau în maşină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru AFP Danylo Shapovalov, medic angajat de forţele ucrainene şi care a preluat victimele. Autorităţile ucrainene i-au acuzat imediat pe inamicii ruşi că i-au împuşcat pe jurnalişti, dar originea împuşcăturilor nu a fost stabilită deocamdată. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp Jurnaliştii AFP care s-au aflat duminică în această zonă au auzit focuri de artilerie şi de arme mai mici. Un jurnalist AFP a văzut cadavrul colegului său ucis, care avea asupra lui actele de identitate, între care şi acreditarea de la New York Times. Fotojurnalistul Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a lucrat pentru The New York Times în trecut, dar nu lucra pentru această publicaţie în Ucraina, potrivit publicației. Este primul jurnalist străin care a murit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Juan Arredondo a făcut o declaraţie într-un videoclip postat pe reţelele de socializare de către o ucraineancă aflată în spitalul unde a fost internat Arredondo.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj

Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj. Serghei Jirnov, fost spion rus din KGB, refugiat în Franța de la începutul anilor '90, a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că Vladimir Putin ar fi fost declarat inapt pentru contra-spionaj de Institutul Andropov din Moscova, care pregătea elita spionajului rus. Putin, declarat inapt pentru contra-spionaj Jirnov susține că a fost coleg cu Putin la academia rusă de contra-spionaj și că actualul președinte rus a fost declarat inapt pentru această carieră după ce a urmat timp de un an cursurile instituției sovietic. "La finalul acestui an de studiu, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile pe care le lua și consecințele acestor decizii asupra sa și asupra KGB. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit pe Putin „criminal de război” la televiziunea publică poloneză A fost retrimis la Leningrad (actualul Sankt Petersburg – n.red.), înainte de a fi trimis în Republica Democrată Germană, și a fost ofițer de legătură într-un oraș de provincie. Pentru noi, spionii din KGB, acesta era un post fără importanță", a declarat pentru Le Figaro fostul spion Serghei Jirnov. Rolul KGB în ascensiunea liderului de la Kremlin "Iată că principiul lui Peter s-a verificat în toată splendoarea sa: locotenent-colonelul Putin și-a atins limita competențelor. Măcar o dată, spionajul rus nu s-a înșelat", a mai spus Jirnov. El a mai declarat că instrucția în cadrul KGB, temuta poliție politică a URSS, a jucat un rol foarte important în viitoarea carieră politică a lui Putin: aici, în KGB, și-a construit Putin garda de apropiați care l-a ajutat să preia puterea totală. Serghei Jirnov a fugit în Franța în anii '90 și a scris mai multe cărți dedicate spionajului sovietic. El este invitat periodic de presa franceză pentru a comenta chestiuni legate de Rusia.

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rusia ar putea ataca țările livrează armament

Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ucrainei. Vorbind la televiziunea de stat, ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a spus că Moscova a avertizat Statele Unite că va vedea livrările de arme occidentale către Ucraina drept ținte. Rusia amenință că ar putea ataca țările care livrează armament Ryabkov a spus că Rusia „a avertizat SUA că pomparea armelor dintr-un număr de țări pe care le controlează nu este doar o mișcare periculoasă, ci este o acțiune care face din acele convoaie ținte legitime”. El a denunțat, citat de Radio Liberty, sancțiunile SUA împotriva Moscovei, după invadarea Ucrainei, drept o „încercare fără precedent de a da o lovitură gravă diferitelor sectoare ale economiei ruse”. România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, a scris, acum circa o săptămână, publicația New York Times. În schimb, Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. New York Times indică principalele rute Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura.

Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii au ieșit la protest. Sursa imagine: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

Rușii au răpit primarul din Melitopol

Rușii au răpit primarul din Melitopol, relatează BBC News și NEXTA. Sute de ucraineni protestează, sâmbătă, în fața Primăriei din Melitopolul ocupat de ruși, pentru a cere eliberarea lui Ivan Fedorov. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Several thousand residents of #Melitopol marched to the administration building to demand the release of Mayor Ivan Fedorov, who was kidnapped by the occupiers.We are told that there are problems with the internet. The occupiers are trying to prevent residents from coordinating. pic.twitter.com/KfqxFWI4RD— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii, în stradă Sute de ucraineni din Melitopol s-au strâns, sâmbătă, în fața Primăriei, cerând eliberarea primarului Ivan Fedorov, răpit de ruși. NEXTA relatează că rușii încearcă să bruieze internetul în oraș, pentru a-i împiedica pe ucraineni să se adune. Oficialii ucraineni au postat, vineri, o filmare în care se vede cum primarul este condus, legat la ochi, de armata rusă din oraș. Președintele Volodimir Zelenski a calificat răpirea primarului de către ruși drept „trecerea la o nouă formă de teroare”. Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei, a fost printre primele care au căzut în mâinile rușilor. Localnicii ies în fiecare zi la protest împotriva invadatorilor. Mai jos, filmarea cu primarul răpit: In this today's video from the occupied #Melitopol city in #Zaporizhzhya province you can see how in the middle of the day the #Russian soliders kidnap Ivan Fedorov, a mayor of the city. Video shared by the Ukraine presidential office (Kyrylo Tymoshenko). [Thread⬇️] pic.twitter.com/ei5cykbSYP— Victor Kovalenko (@MrKovalenko) March 11, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră