sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev. Orașul a fost bombardat violent noaptea trecută

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev cu trenul, pentru a se întâlni cu președintele Zelenski. Guvernul polonez transmis, marți dimineața, o declarație în care anunță că prim-miniștrii celor trei țări vor acționa ca reprezentanți ai Consiliului European. Întâlnirea a fost organizată în consultare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se mai precizează. Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție din Polonia, va face, de asemenea, parte din delegație. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev Cei trei lideri UE călătoresc în Ucraina pe calea ferată, iar trenul lor a trecut deja granița polono-ucraineană marți dimineața, transmite Biroul Primului Ministru al Poloniei. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a spus premierul Cehiei, Petr Fiala. Today, we are going together with PM of Poland Mateusz Morawiecki, deputy PM Jarosław Kaczyński and PM of Slovenia Janez Janša to Kiev as representatives of the European Council to meet with president Zelensky and PM Shmyhal.https://t.co/Q52Ur8hybu— Petr Fiala (@P_Fiala) March 15, 2022 Este prima vizită a unor șefi de guvern în capitala Ucrainei, după începerea invaziei ruse. Kievul, sub bombardament intens Două clădiri din zone rezidențiale din Kiev au fost bombardate, marți dimineața, potrivit serviciilor de urgență ucrainene, citate de CNN. Prima clădire bombardată a fost o locuință privată din Osokorky, un cartier situat la est de centrul orașului Kiev. Clădirea a fost lovită cu puțin înainte de ora 6 dimineața, au anunțat serviciile de urgență într-o declarație. Un incendiu a izbucnit în clădirea cu două etaje, dar a fost stins la scurt timp și nu au fost raportate victime. La scurt timp după lovitura din Osokorky, un bloc cu 10 etaje din Podil, la nord de centrul orașului, a fost bombardat. Și aici a izbucnit un incendiu la primele cinci etaje ale clădirii. O persoană a fost transportată la spital, au anunțat serviciile de urgență. Fațada stației de metrou Lukyanivska şi birourile acesteia au fost distruse marți de un bombardament al rușilor, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de rerezentanții rețelei de metrou din Kiev. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev. Orașul a fost bombardat violent noaptea trecută
FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi
Internațional

FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi

Președintele Franței, Emanuel Macron, îl copiază pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. Îmbrăcat de obicei în costume impecabile, șeful statului francez a apărut, ieri, într-o ținută care este extrem de apropiată de cea a liderului de la Kiev. Macron îl copiază pe Zelenski În fotografiile publicate de președinția Franței, Macron este în blugi și într-un hanorac care poartă sigla unei unități de parașutiști a armatei franceze. Până și barba lui Macron a fost lăsată să crească, ușor, în stilul lui Zelenski. Foto: Președinția Franței Fotografiile, făcute în Camera de Aur a Palatului Élysée din Paris, care funcționează și ca birou al lui Macron, îl arată pe șeful statului francez duminică, aparent muncind din greu, răspunzând apelurilor liderilor internaționali. Aceste ipostaze seamănă izbitor cu imaginile cu Zelensky pregătindu-se să vorbească cu presa. Imaginile au fost difuzate de Soazig De La Moissonnière, fotograful oficial al lui Macron, și se pare că au fost relativ bine primite în Franța. Un tabloid englez, Daily Mail, l-a ironizat ușor, amintind de vremurile în care Franța era cea care stabilea tendințele în modă: „Francezii sunt cunoscuți de multă vreme ca creatori de tendințe și furnizori de modă rafinată, dar se pare că președintele Emmanuel Macron a început să ia sfaturi de stil de la cel mai în vogă lider european”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Și mult mai seriosul The Times a remarcat schimbarea de look a președintelui Franței.

Iaht de 140 de milioane de dolari deținut de oligarhul rus Serghei Cemezov, sechestrat la Barcelona
Internațional

Iaht de 140 de milioane de dolari deținut de oligarhul rus Serghei Cemezov, sechestrat la Barcelona

Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona. Un iaht în valoare de aproape 128 de milioane de euro al unui oligarh rus a fost sechestrat luni la Barcelona (Spania) în cadrul sancţiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, a anunţat premierul spaniol, Pedro Sanchez, notează AFP. Iahtul oligarhului Cemezov, sechestrat la Barcelona "Am imobilizat temporar la Barcelona (nord-est) un iaht aparţinând unuia dintre principalii oligarhi ruşi, cu valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari (128 de milioane de euro) şi o lungime de 85 de metri, iar altele urmează să vină", a indicat Pedro Sanchez, fără alte precizări. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Potrivit cotidianului spaniol El Pais, este vorba despre iahtul Valérie, care ar fi legat de Serghei Cemezov, şeful conglomeratului rus din industria de apărare Rostec şi aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Serghei Cemezov apare în special pe listele oligarhilor ruşi sancţionaţi de Statele Unite şi Marea Britanie încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Răspunsul occidental implică blocarea conturilor bancare, vilelor şi navelor de lux ale magnaţilor ruşi. Dar capturile mari, precum câteva iahturi în Franţa şi Italia în ultimele zile, sunt încă destul de rare. O listă bogată de iahturi Un mega-iaht cu valoare de 100 de milioane până la 120 de milioane de euro, L'Amore Vero, a fost confiscat joi pe şantierul naval al portului La Ciotat, pe coasta mediteraneeană franceză, unde fusese adus pe 3 ianuarie pentru efectuarea unor lucrări de reparaţie. Italia a anunţat sâmbătă că a îngheţat bunuri ale unor oligarhi ruşi în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, printre car două iahturi sechestrate cu o zi înainte: Lady M, în valoare de 95 de milioane de euro şi aparţinând magnatului din industria oţelului Alexei Mordaşov, un apropiat al Vladimir Putin vizat de sancţiunile UE, şi Lena (50 de milioane de euro), deţinută de Ghennadi Timcenko.

ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război
Internațional

ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război

UPDATE 21.49: Protestatara ar fi o angajată a televiziunii publice ruse, Maria Ovsyannikova. A fost arestată și este interogată de poliție. Tată ei este ucrainean, ea are doi copii. A pre-înregistrat un mesaj în care protestează împotriva războiului, înainte de a intra în studioul de știri a Rossia-1. „Nu ne pot aresta pe toți”, a spus ea. ȘTIRE INIȚIALĂ: Principalul program de știri al televiziunii ruse a fost bruiat, în această seară, de o protestatară anti-război. Potrivit mai multor postări pe Twitter, la ora 21.35 ora Moscovei, în spatele prezentatoarei programului de știri al postului Rossia-1 a apărut o tânără cu o pancartă pe care scria „NO WAR”, precum și un mesaj mai lung, în limba rusă. Potrivit unor vorbitori de rusă, pe pancartă scria: „Nu credeți propagandă. Sunteți mințiți aici”. Înregistrarea de pe Twitter a fost confirmată de mai multe persoane. Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat În timp ce prezentatoarea continuă să vorbească, pe post se poate auzi cum protestatara strigă în limbă rusă. Întregul episod a durat câteva secunde, după care au început să ruleze imagini video din ceea ce părea a fi un spital. ! Russia's main propaganda "news program" tonight. pic.twitter.com/lrRVnF8LoW— Christo Grozev (@christogrozev) March 14, 2022 Pe Twitter s-au strâns imediat mii de mesaje de încurajare pentru tânăra protestatară: „Ce fată curajoasă”. Marina Ovsyannikova, the woman who ran onto a live state TV news broadcast, even recorded a message beforehand. In it, she says her father is Ukrainian. She calls for anti-war protests, says she’s ashamed about working for Kremlin propaganda, and she denounces the war absolutely. pic.twitter.com/nOpUY9bH74— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) March 14, 2022 Pedepse uriașe pentru presa de opoziție Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat vineri, 4 martie, legea care introduce pedepse grele cu închisoare pentru orice persoană care publică ”informaţii mincinoase” despre armată și face apel la sancționarea țării, în urma invaziei în Ucraina. Pedepsele, care pot merge până la 15 ani de detenţie, le vor fi aplicate celor care difuzează ”informaţii mincinoase ce antrenează consecinţe serioase pentru forţele armate ruse”. Prevederile se aplică populaţiei generale, nu doar profesioniştilor din mass-media. Ele vizează să întărească arsenalul represiv al autorităţilor, care îşi cresc controlul informaţiilor în plină ofensivă în Ucraina, blocând Facebook şi media independente. Referitor la invazia în Ucraina, autorităţile au interzis presei să utilizeze alte informaţii decât declaraţiile oficiale şi au interzis cuvinte precum ”război” şi ”invazie”.

BREAKING Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina
Internațional

BREAKING Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina

Un jurnalist britanic a fost grav rănit în Ucraina, a anunțat procurorul ucrainean Irina Venediktova, citată de Jerusalem Post. Duminică, 13 martie, s-a înregistrat primul caz al unui jurnalist ucis în Ucraina, Brent Renaud de la revista Time. La 5 martie, forțele ruse au tras asupra echipei Sky News. Jurnalist britanic, grav rănit în Ucraina Jurnalistul s-ar afla la terapie intensivă. El ar fi fost rănit la ambele picioare, fiind lovit de un șrapnel rusesc. Foto: Facebook Irina Venediktova Din datele de până acum, deși are cetățenie britanică, ar lucra pentru postul american Fox News. Incidentul are loc la doar o zi după ce un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ucraineană. Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, se afla în Ucraina, lucrând la un proiect Time Studios axat pe refugiaţi. El ar fi fost mitraliat de forțele ruse în timp ce mergea spre o zonă în care se aflau refugiați. Readactorul-şef şi CEO al Time, Edward Felsenthal, şi Ian Orefice, preşedintele şi directorul operaţional al Time and Time Studios, au declarat că sunt “devastaţi de pierderea lui Renaud”. ″În calitate de regizor şi jurnalist premiat, Brent a abordat deseori cele mai dure poveşti din lume alături de fratele său Craig Renaud”, se spune în comunicat. “Inimile noastre sunt alături de toţi cei dragi lui Brent”, au afirmat cei doi. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși La 5 martie, un jurnalist britanic al postului Sky News a fost rănit după ce trupele ruse au deschis focul asupra mașinii echipei sale de filmare, la unul dintre punctele de control din apropiere de capitala Kiev.

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: asta dovedește că Viktor Orban a avut dreptate
Internațional

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: asta dovedește că Viktor Orban a avut dreptate

Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia: ministrul de Externe Péter Szijjártó a spus că astfel se dovedește că a fost corectă decizia de a nu permite tranzitarea aremlor către Ucraina. „Guvernul a luat decizii ferme: nu vom trimite nici militari, nici armament, şi nici nu vom permite ca arme letale să fie transportate în Ucraina pe la noi”, a afirmat Szijjárto, citat de hirado.hu . Ungaria se bucură că rachetele rusești au căzut aproape de Polonia El a susținut că „toată lumea” ar trebui să fie acum conștientă de pericolul furnizării de armament către Ucraina. „Dacă înainte încă nu au fost conştienţi de aceste aspecte, ieri a putut constata toată lumea că ruşii au atacat o bază militară situată la doar 20 de kilometri distanţă de Polonia unde, potrivit specialiştilor, erau depozitate arme sosite cu transporturi din străinătate. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Dacă nu am fi interzis trecerea prin Ungaria a transporturilor de armament, atunci predarea acestuia s-ar fi întâmplat la graniţa ungaro-ucraineană, iar asta ar fi reprezentat o ameninţare pentru Ucraina Subcarpatică, similară cu un atac ca cel de ieri, în vecinătatea graniţei ungaro-ucrainene. Un om cu mintea la cap nu-şi poate dori aşa ceva!”, a declarat șeful diplomației ungare. Péter Szijjártó, atent cu Rusia Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu participă la acest lucru la nivel bilateral şi nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, acum două săptămâni, la Pristina, citat de hirado.hu. Într-o conferinţă de presă comună cu omologul său kosovar, Donika Gervalla-Schwarz, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că Guvernul Ungariei a convenit duminică să activeze aşa-numita Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), care permite UE să livreze arme Ucrainei, însă a făcut clar faptul că la nivel naţional şi bilateral, Ungaria nu participă la acest lucru. “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini.

Cea considerată iubita secretă a lui Putin, "cea mai flexibilă femeie din Rusia", ar fi într-o vilă de lux la Lugano, în Elveția
Internațional

Cea considerată iubita secretă a lui Putin, "cea mai flexibilă femeie din Rusia", ar fi într-o vilă de lux la Lugano, în Elveția

Iubita lui Putin, în vilă elvețiană. Mai multe publicații britanice și americane au scris în ultimele zile că Alina Kabaeva, fostă campioană de gimnastică ritmică, s-ar afla într-o vilă de lux de lângă Lugano, Elveția. Iubita lui Putin, în vilă elvețiană Un articol pe această temă a fost publicat acum câteva zile de tabloidul britanic Mirror. Potrivit sursei citate, Kabaeva, fostă medaliată olimpic cu aur, ar fi o obișnuită a orașului Lugano, unde ar trăi de ani de zile. Presa - atât occidentală, cât și rusă - au scris că fosta gimnastă, acum de 38 de ani, ar fi chiar căsătorită cu Putin. Mai mult, cuplul ar avea trei sau chiar patru copii împreună. Citește și: Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești Și nu doar tabloidele publică articole despre viața privată a lui Putin cu Kabaeva. În 2015, chiar Deutsche Welle a preluat, girându-l, un articol din tabloidul elvețian Blick. Potrivit acestuia din urmă, Putin ar fi lipsit o vreme de la activități publice pentru a fi prezent în Elveția la nașterea celui de-al treilea copil al cuplului. Kremlinul a negat episodul din 2015, catalogându-l drept o farsă. Mai mult, a difuzat o imagine cu Putin întâlnindu-se cu un oficial rus, dar fără a menționa data întâlnirii.

Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești
Internațional

Imagini terifiante. Ucrainenii, forțați să-și îngroape morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor rusești

Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune, din cauza bombardamentelor neîntrerupte ale trupelor rusești. În Mariupol, Bucea (oraș lângă Kiev), Harkov, Cernihiv și Sumî au fost săpate astfel de gropi, relatează BBC News. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Atenție, imagini șocante: Photo 1: A Ukrainian woman called Marina Met and her son Ivan, photographed on a summer night in central Kyiv. Photo 2: Their graves in Irpin, where they lived and were killed on March 5, according to the date on the makeshift crosses. Before Russia vs after Russia. pic.twitter.com/Bm4esxKboQ— Olga Rudenko (@olya_rudenko) March 12, 2022 Ucrainenii își îngroapă morții în gropi comune. La Mariupol, peste 2.500 de oameni au murit în bombardamentele rușilor La Mariupol, în ultimele două săptămâni, au fost săpate mai multe gropi comune, din cauză că cimitirul este în perimetrul controlat de ruși. Primarul adjunct al portului Mariupol, puternic bombardat de ruși, a declarat duminică la BBC că peste 2.100 de oameni au murit în atacurile rușilor. O estimare de marți, publicată de CNN, avansa peste 2.500 de decese ale civililor din oraș. Serhyi Orlov a spus că nu poate oferi numărul total al civililor îngropați în gropile comune, dar că într-una se află 67 de victime. Atenție, imagini șocante! Groapă comună în Mariupol. Sursă: BBC News/ Serhiy Orlov Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Unii locuitori ai orașului au ajuns să-și îngroape morții în grădinile blocurilor sau în curțile caselor, din cauza atacurilor foarte dese. Mariupolul nu are apă potabilă, curent, alimente și medicamente. Atenție, imagini șocante! Yesterday, civilians in #Mariupol were buried in mass graves, because the incessant shelling made it impossible to bury them any other way. pic.twitter.com/5W1Tvmi5TE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 După război, morții vor fi reînhumați în cimitire Și la Bucea, peste 60 de victime ale bombardamentelor rusești au fost depuse într-o groapă comună, în curtea bisericii din localitate. Medicii din Irpin au adus acolo pacienții care au murit în urma rănilor provocate în atacuri. Și la Cernihiv, Sumî și Harkov, înconjurate de ruși, este aceeași situație. Secretarul consiliului local din Cernihiv, Oleksandr Lomako, a declarat pentru BBC că, după ce războiul se va încheia, victimele rușilor vor fi reînhumate în cimitir. Atenție, imagini șocante! Following the heavy shelling of the last days, and the amount of victims, today will be remembered as the first day we started to witness mass graves in #Ukraine️ (in #Mariupol)#Breaking #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/VUnDeBqFIz— Daniele Palumbo (@Danict89) March 9, 2022 Pentru ucraineni, trauma gropilor comune este cu atât mai mare cu cât vârstnicii încă își amintesc ororile celui de-Al Doilea Război Mondial și Holodomorul orchestrat de sovietici în anii 1930.

Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate
Internațional

Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară
Internațional

Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți
Internațional

VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți

Kievul, asediat de soldații ruși. Cel puțin doi oameni au murit, iar șase au fost răniți, după ce o rachetă a lovit o stradă rezidențială din Kiev, relatează BBC News, citând autoritățile ucrainene. Citește și: VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini Sursă: Anton Gerashchenko, consilierul ministrului de Interne, via Telegram/ BBC Kievul, asediat de soldații ruși. O rachetă lovește un cartier rezidențial, ucigând cel puțin doi oameni Explozia rachetei a distrus un autobuz și a afectat o clădire rezidențială din cartierul Kurenivka, înainte să fie interceptată de sistemul antiaerian de apărare al Ucrainei. În autobuz nu erau călători. Momentul în care racheta lovește strada: ❗️The moment of the missile hit in #Kurenivka. pic.twitter.com/jyeOrkI1zA— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini
Internațional

VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini

Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință. Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP. Cecenul Kadîrov, probabil în Ucraina, amenință Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent. "Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape", a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, "sau veţi fi terminaţi". Kadîrov, lacheul lui Putin "Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari", a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=O3Pq7sM2PVU Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina. Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Rusia invocă progrese la negocierile cu Ucraina, dar continuă să măcelărească civili în Mariupol și alte orașe. Luni, o nouă rundă de discuții
Internațional

Rusia invocă progrese la negocierile cu Ucraina, dar continuă să măcelărească civili în Mariupol și alte orașe. Luni, o nouă rundă de discuții

Rusia negociază ucigând civili în Ucraina. O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak (foto), consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP. Rusia negociază ucigând civili în Ucraina "Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare" ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter. Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă. "Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă", a precizat Mihailo Podoliak. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează. "Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative", a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus. "Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente", a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă. Discuțiile anterioare, fără rezultat De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili. Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor. Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze "ultimatumuri" Kievului şi a început "să asculte cu atenţie" propunerile ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare "fundamental diferită" în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat "progrese" în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia
Internațional

Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

VIDEO Moscova pretinde că în baza ucraineană pentru exerciții comune cu NATO au murit 180 de "mercenari străini" loviți de rachete rusești
Internațional

VIDEO Moscova pretinde că în baza ucraineană pentru exerciții comune cu NATO au murit 180 de "mercenari străini" loviți de rachete rusești

Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini". Rusia a anunțat duminică că a atacat baza militară de antrenament din Iavoriv, vestul Ucrainei, în apropiere de granița cu Polonia, și că loviturile aeriene rusești au ucis "până la 180 de mercenari străini" și au distrus o mare cantitate de arme furnizate de națiuni straine, scrie Reuters. Rusia: Am ucis 180 "mercenari străini" Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a afirmat într-un briefing de presă (VIDEO) că Rusia își va continua atacurile împotriva a ce el a numit "mercenari străini". Reuters precizează că nu a putut verifica independent declarațiile oficialului rus. Cel puţin 35 de persoane au murit şi peste 130 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, potrivit BBC. Potrivit guvernatorului regiunii Lvov, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ucraina nu a confirmat prezența străinilor Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră